LUCRARE DE DIPLOMA , LITIAZA BILIARA

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU LITIAZĂ BILIARĂ

Chirurgie generala , C4 PATOLOGIA INTESTINULUI GROS

PATOLOGIA INTESTINULUI GROS
PATOLOGIA ANORECTALA

DIVERTICULOZA COLONULUI

Def.Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului muscular al intestinului.Hernia diverticulara se formeaza in special in zonele slabe ale peretului colic.
    Diverticulii apar in nr.mare pe toata suprafata colonului,dar frecventa maxima(70%)se constata la nivelul sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar ,de regula ,peste 40 ani,mai ales la femei,datorita incarcarii grase a subseroasei si a ciucurilor epiploici si  datorira slabirii tonicitatii musculaturii intestinale.
   Mec.producerii diverticulului nu este pe deplin elucidat;se pare ca act.neconcordanta a musculaturii circulare si longitudinale det.formarea unor presiuni inalte in lumenul colic care duce la hernierea mucoasei.Cresterea pres.colice este mai frecventa la b.cu “colon spastic”,colon iritabil, si la cei cu tendinta de constipatie.
Simptomatologie
-poate evolua mult timp asimptomatic
Ø  dureri abd.difuze,mai accentuate in fosa iliaca stg.
Ø  Constipatie,meteorism
Ø  Greata,astenie fizica
Ø  Scaunul are aspect normal,uneori cu mucus in exces sau striuri de sange
Diagnostic
Ø  Ex.radiologic-irigografia:caracteristice sunt imaginile de bile sau balonase suspendate de per.intestinal
Ø  Colonoscopia



Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un aport celulozic corespunzator,pentru a evita constipatia
                        -inaintea trat.este obligatoriu sa facem un ex.coproparazitologic si sa efctuam o cura cu Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical-colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
                        -forma pseudotumorala,fistulele colovezicale,colovaginale necesita int.chir.

RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA

Chirurgie generala , C3 PATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE

PATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE



ULCERUL DUODENAL

Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi  de substanta care intereseaza mucoasa stomacului si duodenului ;este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in literatura anglo-saxona.



Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a canalului pyloric.Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe, ap .  foarte rar inainte de 15 ani.In Romania,predomina UD fata de UG in raport de 3:1.



Etiopatogenie

-un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si pepsina) si fact. de protectie(mucusul gastric,bicarbonatul si prostaglandinele)

-infectia cu Helicobacter pylori

-crestarea nivelului gastrinei bazale si a celei stimulate de mese

-fact. genetici-UD ap. de 3 ori mai frecvent la rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD

-gr. sangv. O 1

-la barbatii albi-incidenta crescuta a antigenului HLA-B 25

-fumatul

-anxietatea cr.  si stresul psihic-exacerbeaza activit.  UD

Simptomatologie

-durerea epigastrica cu character de eroziune,taietura sau arsura-ap.  la 90 min.  pana la 3 ore dupa masa si trezeste deseori b.  noaptea;se amelioreaza la cateva min.  dupa masa sau dupa adm.  de antiacide; poate dura zile ,sapt.  sau luni cu perioade de acalmie(periodicitate-imbraca un character sezonier, primavara si toamna-“marea periodicitate)

-rar-scadere ponderala

-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

Diagnostic

-prin anamneza corecta

-ex. baritat al tractului gastroint.  sup. :crater discret al portiunii initiale a bulbului duodenal

-EDS cu biopsie

-Teste diagnostice pt.H.pylori

-Test respirator cu uree (cu C 13 sau 14)

-Biopsie+histology+cultura

-Serologie

Tratament

Obiective:1.Eradicarea H.pylori

2.Vindecarea bolii

A.Tratament medicamentos-tripla asociere-BISMUT 2 TB/ZI DE 4 ORI/ZI+METRONIDAZOL -1CP. DE 3 ORI /ZI(SAU CLARITROMICINA -250 MG. DE 4 ORI /ZI)+AMOXICILINA 500 MG DE 4 ORI/ZI(SAU TETRACICLINA)-2 SAPTAMANI ASOCIATE CU UN ANTAGONIST DE RECEPTORI H 2( OMEPRAZOL)-TIMP DE 6 SAPTAMANI-asigura o rata de eradicare de 90%

B.Tratament chirurgical-

-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:

-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal

-Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o ansa jejunala

-Vagotomie cu piloroplastie

-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)

ULCERUL GASTRIC

Chirurgie generala , C2 Patologia esofagului

SEMNE SI SIMPTOME IN CHIRURGIA GENERALA

PATOLOGIA ESOFAGULUI

Competenta specifica:Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale

Competente vizate:1.Definirea si recunoasterea semnelor si simptomelor generale in chirurgie

2.Cunoasterea si analizarea principalelor afectiuni esofagiene

Eructatie=emisia unei cantitati de gaze care provine din stomac,prin cavitatea bucala,insotita de un zgomot (ragaiala)

Regurgitatie=returul alimentelor din stomac sau esofag in gura,la putin timp de la deglutitie

Pirozis=senzatie de arsura pe esofag urmata de regurgitatii acide

Contractura=contractie prelungita,reversibila si involuntara a musculaturii striate

Hiperemie=congestie locala

Frison=contractie involuntara a musculaturii,ducand la tremuraturi si senzatie de frig cateva secunde,minute,ore

Anorexia,greata,varsatura,meteorismul,diareea,constipatia,hematemeza,melena,rectoragia,durerea,febra,tumefierea,cefaleea,tahicardia,dispneea,adeno-patia-vezi semiologia

PATOLOGIA ESOFAGULUI

 STENOZELE SAU STRICTURILE ESOFAGULUI

Stenoza esofagiana=ingustarea lumenului esofagian datorita oricarui mecanism cu exceptia cicatrizarii vicioase

Strictura=cicatrizare vicioasa

Etiopatogenie

leziuni mecanice-corpi straini

esofagite in cursul bolilor infectioase(angina difterica,febra tifoida,etc.)

ingestie voluntara sau accidentala de substante caustice(cauza cea mai frecventa)

ulcerul peptic esofagian

sifilisul,etc.

Simptomatologie

disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi semisolide si lichide-este semnul cel mai frecvent

regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de dureri retrosternale-sunt caracteristice:

-in stricturile superioare-regurgitatia este imediata cu alimente nedigerate

-in stricturile joase-regurgitatia este tarzie si fetida

scadere ponderala pana la casexie

Diagnostic-se stabileste prin:

anamneza corecta

ex. radiologic-apare un traiect esofagian filiform,neregulat

esofagoscopie cu biopsie

Tratament-se face in functie de faza evolutiva a leziunilor esofagiene

1.In faza de esofagita cr.-trat. conservator prin dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu dilatatoare de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pt. copii,insotite de controlul periodic al rezultatelor

2.In faza de stenoza organica-trat. chirurgical care urmareste:

crearea unei posibilitati de alimentare a b., ca urmare a suprimarii tranzitului esofagian-gastrostomia,jejunostomia(cai temporare)

restabilirea tranzitului oro-gastric-prin esofagoplastii (inlocuirea esofagului patologic cu un segment al tubului digestiv;materialul folosit poate fi:stomac,jejun,colon )

a.Esofagoplastiile cu stomac-cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul DAN GARILIU-consta in confectionarea unui tub gastric din marea curbura,folosind vascularizatia splenica

b.Esofagoplastia cu ansa jejunala-procedeul HERZEN-utiliz. ansa jejunala izolata

c.Esofagoplastia cu colon—se utiliz. cand stomacul  are lez. ce-l fac inapt pt. esofagoplastie;se pot folosi:

colonul transvers-proc.KELLING

colonul ascendent-proc. ROITH

colonul descendent +transvers-proc.ORSONI

CANCERUL ESOFAGIAN

Chirurgie generala , C1 Simptome si semne prezente in chirurgia generala

CHIRURGIE GENERALA – CURS 1

Simptome si semne prezente in chirurgia generala

• ANOREXIA = diminuarea sau pierderea poftei de mancare,absenta dorintei de a manca
• GREATA = senzatia de varsatura
• VARSATURI = act reflex de expulzie fortata a continutului stomacal la exterior prin cavitatea bucala.

In functie de continut pot fi varsaturi alimentare, acide,spumoase,bilioase,fecaloide.

Pot sa fie periodice,recurente,persistente. Varsatura in jet este expulzia continutului stomacal cu forta foarte mare,adesea fara a fi precedata de greata.

• DISFAGIE = dificultate in inghitirea bolului alimentar
• REGURGITARE = curgere in sens invers,cum ar fi intoarcerea continutului gastric in esofag insotite de

senzatia de arsura retrosternala (pirozis), umplerea gurii cu lichid gastric (acid)‏

• ERUCTATIE = procesul de eliminare a gazelor din tubul digestiv superior prin cavitatea bucala
• PIROZIS = senzatie de arsura esofagiana (retrosternala) determinata de patrunderea unor mici cantitati

de lichid acid sau de gaz din stomac.

• METEORISM = distensia intestinelor prin acumularea de gaze,manifestata prin balonare sau evidentiata la examenul obiectiv al abdomenului prin timpanism.

= distensia abdomenului determinata prin acumularea de gaze intraperitoneal (pneumoperitoneu)‏

• DIAREE = eliminarea anormal de frecventa a unor materii fecale cu consistenta scazuta (peste 3).

Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree. Scaunele diareice pot fi insotite de prezenta elementelor patologice: mucus,puroi , sange, sau alimente nedigerate,grasime(steatoree)‏

• CONSTIPATIE = diminuarea peristaltismului intestinal,insotita de un efort prelungit de evacuare a unui scaun cu consistenta foarte crescuta urmata sau nu de senzatia de evacuare incompleta
• HEMATEMEZA = eliminarea de sange prin varsatura
• MELENA = evacuarea unor scaune continand sange digerat,negru,cu aspect de pacura,provenit in general din tractul digestiv superior (melenoree)‏

melena spuria=melena sugarilor in care sangele din scaun provine din fisurile de la nivelul mamelonului mamei

• RECTORAGIE = eliminarea sangelui prin materiile fecale,fie amestecat cu materiile fecale sau la exteriorul scaunului coafandu-l.

In general culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca provine din zonele joase ale tubului digestiv

• DURERE = senzatia fizica sau metntala de disconfort sau suferinta.

Orice durere are trei valente:fizica,psihica si sociala.

Cand descriem o durere trebuie sa chestionam pacientul asupra urmatoarelor aspecte:localizarea durerii, intensitate, caracterul durerii, iradierea durerii, ce factori au determinat-o sau o accentueaza si ce anume o amelioreaza.

Exemplu:”durere in bara”, “durere lancinanta”,”colica”, durere iradiata in umar etc.

• FEBRA= cresterea temperaturii corpului peste valoarea de 37 grade Celsius

Clasificarea febrei infunctie de valori:

• subfebrilitate 37-37,9
• febra moderata 38-38,9
• febra mare 39-39,9
• hiperpirexie peste 40

• FRISON = senzatie de frig insotita de tremuraturi ale corpului determinate prin contracturi ale musculaturii pentru a determina o crestere a productiei de caldura.

De obicei frisonul este determinat de anumiti stimului de obicei descarcari ai microbilor in sange care determina o modificare a centrului de tremoreglare.

Frisonul poate sa fie unic,solemn care sa dureze aprox 30 min si urmat de ascensiune febrila mare sau de intensitate mai redusa dar repetatacu mici ascensiuni febrile care se mai numesc frisonete.

• HIPEREMIE = prezenta unui exces de sange intr-o arie a corpului = congestie

= zona respectiva a tegumentului sau a mucoasei este mai rosiatica

= unul din cele 5 semne celsiene ale inflamatiei

• TUMEFIERE = umflatura = extravazarea lichidului la nivelul zonei de agresiune
• CEFALEE = durere de cap (cefalgie). Are diferite caracteristici si diferite cauze.
• TAHICARDIE = batai cardiace rapide,peste 80 batai/min.Trebuie diferentiata de tahiaritmie.
• DISPNEE= dificultate in respiratie fiind necesara folosirea muschilor respiratori accesori si manifestata in special prin “lipsa de aer”
• ADENOPATIE = afectiune a ganglionilor limfatici manifestata prin tumefiere,durere aparuta in special prin afectare secundara in urma unor afectiuni.
• CONTRACTURA = contractia permanenta datorata unui spasm tonic,atrofie musculara saucicatricelor.

Principalele afectiuni chirurgicale