Se afișează postările cu eticheta ESEURI BOLI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ESEURI BOLI. Afișați toate postările

Eseuri - 8: INGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICA BILIARA

COLICA BILIARA
DEFINITIE
Prin colica biliara(i se mai spune si veziculara sau hepatica)se intelege o durere acuta violenta,localizata in hipocondrul drept,cu iradiere pana in coloana vertebrala,umarul si omoplatul drept,survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice(colecistite acute si subacute,diskinezii veziculare cistice sau oddiene,colecistoze,tumori benigne)
Cauze
Litiaza biliara este prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra si extrahepatice
Colecistita acuta este o inflamatie cu caracter acut a peretelui colecistic(congestie,supuratie,gangrena).De cele mai multe ori survine din cauza obstructiei canalului cistic(litiaza cistica)si infectiei peretilor veziculei biliare.
Angiocolitele(colangite)sunt afectiuni inflamatoare ale cailor biliare extra si intrahepatice(cand este interesat si colecistul este vorba de angio-colecistite)
Colecistita cronica si diskineziile biliare(diskineziile biliare sunt tulburari ale motricitatii veziculei biliare)
Parazitozele intraveziculare(giardia)
SIMPTOMATOLOGIE
Durerea se datoreste unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare,urmate de cresteri ale presiunii din arborele biliar.
Debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru,se accentueaza progresiv,atingand intensitatea maxima in cateva ore si cedeaza brusc sau lent.
Iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea dorso=lombara,scapulara,in umarul drept.
  • Greturi,varsaturi cu continut alimentar sau bilos
  • Icter.coloratia se datoreste unui edem,spasm reflex al sfincterului Oddi si se poate instala fara sa existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
  • Frisonul apare cand predomina infectia cailor biliare:este urmat de transpiratii abundente si stare generala alterata
  • Febra apare mai ales in colecistitele acute si angio-colite secundare infectiei cu germeni microbieni
  • Semne locale-vezicula biliara poate fi palpabila si foarte sensibila,ceea ce se pune in evidenta cerand bolnavului sa inspire profund in timp ce mana palpeaza hipocondrul drept.Daca vezicula este inflamata,in inspiratie profunda,cand ea atinge mana celui ce palpeaza,bolnavul simte o durere accentuata(semnul Murphy prezent)
CONDUITA DE URGENTA
Colicile biliare de intensitate si durata mica,fara complicatii,pot fi tratate la domiciliu prin:
  • Repaus la pat
  • Regim alimentar
  • Analgezice
  • Antispastice(lizadon,scobutil,pigmenti biliari)
Colicile biliare insotite de varsaturi(cu tulburari hidroelectrolitice),la cel mai mic semn de evolutie nefavorabila necesita internarea de urgenta pentru investigatii si tratament medico-chirurgical
IN SPITAL
-recolatarea de sange pentru examinari de urgenta:numararea leucocitelor,bilirubinemie,transaminaza,ionograma sangvina,rezerva alcalina,azot,glicemie,amilazemie
-examenul urinii(urobilinogen,pigmenti biliari) -repaus la pat.alimentatie:ceai de tei,musetel sau menta -calmarea durerii
AS.medicala pregateste medicamente si instrumentar steril pentru tratament,dar nu va administra bolnavului nici un calmant fara indicatia medicului,pentru a nu masca evolutia acuta a bolii sau o perforatie.
-antispastice :peroral(lizadon,foladon,scobutil in tablete) Parenteral-scobutil compus 2-3 fiole -sulfat de atropina 0,5 mg s.c de 2-3 ori pe zi -papaverina 2-4 file in 24 ore
-nitroglicerina administrata sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului Oddi si contractiile hipertone ale veziculei biliare.Nu are nici un efect in hipotonii sau atonii
-antialgice:algocalmin,antidoren,fortral
Daca nu cedeaza colica,se recurge la Mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore,medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede
-calmarea varsaturilor
-emetiral(supozitoare)torecan(fiole)
-plegomazin(fiole)
-combaterea infectiei
-antibiotice:ampicilin 2-3 g/zi peroral sau IM(se elimina biliar),penicilina(se elimina putin prin caile biliare)6-10 milioane U/zi,tetraciclina(nu se elimina prin caile biliare) 2-3 g/zi
-Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de rezultatele de laborator
-Administrarea de sedative pentru camarea starii de agitatie(hidroxizin,diazepam,barbiturice,bromuri)
-Punga cu gheata pe hipocondrul drept pentru a reduce inflamatia -In caz de evolutie nefavorabila se recurge la tratamentul chirurgical











Eseuri - 7:INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA
DEFINITIE
Litiaza renala este o afecțiune caracterizata prin prezenta calculilor în bazinet și căile urinare
Poate evolua sub forma latenta sau colicativa
Calculii se formeaza prin precipitarea unor substante(cristaloizi)care in mod normal se gasesc in urina.Precipitarea lor este favorizata de modificarea pH-ului urinei,concentrarea urinei.Calculii au in compozitia lor oxalati,acid uric,fosfati,cistina.
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
  • Staza urinara(prin diferite obstructii)
  • Infectii urinare repetate
  • Deshidratari masive care duc la cresterea concentratiei urinare
  • Afectiuni in cursul carora creste eliminarea urinara a substantelor ce formeaza calculi
Hiperparatiroidie,osteoporoza(se elimina fosfat si oxalat de calciu)
Guta,rinichi polichistic(se elimina acid uric)
  • Modificarea pH-ului urinar:
Scaderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalic
Cresterea aciditatii accelereaza precipitarea acidului uric
In mediul alcalin se precipita fosfatii
FACTORI FAVORIZANTI
  • Clima calda si uscata
  • Imobilizare prelungita la pat
  • Aport excesiv de saruri minerale:
Apa bogata in saruri de calciu
Alimente bogate in oxalati si acid uric:spanac,ciocolata,cacao,viscere
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
  • Durere lombara permanenta sau provocata de efort
  • Durere colicativa
  • Pozitie antalgica
  • Anxietate,neliniste,agitatie
  • Tenesme vezicale
  • Disurie,polakiurie
  • Greturi,varsaturi
  • Paloare,transpiratii,extremitati reci
EXAMINARI PARACLINICE
  • Evidentierea calculului(citoscopie,urografie,radiografie simpla,echografie)
  • Examenul urinei:hematurie(macro sau microscopica),in sediment:cristale de acid uric,urati,fosfati sau oxalati
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
  • Combaterea durerii
  • Asigurarea comfortului
  • Diminuarea anxietatii
  • Prevenirea complicatiilor
  • Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice(la nevoie)
  • Asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
Masuri de urgenta:
  • Repaus la pat
  • Calmarea durerii
  • Combaterea starii de soc
  • Recolatrea de sange si urina pentru examinari de laborator
  • Suport psihic al pacientului
  • Observarea semnelor si simptomelor unor complicatii(anurie,febra)
  • Aplicarea tratamentului specific,in functie de natura calcului
-Litiaza calcica:reducerea aportului de calciu din alimentatie,administrarea substantelor care scad absorbtia calciului,tratamentul afectiunii cauzale,reducerea alimentelor bogate in oxalati(tomate,telina,sfecla,citrice,ciocolata)
-Litiaza oxalica:dieta fara telina ,cacao,sucuri de citrice
-Litiaza urica:dieta bogata in vegetale,restrictie de proteine,evitarea consumului de ridichi,fasole,mazare,ciuperci,ciocolata,conopida
-Litiaza fosfatica:dieta hiposodata,bogata in proteine si lipide,evitarea consumului de branza,oua,legume uscate
  • Recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator
  • Pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice
  • Cura balneara:Calimanesti,Caciulata,Olanesti
  • Pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau distrugere a calculilor
-ablatie chirurgicala(pielolitotomie,ureterolitotomie)
-citoscopie cu ablatie
-Litotritia ultrasonica
  • Administrarea tratamentului medicamentos in functie de tipul litiazei
-inhibitori ai formarii substantelor care precipita
-substante care scad absorbtia calciului
-substante care scad absorbtia intestinala de fosfati





Eseuri - 6:INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA
DEFINITIE
Boala ulceroasa este o ulcerație pe stomac(pe mica,marea curbura,antrul piloric),pe porțiunea inferioara a esofagului sau pe duden.Boala interesează ingregul organism.Ulceratia e favorizata de secreția gastrica crescuta de Hcl și aproape întotdeauna de infecția locala cu Helicobacter PYLORI
Este cea mai frecventa boala digestiva,fiind corelata cu condițiile geografice(zone industrializate)și condiții de stres.localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventa decât localizarea gastrica.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA(semne/simptome) Durere epigastrica care apare la 2-3 ore după mese(mica periodicitate),care se calmează după alimentație Durerea apare în pusee dureroase,toamna și primăvara(marea periodicitate)urmate de perioadele de remisiune Pirozis
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Pacientul sa prezinte stare de confort fizic și psihic
Prelungirea perioadelor de remisiune
Pacientul sa se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii,nevoilor sale cantitative și calitative
Pacientul sa fie conștient ca prin modul sau de viata,de alimentație,poate preveni apariția complicațiilor

INTERVENTII
Asistenta:
In faza dureroasa-supe de zarzavat strecurate,lapte îndoit cu ceai,la care treptat se adaugă supa crema de zarzavat,piure de zarzavat,sufleuri,soteuri,brânza de vaci,pâine veche ,făinoase fierte în lapte și apoi-carne fiarta de pasare sau vita
In faza de acalmie sunt permise:laptele dulce,făinoase fierte în lapte,ou fiert moale sau sub forma de ochi romanesc,carne de vita sau pasare fiarta sau la grătar,pâine veche de o zi,supe de zarzavat,legume sub forma de piureuri,sufleuri,biscuiți,prăjituri de casa,fructe coapte
Următoarele alimente sunt interzise:laptele bătut,iaurtul,carnea grasa,legumele tari(varza,castraveți,fasole),pâine neagra,cafeaua,ciocolata,supele de carne,sosuri cu prăjeli,alimente reci sau fierbinți


Eseuri - 5 :INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Caracterul durerii variază de la un bolnav la altul și este descrisa ca:
-o senzație de constricție sau în”gheara”
-o presiune sau ca un corset de fier care împiedică respirația-uneori ca o simpla jena retrosternala,o senzație de arsura,de greutate sau apăsare suportabila.Durerea iradiază în umărul și bratul stâng-in regiunea cervicala,în mandibula.Durerea mai poate fi localizata extra toracic,în epigastru,abdomen,brate,antebrațe,coate,pumni.De asemenea,ea poate iradia în orice regiune a toracelui,depășind în sus gatul,iar în jos poate iradia în epigastru,hipocondrul drept sau stâng
-durata durerii poate fi de la 30 minute pana la câteva ore(48 de ore)nu cedează la nitriți,apare de obicei în repaus și determina agitația bolnavului.Durerea este insotita de:
Deoarece mortalitatea cea mai mare(2/3 din cazuri)are loc în aceasta faza,sora medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat în aceasta perioada.
Așezarea bolnavului în decubit dorsal și interzicerea efectuării oricărei mișcări-si psihoterapie
Sedarea durerii(la indicația medicului)
-Morfina 0,01g-0,02 g(o fiola-0,02g)subcutanat sau intramuscular,eventual intravenos,încet diluat în ser fiziologic,sub controlul respirației
-Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual intravenos,diluat în 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10 %
-Fortral 30 mg intravenos sau intramuscular
Urmărirea TA SI menținerea TA cu perfuzii de glucoza 5 % dextran,marisang.Urmarirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.Mentinerea permeabilității cailor aeriene prin aspirație
-Oxigenoterapie
Scurtarea timpului pana la internarea în spital
-Transportul de urgenta într-o unitate spitalicească cu autosanitare cu targa.Pentru reducerea mortalității prin infarct miocardic,ideale sunt ambulantele dotate cu aparatura de monitorizare,refibrilare și reanimare și însoțite de un medic și un cadru mediu-asa zisele „unități mobile coronariene”

Transportul bolnavului de la salvare se face direct în secție(cardiologie,terapie intensiva sau interne),cu targa,într-un timp cat mai scurt
Mutarea bolnavului de pe targa în pat o face personalul sanitar fără sa permită bolnavului nici o mișcare,pentru ca sa nu i se agraveze situația
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat un climat de liniște,salon bine încălzit,aerisit.
Poziție cat mai comoda,în pat
La indicația medicului:
-sedarea durerii:deviații de opiacele(morfina,mialgin)fortral sau amestecuri litice(romergan+largactil+mialgin)
-combaterea anxietății:sedative(fenobarbital,diazepam)Pe cat posibil se evita administrarea sedativelor concomitent cu a opiaceelor
-oxigenoterapie
-urmărirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta în primele zile a ECG și TA și a ritmului cardiac. In secțiile obișnuite de boli interne,în lipsa de aparatura de monitorizare,supravegherea consta în măsurarea TA,frecventei pulsului și a respirației la o ora,la nevoie mai des,în funcție de starea bolnavului,înregistrarea zilnica a ECG,precum și a temperaturii,de cate ori este indicat de medic
As.medicala va recolta sânge pentru probe de laborator indicate de medic(pt dozările enzimatice,a fibrinogenului,glicemiei,determinarea leucocitozei,a VSH,colesterolului,acidului uric)
Anticoagulante(heparina 300-400 mg/24 ore)
Concomitent-trombostop(4-6 tablete/zi inițial,apoi în funcție de timpul Quick)
Xilina-200 mg IM(20 ml 1 %)sau i.v ori în perfuzie
Se face cu mare punctualitate,deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoții inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,în poziție orizontala.
AS.medicala va avea pregătite medicamente pentru eventuale complicații
Mesele vor fi fracționate pt a se evita consumul de cantități mari la o masa. Se va face alimentație pasiva la pat,în primele zile de decubit dorsal. Treptat se va trece la alimentație activa la pat(numai la recomandarea medicului în poziție sezanda)După mobilizarea bolnavului,i se poate servi masa în sala de mese
Regimul alimentar va fi hiposodat și hipocaloric.In primele zile va fi alcătuit din lichide și piureuri date lent,cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi,dar și mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intazie tranzitul intestinal
SE interzice total fumatul
Se va servi bolnavul cu urinar și bazinet,fără sa fie ridicat în poziție sezanda
Constipația trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative ușoare
-diureza și scaunul se notează pe FO
Baia generala sau parțiala se face la pat fără sa obosească bolnavul(în primele zile fără sa fie ridicat)
Repaus absolut la pat în prima săptămâna
Durata imobilizării va fi adoptata în funcție de evoluția simptomelor și de prezenta complicațiilor
Dacă bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicații,începând chiar din primele zile,se pot face mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare.
Treptat se permit schimbarea poziției în pat,mișcări active ale membrelor
Mobilizarea se face progresiv(șederea pe marginea patului,șederea în fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului și a tensiunii și a tensiunii arteriale,inițial în prezenta medicului
Se vor evita discuțiile cu voce tare,chemările la telefon
Nu se permit vizitele în grup
Se evita vizitele lungi
Nu se comunica vesti neplăcute
Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliți cu efect psihic bun
Prin aceasta urmărim instruirea bolnavului asupra modului de viata la externare:
Modul cum trebuie luate medicamentele
Semnele supradozarii digitalice
Prezentarea la control periodic.
Se va încerca sa se restabilească la acești bolnavi încrederea în sine și capacitatea de munca anterioara îmbolnăvirii
Se va insista asupra respectării regimului alimentar,nocivității fumatului,programului rațional de munca și de viata


Eseuri - 4:INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA






Eseuri - 3:INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE BACTERIANA


-Debut brusc
-frison
-febra(în platou)
-polipnee
-junghi toracic
-tuse,la început uscata,apoi cu expectorație(galben ruginie,vâscoasă)
-tahicardie
-frecvent herpes labial
-debut insidios
-frisoane
-febra
-dispnee cu cianoza
-stare generala alterata
-debut insidios
-frisoane
-febra(remitenta)
-stare generala alterata
-dispnee cu cianoza
-tratament etiologic
-tratament simptomatic
-tratamentul complicațiilor
-educația pacientului:
-semnele de recunoaștere a eventualelor complicații(febra după administrarea antibioticelor,scăderea tolerantei la efort,intensificarea durerii toracice,modificări ale sputei)
-necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secrețiilor -alternarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus -efectuarea exercițiilor respiratorii
-toaleta cavitații bucale după expectorare


Abonați-vă la: Postări (Atom)