- abces - acumulare de puroi într-un tesut sau organ (fr. abces)
- acromegalie - dezvoltare exagerata a extremitatilor corpului (fr. acromégalie)
- acupunctura - tratament medical prin întepaturi în diferite puncte ale corpului. (fr. acupuncture)
- adenoid,-a - cu aspect glandular (fr. adénoide)
- adenoms - tumoare benigna a unei glande (fr. adénome)
- adenopatie - boala a ganglionilor limfatici (fr. adénopathie)
- adipsie - lipsa de sete (fr. adipsie)
- adrenalina - hormon al glandelor suprarenale. (fr. adrénaline)
- aerofagie - înghitirea unei mari cantitati de aer (fr. aérophagie)
- aerofobie - teama patologica de aer (fr. aérophobie)
- aeroterapie - tratament al unor boli prin cura de aer (fr. aérothérapie)
- afazie - tulburare de limbaj (fr. aphasie)
- afonie - pierdere patologica a glasului (fr. aphonie)
- agorafobie - teama patologica de a traversa spatii largi (fr. agoraphobie)
- albumina - substanta proteica complexa din materia vie (fr. albumine)
- alcoolemie - prezenta alcoolului în sânge (fr. alcoolémie)
- alela - gena care prezinta mai multe forme (fr. allele)
- alergie - reactie modificata a unui organism fata de un agent microbian, chimic etc. (fr. allergie)
- alopatie - tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii (fr. allopathie)
- amigdalita - inflamatie acuta a amigdalelor
- anemie - stare de slabiciune cauzata de scaderea numarului de globule rosii din sânge (fr. anémie)
- anevrism - dilatare a peretelui unui vas sangvin (fr. anévrisme)
- anexita - inflamatie a anexelor uterului (ovare, trompe). (fr. annexite)
- angina - 1 inflamatie a faringelui si a amigdalelor. 2 ~ pectorala . = boala care se manifesta prin accese de sufocare si dureri în regiunea inimii. (fr. angine, germ. Angine) angiografie s.f. - radiografie a vaselor sangvine (fr. angiographie)
- antibiograma - metoda de laborator prin care se determina antibioticul cel mai indicat contra unei infectii
- antibiotic,-a - (substanta organica) cu efect bacteriostatic. (fr. antibiotique)
- antigen - substanta care determina formarea de anticorpi. (fr. antigéne)
- antiseptic,-a - (medicament) care combate infectiile microbiene (fr. antiseptique)
- apendice - mica prelungire a cecului (fr. appendice)
- apendicita - inflamatie a apendicelui (fr. appendicite)
- apiterapie - tratament cu produse agricole (fr. apithérapie)
- apofiza - proeminenta pe suprafata unui os (fr. apophyse)
- apoplexie - pierdere brusca a cunostintei, cauzata de o hemoragie cerebrala (fr. apoplexie)
- arahnoida - meninge mijlociu (fr. arachnoide)
- aritmie - tulburare a ritmului normal al inimii. (fr. arythmie)
- artera - vas sangvin care duce sângele de la inima la organe si tesuturi (fr. artere)
- arteriografie - radiografie a arterelor (fr. artériographie)
- arterioscleroza - îngrosare si sclerozare a peretilor arterelor (fr. artériosclérose)
- arterita - inflamatie a unei artere (fr. artérite)
- artrita - inflamatie a unei articulatii (fr. arthrite)
- artritism - stare de boala cauzata de o încetinire a proceselor de nutritie. (fr. arthritisme)
- artrografie - radiografie a unei articulatii (fr. arthrographie)
- artrologie - studiul articulatiilor (fr. arthrologie)
- artroza - afectiune cronica degenerativa a articulatiilor (fr. arthrose)
- astenie - stare de slabiciune si oboseala (fr. asthénie)
- astigmatism - defect al vederii cauzat de inegalitatea curburii corneei sau cristalinului. (fr. astigmatisme)
- astma - boala cauzata de greutatea în respiratie (fr. asthme)
- ateroscleroza - depunere de grasimi pe peretele intern al arterelor (fr. athérosclérose)
- atonie - diminuare a elasticitatii tesuturilor (fr. atonie)
- atrium - compartiment superior al inimii (lat. atrium)
- atrofie - regresiune morfoligica ori functionala a unui tesut sau organ. (fr. atrophie)
- auricul - atrium (fr. auricule)
- avitaminoza - boala provocata de lipsa vitaminelor din alimentatie. (fr. avitaminose)
- axon - prelungire a celulei nervoase (fr. axone)
- ageuzie - pierderea senzatiilor gustative, totala sau partiala. Poate fi determinata de leziuni rinencefalice la nivelul lobului temporal.
- agnozia - tulburare ce ingreuneaza sau impedica cunoasterea lucrurilor, ca si semnficatia lor, in afara oricaror leziuni a cailor senzitivo-senzoriale.
- akinezia - consta in saracirea globala a miscarilor, cu incetinirea lor pana la aspectul de intepenire.
- amuzia - surditate tonala sau muzicala, dependenta de o leziune a lobului temporal stang.
- apoplexia cerebrala - este, in general, expresia dramei cerebrale hemoragice cu debut brusc si cu o rapida evolutie agravanta.
- apraxia - termenul este sinonim cu agnozia de utilizare a obiectelor cunoscute. Fara a fi paralitic sau dement, bolnavul, desi intelege perfect ordinul dat si recunoaste obiectele, a pierdut semnificatia intrebuintarii acestora.
- apractofagia - reprezinta apraxia de deglutitie. Bolnavul se comporta ca si cum ar fi uitat miscarile indispensabile de a forma bolul alimentar si de a-l impinge dinainte inapoi.
- aprosexia - incapacitatea de a fixa atentia in urma diminuarii respiratiei nazale
- arafia - defect de sutura primara a sacului neural, cu absenta simultana a inchiderii arcului vertebral posterior.
- asialia - reprezinta o intensa si jenanta uscaciune a gurii. Este un semn important in intoxicatia atropinica.
- asomatognozia - prezenta in leziuni cerebrale bilaterale, obisnuit vasculare sau degenerative, cu localizare la nivelul circumvolutiunii parietale inferioare, girusului supramarginal si plicei curbe. Consta in pierderea completa a imaginii de sine.
- astereopsia - consta in incapacitatea bolnavului de a localiza obiectele invecinate. Acestea sunt vazute pe acelasi plan, cu imposibilitatea diferentierii lor in profunzimea spatiului.
- afebril - care are temperatura corpului in limite normale;sin:Apiretic. (a+lat.febris)
- apodie - anomalie congenitala constand din lipsa picioarelor (a- +gr.pous=picior)
- apneumie - anomalie congenitala constand din lipsa plamanilor (a- +gr.pneumon=plaman)
- apneuza - forma anormala de respiratie,aparand dupa sectiunea puntii,caracterizata prin inspir prelungit,alternand cu miscari expiratorii scurte
- autoanafilaxie - reactie de tip anafilactic,care apare uneori la reinjectarea in organism a sangelui propriu
- autoamputatie - detasarea de organism si eliminarea unui organ(apendice,segment de membru,portiune de intestin)sau tesut tumoral(polip) prin fenomene de autoaparare sau prin tulburari neurotrofice(lepra,siringomielie)
- abulie - lipsa mai mult sau mai putin pronuntata a vointei (a- +gr.boule=vointa)
- acalazie - incapacitatea musculaturii netede a tubului digestiv,aflata in stare de spasm,de a se relaxa,termenul se foloseste de obicei pentru cardia,desemnand sub numele de acalazie esofagiana un sindrom cardioesofagian,caracterizat prin incetinirea accentuata a tranzitului esogastric (a- +gr.chalasis=relaxare)
- acorie - absenta senzatiei de satietate in conditiile unui aport suficient de alimente sau chiar ale supraalimentatiei (a- +gr.koros=satietate) sin.:Aplestie
- aortoclazie - ruptura aortei (aorta+gr.klasis=rupere)
- apareunie - lipsa sau incapacitatea executarii coitului (a- +para- +gr.eune=pat)
- apatie - tulburare emotional-volitiva,constand in lipsa de tonalitate afectiva si de interes fata de propria persoana si de ceea ce se petrece in jur (a- +gr.pathos=pasiune)
- aritmofobie - fobia numirii cifrelor
- arinencefalie - forma de anencefalie partiala in care exista o lipsa totala sau partiala a rinencefalului
- aritenoidita - inflamatie acuta sau cronica a cartilajului aritenoid al laringelui, consecutiva unei expuneri bruste la frig(ingurgitare rapida a unui lichid prea rece sau a unei infectii reumatismale
- aritmomanie - tendinta obsedanta de a numara sau de a socoti (gr.arithmos=numar + mania=nebunie)
- angofrazie - tulburare psihica manifestata prin umplerea golurilor dintre cuvintele unor fraze prin adaugarea unor sunete sin.:amelartrie,embolofrazie
- antisepsie - grup de metode urmarind distrugerea microbilor prezenti intr-o plaga accidentala sau pe un obiect cu ajutorul unor substante chimice sau a agentilor fizici
- asepsie - conditie in care microorganismele sunt absente
- aseptic - lipsit de microorganisme
- ascita - acumulare de lichid in cavitatea peritoneala
- andropauza - perioada de involutie a functiei testiculare, insotita de tulburari neurovegetative si de modificari ale tonusului psihic
- ambulatoriu - institutie sanitara in care se acorda asistenta medicala bolnavilor care nu au nevoie de internare in spital
- ambou - piesa metalica de sectiune conica, care permite adaptarea acului pentru injectie la seringa sau la un tub al aparatului de perfuzie
- amfotonie - cresterea tonusului muscular atat a sistemului nervos simpatic, cat si a celui parasimpatic
- anizurie - stare in care debitul urinar variaza alternativ, de la oligurie la poliurie
- anorhidie - absenta congenitala a unuia sau ambelor testicule
- anorexie - lipsa poftei de mancare
- anotie - absenta congenitala a urechii externe
- anovulomenoree - menstra in absenta ovulatiei
- amenoree - disparitia menstrelor din cauza fiziologica(sarcina, alaptare) sau patologica(intoxicatii, disfunctii hormonale etc.)
- antialergic - care previne sau suprima o reactie alergica
- angiectazie - dilatarea unui vas sanguin sau limfatic
- atela - mijloc ortopedic de imobilizare a unui segment din corp
- aterom - leziune sub forma de placa galbuie, rezultand din depunerea de lipoizi si cristale de colesterol in intima arterelor si urmata de alterari distrofice si infiltrat inflamator
- anxietate - stare afectiva patologica caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect, sau legata de presupunerea posibilitatii unui pericol iminent sau insucces; este insotita de reactii vegetative multiple
- apendicectomie - extirpare chirurgicala a apendicelui
- apical - care este localizat la varful unei formatiuni anatomice; vezi si apex
- apex - punctul culminant sau varful unei formatiuni anatomice
- apetit - dorinta sau tendinta naturala de a satisface o nevoie fizica sau mentala, termen folosit in special pentru dorinta de a manca
- aplazie - absenta congenitala sau dezvoltarea defectuoasa a unei parti a organismului
- aplastic - care este lipsit de procese regeneratoare, reparatoare
- apnee - oprirea mai mult sau mai putin indelungata a respiratiei
- anurie - stare in care excretia de urina inceteaza (sau se reduce sub 150 ml/24 de ore)
- anabolism - ansamblul proceselor de metabolism intermediar care conduc la sinteza metabolitilor si componentelor structurale celulare
- alopecie - termen generic folosit pentru caderea parului
- aloplastie - interventie chirurgicala prin care se reface un tesut sau o parte distrusa ori malformata a organismului cu ajutorul unor materiale straine
- amatofobie - fobie fata de praf
- ambidextru - capabil sa foloseasca cu aceeasi usurinta ambele maini
- amastie - absenta congenitala a glandelor mamare
- ablatie - actiunea de indepartare a unei parti din corp, una din modalitatile exerezei
- acidoza - perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu predominanta componentei acide, ca urmare fie a reducerii bazelor, fie acumularii de metaboliti acizi. Acidoza poate fi compensata sau decompensata, dupa cum pH-ul ramane in limite normale sau scade sub valoarea minima fiziologica de 7,35
- alcaloza - perturbarea echilibrului acido-bazic in organism, cu predominanta componentei alcaline, caracterizata prin cresterea rezervei alcaline a sangelui sau a altor umori din organism. Poate fi: a) compensata, cand cresterea rezervei alcaline nu este insotita de cresterea pH-ului; b) decompensata, cand alcaloza se insoteste si de cresterea pH-ului
- amnezie - pierderea partiala sau totala a memoriei
- amniocenteza - punctionarea membranelor ovulare pe cale transabdominala (utilizata mai curent) sau pe cale vaginala, in scopul recoltarii de lichid amniotic. Aceasta metoda se utilizeaza pentru stabilirea diagnosticului de suferinta fetala, de moartea fatului
- bacteriologie - studiul bacteriilor (fr. bactériologie)
- bacteriostatic - (antibiotic) care împiedica dezvoltarea bacteriilor. (fr. bactériostatique)
- balneologie - studiul actiunii curative a apelor minerale sau termale si a namolurilor (fr. balnéologie)
- balneoterapie - tratament cu ape minerale sau termale si namoluri (fr. balnéothérapie)
- benign,-a - (despre boli) usor vindecabil (lat. benignus)
- biceps - muschi între umar si cot (fr. biceps)
- biopsie - examen histologic al unei portiuni dintr-un tesut viu (fr. biopsie)
- bioritm - desfasurarea ritmica a activitatilor vitale (engl. biorythm)
- biotic,-a - referitor la activitatea vitala (fr. biotique)
- blastoderm - membrana care da nastere corpului embrionului. (fr. blastoderme)
- blastula - a doua faza în dezvoltarea unui embrion (fr. blastule)
- blefarita - inflamatie a pleoapelor (fr. blépharite)
- brahicefal,-a - cu craniul aproape rotund (fr. brachycéphale)
- bronhie - ramificatie a traheii (lat. bronchia)
- bronhografie - radiografie a bronhiilor (fr. bronchographie)
- bronhopatie - afectiune a bronhiilor (fr. bronchopathie)
- bronhoscopie - examinare vituala a bronhiilor (fr. bronchoscopie)
- bronsita - inflamatie a bronhiilor (fr. bronchite)
- bursa - mic sac în piele cu lichid vâscos (fr. bourse)
- blefarospasm - reprezinta contractura muschiului orbicular al pleoapelor, intermitenta sau continua, determinata de iritatia conjunctivelor prin corpi straini sau inflamatii, ca si de stari psihice precare.
- bradipnee - stare caracterizata prin rarirea anormala a miscarilor respiratorii (bradi- +gr.pnoia=respiratie)
- baziotrib - instrument obstetrical,alcatuit din 2 linguri si un perforator central,folosit pentru baziotripsie
- baziotripsie - manevra obstetricala care consta din zdrobirea bazei craniului fetal cu ajutorul baziotribului sau cefalotribului;se practica in cazurile de vicieri marcate ale bazinului,in care fatul mort nu poate fi extras prin craniotomie sau cranioclazie (gr.basis=baza+tribein=a zdrobi)
- bazivertebral - care se refera la centrul vertebrei
- benzolism - intoxicatie profesionala prin inhalare de vapori de benzol;in intoxicatia acuta apar fenomene nervoase,cu stare de excitatie,urmata de depresiune,paralizii locale si coma,moartea producandu-se prin paralizia centrului respirator;intoxicatia cronica se manifesta prin astenie,ameteli,cefalee,tendinte la hemoragii si anemie aplastica;
- brahi- - prefix care introduce in termenii compusi semnificatia de scurt,ingust (gr.brachys)
- brahibazie - mers cu pasi mici,saltati,intalnit la persoanele senile sau la bolnavi suferind de un sindrom pseudobulbar
- brahicefalie - conformatie craniana datorita sinostozei precoce a suturii coronare,ceea ce face ca sa se dezvolte craniul numai in diametrul lateral,ramanand turtit in diametrul antero-posterior
- brahidactilie - malformatie congenitala caracterizata prin scurtimea degetelor datorita lipsei unei articulatii interfalangiene sin.:bradidactilie
- brahiesofag - afectiune caracterizata prin ascensiunea toracica a stomacului(care poata hernia in torace) si prin transformarea fibroasa a musculaturii circulare si longitudinale a peretelui esofagian,manifestata clinic prin regurgitatii si varsaturi frecvente
- brahiglosie - limba anormal de scurta (brahi- +gr.glossa=limba)
- brahifalangie - stare caracterizata prin falange anormal de scurte (brahi- +gr.phalanx=falanga)
- brahignatie - dezvoltarea insuficienta a unui maxilar,de obicei a mandibulei,cu deformarea consecutiva a fetei (brahi- +gr.gnathos=falca) sin.:micrognatie
- brahimetapodie - stare caracterizata prin existenta unor oase metatarsiene si/sau metacarpiene mai scurte decat normal
- branhiom - tumora disembrioplazica chistica cu localizare cervicala,dezvoltata din resturile arcurilor branhiale
- branhiomer - segment al mezodermului visceral care se dezvolta in arcul brahial sau visceral (branhie+gr.meros=parte)
- brahirahie - diformitate a coloanei vertebrale constand din scurtimea ei anormala,prin lipsa uneia sau fuziunea a doua sau mai multe vertebre(brahi- +gr.rhachis=coloana vertebrala)
- brahimorfie - stare caracterizata printr-o statura anormal de mica (brahi- +gr.morphe=forma)
- bradi- - prefix care introduce in termenii compusi semnificatia de rar,lent (gr.bradys)
- bradispermie - intarziere patologica a ejacularii (bradi- +gr.sperma=samanta)
- bradiaritmie - aritmie cu frecventa cardiaca redusa fata de normal
- bradiartrie - incetinirea articularii cuvintelor,cu vorbire lenta,monotona;se intalneste de obicei in leziunile extrapiramidale de tip paleostriat
- bradibazie - mers incetinit datorat unei cauze patologice (bradi- +gr.basis=pas)
- bradicardie - frecventa redusa a contractiilor cardiace(sub 60 batai/min.), recunoscand doua mecanisme de producere: a)diminuarea numarului de impulsuri sinusale normale(bradicardie sinusala), de natura fiziologica(constitutionala,la batrani sau la sportivi)sau patologica(vagotonie reflexa,excitare sinocarotidiana,hipertensiune intracraniana,difterie,intoxicatie digitalica,icter,miocardite etc.); b)preluarea conducerii de catre un centru inferior, cu frecventa automata mai redusa(bloc atrioventricular total, ritm idioventricular etc.)
- bradiestezie - tulburare constand in perceperea lenta a senzatiilor exteroceptive (bradi- +gr.aisthesis=percepere)
- bradifazie - tulburare de limbaj constand dintr-o exprimare rara a cuvintelor
- bradifrenie - stare caracterizata printr-o desfasurare lenta a proceselor psihomotorii,intalnita de obicei dupa encefalita epidemica
- bradigeneza - prelungirea anormala a duratei unor stadii ale dezvoltarii embrionare
- bradikinezie - tulburarea caracterizata prin executarea lenta a miscarilor voluntare
- bradilalie - stare caracterizata prin incetinirea anormala a ritmului vorbirii
- bradipepsie - diminuarea ritmului de efectuare a proceselor digestive fie prin insuficienta secretiilor,fie prin tulburarea motilitatii tubului digestiv
- bradikinina - polipeptid compus dintr-un lant de 9 aminoacizi,rezultat din actiunea proteazelor tisulare asupra unei alfa-globuline plasmatice inactive(bradikininogen).Se admite ca ar participa la producerea vasodilatatiei edemului inflamator,senzatiei de durere etc.
- braditrofie - stare caracterizata prin incetinirea proceselor metabolice
- bradiurie - emisiune incetinita a urinii (bradi- +gr.ouron=urina)
- bulimie - senzatie de foame exagerata, patologica, persistand deseori chiar si dupa ingestia masiva de alimente sin.:Hiperorexie
- bulion - mediu de cultura lichid, folosit pentru dezvoltarea bacteriilor. Reprezinta un amestec de extract de carne, peptona si sare dizolvata in apa distilata (fr.bouillon)
- burghiu - instrument medical cu ajutorul caruia se gaureste osul fie pentru trepanarea lui, fie pentru introducerea unui surub sau a unui grefon
- basion - punct craniometric situat la marginea anterioara a gaurii mari a occipitalului, unde planul mediosagital al craniului intersecteaza planul gaurii mari
- blast - denumire data-in general-unei celule de origine, imatura, nediferentiata, constituind elementul de baza de la care pornesc diferite serii celulare
- blenoragie - uretrita gonococica
- bronhoaspiratie - aspiratia secretiilor continute in arborele bronsic, prin intermediul bronhoscopului sau a unui cateter de cauciuc mai rigid introdus in arborele respirator
- bronhoconstrinctor - substanta care are proprietatea de a reduce calibrul bronhiilor
- bronhofonie - transmiterea exagerata a vocii, datorita interpunerii unei zone de condensare a parenchimului pulmonar intre caile aeriene si peretele toracic
- bronhopneumonie - sindrom inflamator bronhoalveolar cu focare multiple, primitiv sau secundar altor boli infectioase, caracterizat clinic prin febra,tuse cu expectoratie mucopurulenta, cianoza si, uneori, complicatii cardiovasculare
- bactericid - care este capabil sa omoare bacteriile
- bizou - varf sectionat oblic al unui ac de injectie sau de punctie
- bronsiectazie - afectiune bronhopulmonara cronica, care consta in multiple dilatatii ale bronhiilor mici, cu secretii purulente
- bronhospasm - contractie spastica a bronhiilor, provocata de procese infectioase sau modificari ale tonusului vegetativ
- bronsiolita - inflamatie a bronhiilor mici
- bigeminism - aritmie extrasistolica aloritmica, in care fiecare impuls heterotrop este asociat regulat unei contractii normale; se intalneste frecvent in intoxicatia digitalica; sin.:puls bigeminat, ritm bigeminat, ritm cuplat
- calcifia - (despre tesuturi) a se întari prin depunere de saruri de calciu (dupa fr. calcification)
- calcul - piatra la rinichi (fr. calcul)
- cancer - tumoare maligna, formata prin înmultirea dezordonata a unui tesut organic (fr. cancer)
- cancerigen,-a - care produce cancer; oncogen (fr. cancérigene)
- canceriologie - oncologie (fr. cancérologie)
- cangrena - putrezire a tesuturilor (it. cangrena)
- carcinom - tumoare maligna a tesutului epitelial (fr. carcinome)
- cardie - orificiu al stomacului care comunica cu esofagul (fr. cardia)
- cardiografie - înregistrare a batailor inimii (fr. cardiographie)
- cardiologie - studiul inimii si al afectiunilor ei (fr. cardiologie)
- cardiopatie - boala de inima (fr. cardiopathie)
- catalepsie - întepenire brusca a muschilor si încetarea unor functii cerebrale (fr. catalepsie)
- cataracta - opacifiere a cristalinului (fr. cataracte)
- catgut - fir pentru suturi chirurgicale (fr. catgut)
- centrozom - corpuscul din centrul celulei, care intervine în mitoza (fr. centrosome)
- cerebel - creierul mic (lat. cerebellum)
- cerumen - materie ceroasa din urechi (fr. cérumen)
- chemoterapie - terapie prin substante chimice (engl. Chemotherapie, fr. chimiothérapie)
- chil - lichid din intestinul subtire, rezultat al digestiei (fr. chyle)
- chim - amestec rezultat din digerarea partiala a alimentelor din stomac (fr. chyme)
- chirurgie - tratare a bolilor prin operatii (fr. chirurgie)
- chist - tumoare benigna (fr. kyste)
- chiuretaj - curatire a suprafetei unei mucoase (fr. curetage)
- cifoza - încovoiere înapoi a coloanei vertebrale (fr. cyphose)
- cistita - inflamatie a vezicii urinare (fr. cystite)
- cistografie - radiografie a vezicii urinare (fr. cystographie)
- cistoscopie - examen endoscopic al vezicii urinare (fr. cystoscopie)
- citobiologie - biologie celulara (fr. cytobiologie)
- citodiagnostic - diagnostic bazat pe studiul microscopic al celulelor (fr. cytodiagnostic)
- citogenetica - studiul cromozomilor (fr. cytogénétique)
- citoliza - distrugere a elementelor celulare (fr. cytolyse)
- citologie - studiul celulei (fr. cytologie)
- citoplasma - substanta fundamentala vie a celulei (fr. cytoplasme)
- citopoieza - formare a celulelor (fr. cytopoiese)
- citostatic,-a - (substanta) care împiedica înmultirea celulelor (fr. cytostatique)
- clavicula - os care leaga omoplatii de stern (fr. clavicule)
- coccis - os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale (fr. coccyx)
- colagen - proteina complexa din piele, cartilaje etc. (fr. collagene)
- colecistita - inflamatie a veziculei biliare (fr. cholécystite)
- coledoc - canal prin care se varsa fierea în duoden (fr. cholédoque)
- colica - durere abdominala puternica (fr. colique)
- colita - inflamatie a colonului (fr. colite)
- colon - portiune finala a intestinului gros (côlon)
- coma - pierdere a cunostintei, cauzata de o hemoragie cerebrala, diabet etc. (fr. coma)
- comisura - fascicul de fibre nervoase care uneste doua regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale (fr.commissure)
- congestie - aflux anormal de sânge; inflamatie; hiperemie (fr. congestion)
- conglutina - a coagula (fr. conglutiner)
- conioza - boala produsa de inhalarea de praf (fr. coniose)
- conjunctivita - inflamatie a conjunctivei (dupa fr. conjunctivite)
- coprologie - studiul biologic al fecalelor (fr. coprologie)
- coprostaza - acumulare de fecale în organism (fr. coprostase)
- cord - inima (lat. cor)
- cornee - membrana anterioara, transparenta, a ochiului (fr. cornée)
- cortex - scoarta (cerebrala) (lat. cortex)
- corticosteron - hormon din cortexul suprarenal (fr. corticostérone)
- cortizon - hormon al corticosuprarenalei (engl. cortisone)
- coxalgie - osteoartrita a soldului (fr. coxalgie)
- coxartroza - reumatism cronic la soldului (fr. coxarthrose)
- coxa - prima articulatie de la picioarele insectelor (lat. coxa)
- craniologie - studiul craniului (fr. crâniologie)
- cranioscopie - determinare a calitatilor intelectuale si morale dupa forma craniului (fr. crânioscopie)
- craniu - scheletul osos al craniului (lat. cranium)
- crioanestezie - anestezie prin frig. (fr. cryanesthésie)
- criobiologie - studiul fenomenelor biologice care se produc sub efectul frigului (fr. cryobiologie)
- crioterapie - tratament cu ajutorul temperaturilor foarte joase (fr. cryothérapie)
- cubitus - osul principal al antebratului (lat. cubitus)
- catalepsia - capacitatea bolnavului de a pastra indefinit pozitiile cele mai complicate. Poate surveni in atacuri, ocazie cu care inceteaza orice activitate voluntara, corpul si membrele pastrand pozitia imprimata sau in care se gaseau.
- catatonia - este capacitatea bolnavului de a pastra timp indelungat pozitii incomode, intr-o totala imobilitate. Se intalneste frecvent in schizofrenie si unele encefalite.
- cordotomia - interventie neurochirurgicala care consta in sectionarea portiunii anterioare a cordului lateral al maduvei, pe unde trece fasciculul spinzotalamic, calea sensibilitatii dureroase difuze a membrelor inferioare, a bazinului si abdomenului.
- coccidioza - boala parazitara cu localizare pe tractul digestiv,determinata de infestarea cu coccidii;se manifesta prin diaree,dureri abdominale.Coccidioza intestinala este provocata mai ales de EIMERIA PERFORANS,iar coccidioza hepatica de EIMERIA STIEDAE
- cominutiv - redus in fragmente mici (lat.comminuere=a macina)
- colposcop - instrument optic folosit pentru examinarea vizuala a vaginului si colului uterin;permite o marire de 10-40 ori
- criptoftalmie - anomalie congenitala in care pielea pleoapelor se continua cu pielea fetei,ascunzand globii oculari,rudimentar dezvoltati (cripto- +gr.ophthalmos=ochi)
- cateter - instrument tubular metalic,de cauciuc sau material plastic,folosit pentru golirea de continut a organelor cavitare sau a cavitatilor organismului (gr.katheter)
- catamneza - studiul evolutiei unui bolnav dupa incheierea starii de boala sau dupa iesirea sa din spital pentru a stabili cursul bolii si prognosticul (cata- +gr.mnesis=memorie)
- cauterizare - metoda chirurgicala de distrugere a tesuturilor normale sau patologice sau de obtinere a hemostazei cu ajutorul unor agenti fizici sau chimici
- clitrofobie - fobia de ferestre inchise,de aer inchis
- clinartroza - deviere laterala a axului unui membru la nivelul unei articulatii
- clinocefalie - deformatie craniana, caracterizata prin aplatizarea sau deprimarea calotei craniene
- cistectazie - dilatatie anormala a vezicii urinare
- cistoenterocel - hernierea vezicii insotita de o ansa intestinala printr-un orificiu natural sau patologic
- cistoenteroepiplocel - hernia vezicii urinare insotita de o ansa intestinala si epiploon, printr-un orificiu natural sau patologic
- cistoepiplocel - hernierea vezicii urinare insotita de epiploon, printr-un orificiu natural sau patologic
- criptomnezie - tulburare de memorie constand din incapacitatea de a diferentia evenimentele traite de propria persoana cu cele din vis, citite sau auzite. Se include considerarea ca proprii a unor idei sau opere ale altora
- colpectazie - marirea de volum a vaginului prin dilatatie sau distensie
- colpectomie - interventie chirurgicala constand din rezecarea unei portiuni din vagin
- colpocel - formatiune care herniaza in interiorul vaginului(hernie intravaginala). Poate fi provocat fie de rect, care impinge peretele posterior al vaginului(colpocel posterior sau rectocel), fie de vezica urinara, prin impingerea peretelui anterior al vaginului(colpocel anterior sau cistocel)
- colpoceliocenteza - punctia exploratorie sau evacuatorie a cavitatii peritoneale, pe cale vaginala
- colostaza - staza a materiilor fecale in colon, putand realiza un sindrom de ocluzie intestinala
- colostroree - secretie exagerata de colostru care se scurge spontan si abundent prin mamelon, in timpul graviditatii
- colostru - lichid seros cu proprietati speciale, secretat de glanda mamara; apare in ultimele luni ale sarcinii si persista inca 2-3 zile dupa nastere, transformandu-se treptat in lapte. Poate aparea de asemenea dupa avorturile mari
- colostomie - deschiderea si fixarea operatorie la piele a unui segment al intestinului gros
- cianoza - coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, fara extravazare sanguina, datorita prezentei in capilarele sanguine a unei cantitati prea mari de hemoglobina redusa sau a unor hemoglobine anormale
- calazie - inhibitia si relaxarea unei contractii prealabile sustinute a unui muschi sau a unui grup muscular sinergic
- calvaria - portiune superioara in forma de dom a craniului, corespunzand portiunilor superioare ale oaselor frontal, parietale si occipital
- calvitie - rarirea si apoi disparitia definitiva si completa a firelor de par din pielea capului
- canitie - decolorare, albire dobandita a parului, aparand fiziologic la batrani sau patologic prematur (emotii puternice, distiroidii)
- canula - instrument tubular, de calibre diferite, folosit pentru introducerea sau extragerea din organism de aer sau lichide
- cardiospasm - boala caracterizata prin spasmul intermitent si uneori paradoxal al sfincterului cardia al stomacului
- coroida - membrana vasculara si pigmentara a ochiului, situata intre sclerotica si retina, care face parte din tractul uveal impreuna cu corpul ciliar si irisul
- coroidita - inflamatia coroidei
- coroidoza - alteratie vasculara degenerativa neinflamatorie a coroidei
- colestaza - staza provocata de intreruperea scurgerii bilei din caile biliare in intestin
- capilar - mic vas de sange care conecteaza cele mai mici ramificatii ale arterelor cu cele ale venelor sau cele mai mici vase limfatice
- carcinomatoza - proces carcinomatos extins la mai multe organe sau pe o suprafata seroasa, cu tumori multiple
- casexie - slabire generala cu scaderea activitatii sistemelor morfofunctionale, topire musculara, hipotensiune, adinamie etc., de origine variata (cancer, tuberculoza); sin.:atrofie generala progresiva
- catabolism - ansamblul proceselor de metabolism intermediar care realizeaza scindarea si degradarea metabolitilor si componentelor structurale celulare
- catabolit - produs de degradare metabolica
- cefalee - durere de cap
- centeza - punctia unei cavitati a organismului, executata de obicei cu scopul de a-i evacua continutul
- coit - act sexual; sin.: cohabitatie, coitus
- colecistectomie - extirparea chirurgicala a veziculei biliare impreuna cu canalul cistic
- colangiografie - metoda radiologica pentru punerea in evidenta a canalelor biliare intra- si extra- hepatice
- colangiocolecistografie - metoda radiologica pentru punerea in evidenta a cailor biliare intra- si extrahepatice si a veziculei biliare; substanta de contrast se administreaza intravenos
- colangiectazie - dilatatia cailor biliare, de obicei deasupra unei obstructii
- colangiom - tumoare dezvoltata din elementele epiteliale ale canalelor biliare intrahepatice
- colangita - inflamatia cailor biliare; sin.: colangeita
- coree - denumire data unor boli sau sindroame ale sistemului nervos central, cu etiologie variabila al caror simptom dominant consta din miscari involuntare cu caracter segmentar, aritmice, rapide, dezordonate, lipsite de finalitate
- clisma - forma medicamentoasa lichida (solutie sau suspensie) destinata introducerii rectale. Se utilizeaza si clisme evacuatoare, diagnostice, alimentare. Clismele medicamentoase pot actiona local asupra mucoasei rectocolice sau pot avea actiune generala, resorbtiva
- calus - neoformatie de tesuturi, care apare pe locul unei solutii de continuitate a osului, produsa fie accidental (ca in fracturi), fie in scop terapeutic sau experimental (ca in osteotomii sau osteoclazii)
- caverna - 1.Termen generic pentru desemnarea unei cavitati 2. Lipsa de substanta delimitata granulativ-scleros intr-un parenchim, secundara eliminarii unui produs de necroza, de obicei tuberculos
- crioglobulinemie - stare patologica determinata de prezenta crioglobulinelor in serul bolnavului. In majoritatea cazurilor este un fenomen secundar diferitelor boli (mielom, tumori maligne etc.), dar in cazuri rare poate exista o crioglobulinemie esentiala. Poate fi cauza unor tulburari grave, datorita aglutinarii globulelor rosii chiar in arborele circulator (tromboze etc.)
- convalescenta - perioada care urmeaza disparitiei semnelor de boala si vindecarii clinice, in care timp organismul trece in mod treptat la starea de sanatate anterioara
- deglutitie - înghitire (fr. déglutition)
- dendrita - prelungire protoplasmatica a neuronului (fr. dendride)
- dentina - tesut osos care formeaza pulpa dintelui (fr. dentine)
- dentitie - 1 aparitia dintilor la copii. 2 totalitatea dintilor si asezarea lor (fr. dentition)
- denutritie - stare a unui tesut sau organism în care predomina dezasimilatia (fr. dénutrition)
- deontologie - totalitatea normelor care reglementeaza relatiile dintre medici si dintre acestia si pacientii lor (fr. éontologie)
- depigmentatie - decolorare a pielii (fr. dépigmentation)
- dermatita - inflamatie a pielii (dermatite)
- dermatologie - ramura a medicinei care se ocupa cu bolile pielii (fr. dermatologie)
- dermatomicoza - afectiune a pielii, provocata de ciuperci parazite (fr. dérmatomycose)
- dermatoza - boala de piele (fr. dermatose)
- derma - tesut fibros conjunctiv, strat mijlociu al pielii (fr. derme)
- dextrocardie - situare a inimii în partea dreapta (fr. dextrocardie)
- diabet - boala caracterizata prin marirea cantitatii de zahar în sânge si în urina (fr. diabete)
- diafiza - parte mediana a unui os lung (fr. diaphyse)
- diaforeza - transpiratie abundenta (fr. diaphorese)
- diafragma - muschi între torace si abdomen (fr. diaphragme)
- diagnostic - identificarea unei boli dupa simptome (fr. diagnostic)
- dializa - metoda terapeutica de curatire a sângelui în cursul insuficientelor renale (fr. dialyse)
- diencefal - parte a creierului situata între emisfere si trunchiul cerebral (fr. diencéphale)
- digestie - proces fiziologic de transformare a alimentelor în produsi asimilabili (fr. digestion)
- diplegie - paralizie bilaterala (fr. diplégie)
- dischilie - tulburare a etapelor secretiei salivare
- discopatie - boala a discurilor intervertebrale (fr. discopathie)
- disfagie - dificultate la înghitit (fr. dysphagie)
- dispnee - respiratie grea (fr. dyspnée)
- distrofie - leziune organica datorata unei tulburari de nutritie (fr. dystrophie)
- dizenterie - boala infectioasa manifestata prin diaree dureroasa, cu sânge. (fr. dysentérie)
- diurie - frecventa mictiunilor in timpul zilei
- disurie - emisiune dificila a urinii, insotita sau nu de dureri
- dis- - prefix care introduce in termenii compusi sensul de dificultate, tulburare; este antagonist prefixului eu- (lat.dis=greu, neplacut)
- dis- - prefix care introduce in termenii compusi sensul de dificultate, tulburare; este antagonist prefixului eu- (lat.dis=greu, neplacut)
- didelfie - malformatie congenitala a aparatului genital feminin, caracterizata prin existenta a doua vaginuri, doua coluri si doua corpuri uterine
- dispepsie - termen generic pentru unele tulburari digestive cu caracter functional, subiectiv: greata, arsuri, flatulenta
- distal - termen de referinta in anatomie, indicand o pozitie extrema, periferica, in raport cu un punct central
- delivrenta - expulzia sau extractia placentei si a anexelor sale din caile genitale; are loc la 10-120 minute dupa expulzia fatului
- defibrilare - oprirea fibrilatiei atriale sau ventriculare si restabilirea ritmului cardiac normal
- defibrilator - aparat electronic generator de stimuli electrici ritmici, de intensitati si durate reglabile, folosit in tratamentul fibrilatiei atriale sau ventriculare
- desmoid - ca un ligament; fibros
- diapedeza - trecerea celulelor sanguine, in special a leucocitelor, prin peretele neperforat al vaselor in tesuturi
- depigmentare - decolorare a tegumentelor sau anexelor prin disparitia pigmentului
- depletie - eliminare excesiva a unor constituenti esentiali ai organismului (apa, electroliti)
- depresor - factor care inhiba o anumita functie
- drepanocitoza - anemie cu celule falciforme
- diverticul - neoformatie anatomica in forma de sac sau de buzunar, care se deschide intr-un organ cavitar (intestin, artera, vezica) si care este constituita din mai multe straturi
- diuretic - substanta care creste eliminarea urinara de apa si ioni de sodiu, corectand starile de retentie hidrosalina
- diverticuloza - prezenta de diverticuli gastrointestinali multipli, fara exteriorizare clinica
- docimazie - proba care are drept scop cunoasterea starii unui organ in momentul mortii
- dolicocolon - malformatie congenitala sau castigata constand din alungirea anormala totala sau segmentara a colonului
- dolicocefalie - malformatie de forma a craniului, caracterizata prin alungirea diametrului sau antero-posterior
- doping - crestere trecatoare a rezistentei la suprasolicitare fizica in concursuri sportive, provocata artificial prin diferite substante (cafeina, stricnina, amfetamine)
- duodenopancreatectomie - extirparea operatorie a potcoavei duodenale, impreuna cu capul pancreasului
- duodenopexie - fixare operatorie a unui duoden, mobil in mod anormal
- dismenoree - Tulburare a fluxului menstrual, insotita de obicei de dureri.
- efectologie - studiu al celor cu deficiente senzoriale si intelectuale (rus. defektologiia)
- ectoderm - învelis extern al embrionului (fr. ectoderme)
- ectopie - pozitie anormala a unui organ (fr. ectopie)
- eczema - boala de piele care provoaca eruptii si mâncarime (fr. eczéma)
- edem - acumulare de lichid în tesuturi (fr. oedeme)
- electroterapie - tratament medical cu ajutorul curentilor electrici (fr. électrothérapie)
- elongatie - întinderea terapeutica a unui ligament sau nerv (fr. élongation)
- embolie - astuparea unui vas sangvin cu un cheag de sânge (fr. embolie)
- embriogeneza - dezvoltare embrionara (fr. embryogenese)
- embriologie - studiu al stadiilor de dezvoltare a embrionului (fr. embryologie)
- embrion - primul stadiu din viata unui organism, începând de la fecundarea oului (fr. embryon)
- emfizem - umflatura produsa prin infiltrarea aerului în tesuturi (fr. emphyseme)
- enartroza - articulatie mobila (fr. énarthrose)
- encefal - creier (fr. encéphale)
- encefalita - inflamatie a encefalului (fr. encéphalite)
- encefalografie - radiografie a encefalului (fr. encéphalographie)
- encefalopatie - boala a encefalului (fr. encéphalopathie)
- endocard - membrana care captuseste cavitatile inimii (fr. endocarde)
- endocardita - inflamatie a endocardului (fr. emdocardite)
- endocrinologie - studiul glandelor endocrine (fr. endocrinologie)
- endoderm - foaie interioara a endodermului (fr. endoderme)
- enterita - inflamatie a intestinului subtire (fr. entérite)
- enterocolita - inflamatie a intestinului subtire si a colonului (fr. entérocolite)
- entorsa - leziune a unei articulatii cauzata de întinderea sau ruperea brusca a ligamentelor (fr. entorse)
- enzima - compus organic de natura proteica, solubil, care provoaca sau accelereaza o reactie; ferment (fr. enzyme)
- epidemie - boala infectioasa care se extinde rapid (fr. épidémie)
- epiderma - strat superficial al pielii (fr. épiderme)
- epifiza - 1 glanda endocrina care influenteaza dezvoltarea glandelor sexuale si procesele metabolice. 2 extremitate a unui os lung (fr. épiphyse)
- epigastru - partea superioara a abdomenului (fr. épigastre)
- epiglota - membrana care acopera glota (fr. épiglotte)
- epilepsie - boala nervoasa manifestata prin accese de convulsii si pierderea cunostintei (fr. épilepsie)
- epistaxis - hemoragie nazala (fr. épistaxis)
- epiteliu - învelis al pielii, al mucoaselor etc. (fr. épithélium)
- ergograf - aparat pentru înregistrarea fortei musculare (fr. ergographe)
- ergoterapie - tratament al unor boli prin munca (fr. ergothérapie)
- eritem - roseata a pielii, în unele boli (fr. éritheme)
- eritrocit - hematie (fr. érithrocyte)
- erizipel - boala infectioasa manifestata prin eruptie cutanata rosie (fr. érysipele)
- esofag - parte a tubului digestiv între faringe si stomac (fr. oesophage)
- excrescenta - umflatura, tumoare pe un organ (lat. excrescentia)
- exoftalmie - iesire în afara a globilor oculari (fr. exophtalmie)
- enoftalmie - infundarea globului ocular in orbita
- enterocel - hernie al carui continut este format de intestin
- enterocenteza - punctia intestinului efectuata in cursul unei interventii chirurgicale pentru ocluzie sau obstructie, in scopul evacuarii continutului intestinal
- epispadias - anomalie congenitala constand din deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului
- embol - materialul obstruant care produce embolia. Poate fi un trombus mobilizat, un fragment tisular, bule de aer, picaturi de grasime, paraziti
- empiem - continut purulent in cavitati anatomice preformate
- eucromatina - substanta puternic colorabila a cromozomilor, bogata in acid nucleic si genetic activa
- exudat - lichid extravazat intr-un focar inflamator sau cavitate, ca urmare a cresterii presiunii sanguine in vasele mici si capilare, ca si a leziunilor peretilor acestora
- expulzie - in obstetrica, eliminarea fatului sau a placentei din cavitatea uterina
- extrasistola - contractie globala sau partiala a inimii, de obicei prematura, de origine ectopica si care tulbura ritmul regulat de baza
- extravazare - fenomen de trecere a serului sau limfei din vasele sanguine si limfatice in tesuturile inconjuratoare
- enteroptoza - coborarea anormala a intestinelor in partea decliva a cavitatii abdominale, asociata de obicei si cu deplasarea in acelasi sens a altor viscere
- enterorafie - sutura chirurgicala a unei plagi accidentale sau operatorii a intestinului subtire
- enterostomie - deschiderea operatorie la piele a unei anse intestinale
- eclampsie - toxicoza gravidica cu debut brusc, caracterizata prin convulsii, fata cianotica, ascensiune termica, oligurie cu albuminurie si uremie consecutiva
- ecografie - metoda de apreciere a diferitelor grade de densitati ale tesuturilor prin masurarea variatiilor in ecoul reflectat de vibratiile ultrasonore
- epididimita - proces inflamator la nivelul epididimului
- epidural - care este situat deasupra sau in jurul durei mater
- epiplocel - hernie in care sacul herniar are in continut marele epiploon
- epiploonoplastie - folosirea unui fragment de epiploon liber sau pediculat, in scopul de a obtine vascularizatie suplimentara, hemostaza, etanseizare a suturilor sau in scop de peritonizare
- epitars - malformatie congenitala caracterizata printr-o cuta conjunctivala anormala, care acopera tarsul pleoapei superioare
- epiteliom - tumoare maligna a epiteliului cutanat si a mucoaselor de suprafata, caracterizata prin alterarea integritatii membranei bazale si invadarea dermului
- esofagostomie - deschidere operatorie, la piele, a esofagului
- estezie - sensibilitate
- excizie - sectionarea si scoaterea din organism a unei portiuni de tesut sau organ pe cale chirurgicala
- escoriatie - leziune elementara cutanata constand dintr-o solutie de continuitate superficiala a pielii, interesand epidermul pana la derm, cu denudarea corionului
- efelidoza - afectiune cutanata caracterizata prin prezenta in numar mare a efelidelor
- efelide - pete mici neregulate, facand parte din grupul nevilor plani pigmentari, de culoare galbena-bruna, aparand simetric primavara si vara (in urma expunerii la soare), de predilectie pe partile descoperite, mai ales la persoanele blonde sau cu parul rosu
- echinococoza - boala parazitara determinata de dezvoltarea in organismul omului a larvei (hidatida, chistul hidatic) de Echinococcus granulosus
- exereza - act chirurgical prin care se excizeaza, amputeaza, extrage sau enucleaza segmente, portiuni de tesuturi sau organe lezate, in scopul vindecarii
- expectorant - medicament care contribuie la sedarea tusei prin fluidificarea mucusului bronsic si prin favorizarea eliminarii lui
- exsudat - lichid extravazat intr-un focar inflamator sau cavitate, ca urmare a cresterii presiunii sanguine in vasele mici si capilare, ca si a leziunilor peretilor acestora
- facial,-a - al fetei (fr. facial)
- fagocit - celula care digera bacterii si alte corpuri straine patrunse în organism. (fr. phagocyte)
- fagocitoza - functia fagocitelor (fr. phagocytose)
- falanga - fiecare dintre oasele care formeaza scheletul degetelor (fr. phalange)
- febra - temperatura ridicata a corpului (lat. febris)
- febrifug,-a - (medicament) care reduce febra (fr. fébrifuge)
- fecundatie - fuziune a gametilor, din care ia nastere zigotul. (fr. fécundation)
- femur - osul coapsei (fr. fémur)
- fenotip - manifestare vizibila a caracterelor ereditare în anumite conditii de mediu (fr. phénotype)
- ferment - enzima (fr. ferment)
- fetus - fat (lat. fetus)
- fibrilatie - contractii fine si rapide ale unui grup de fibre musculare (fr. fibrillation)
- fibrina - proteina filamentoasa din sânge care intervine în procesul de coagulare (fr. fibrine)
- fibrinogen - proteina din plasma sângelui; care se transforma în fibrina (fr. fibrinogene)
- fibroblast - celula a tesutului conjunctiv nediferentiata (fr. fibroblaste)
- fibrom - tumoare benigna din tesut fibros (fr. fibrome)
- filogenie - originea si evolutia organismelor vii (fr. phylogénie)
- fistula - canal prin care se scurge o secretie (fr. fistule)
- fiziologie - studiul functiilor organismelor vii (fr. physiologie)
- fiziopatologie - studiul fiziologiei organismului în timpul bolii (fr. physiopathologie)
- fizioterapie - tratament medical cu ajutorul agentilor fizici naturali (fr. physiothérapie)
- flebita - inflamatie a venelor (fr. phlébite)
- flebotomie - incizie a unei vene (fr. phlebotomie)
- flegmon - inflamatie a tesutului subcutanat (fr. phlegmon)
- fobie - teama patologica (fr. phobie)
- frenic,-a - al diafragmei (fr. phrénique)
- frenologie - pseudostiinta potrivit careia caracterul si functiile intelectuale depind de conformatia craniului (fr.fhrénologie)
- ftiriaza - boala de piele produsa de paduchi; pediculoza (fr. phtiriase)
- ftizie - tuberculoza pulmonara (fr. phtisie)
- ftiziologie - studiul tuberculozei pulmonare (fr. phtisiologie)
- furuncul - inflamatie subcutanata purulenta. (fr. foroncle)
- fabella - fibrocartilaj sesamoid sau os mic dezvoltat inconstant intr-un capat al muschiului gastrocnemian
- flebangiom - anevrism venos
- flebectazie - dilatatie difuza a venelor
- flanc - regiunea laterala a abdomenului, intre arcul costal si creasta iliaca
- flatulenta - acumulare excesiva de aer in stomac si intestine
- flatus - gaze expulzate din stomac sau intestin
- flebografie - vizualizarea radiologica a venelor prin opacifiere cu substante de contrast, introduse direct(cu sau fara denudare a vasului)sau indirect(transosos, transcavernos)
- flebopexie - fixarea operatorie a unei vene in pozitie normala
- flebosclerozare - tratament al varicelor prin injectii sclerozante(solutii hipertonice, moruat etc.)
- flictena - leziune elementara primitiva dermatologica constand dintr-o colectie circumscrisa de serozitate
- Farmacopee - tratat fundamental, indispensabil stiintei si practicii farmaceutice; cuprinde datele oficiale asupra identitatii si puritatii obligatorii a substantelor si preparatelor farmaceutice, pentru a asigura calitatea si uniformitatea lor
- farmacologie - ramura a biologiei al carei obiect este studiul medicamentelor sub toate aspectele
- fecalom - acumulare de materii fecale condensate in colon sau rect, dand la palparea abdomenului impresia de tumora
- fecale - material eliminat din colon prin defecatie, continand resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate, epitelii si mucus intestinal, bacterii si unele substante catabolice epurate din sange
- faringoscopie - examinarea endoscopica a faringelui; se executa cu ajutorul apasatorului de limba si al luminii reflectate
- faringospasm - tulburare nervoasa caracterizata prin spasme musculare clonice sau tonice la faringe, in urma careia este impiedicata deglutitia
- gamaglobulina - substanta proteica cu actiune antimicrobiana specifica, în sângele celor imuni (fr. gammaglobuline)
- gamba - parte a piciorului de la genunchi pâna la glezna (it. gamba)
- gamet - celula reproducatoare (fr. gamete)
- ganglion - umflatura pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv (fr. ganglion)
- gastrita - inflamatie a mucoasei stomacului (fr. gastrite)
- gastroenterita - inflamatie a mucoasei stomacului si a celei intestinale (fr. gastro-entérite)
- gastrologie - studiul stomacului (fr. gastrologie)
- gastrula - stadiu în dezvoltarea embrionului (fr. gastrula)
- gena - unitate functionala a unui cromozom care poarta caracterele ereditatii (fr. gene)
- genetica - studiul ereditatii (fr. génétique)
- genitor - organism din care ia nastere un hibrid (fr. géniteur)
- genotip - totalitatea genelor unui organism (fr. génotype)
- geriatrie - studiul aspectelor medicale ale îmbatrânirii (fr. gériatrie)
- gerontologie - studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale îmbatrânirii (fr. gérontologie)
- gigantism - crestere exagerata a corpului (fr. gigantisme)
- ginandrie - prezenta la femei a caracterelor sexuale secundare barbatesti (fr. gyandrie)
- ginecologie - studiul aparatului genital feminin (fr. gynécologie)
- gingivita - inflamatie a gingiilor (fr. gingivite)
- glanda - organ care produce o anumita secretie (fr. glande)
- glaucom - crestere a tensiunii intraoculare si scaderea acuitatii vizuale (fr. glaucome)
- glicemie - prezenta glucozei în sânge (fr. glycémie)
- glicogen - substanta zaharoasa din muschi si ficat, rezerva de glucoza a organismului (fr. glycogene)
- glicozurie - prezenta glucozei în urina (fr. glycosurie)
- gliom - tumoare maligna a unui tesut nervos (fr. gliome)
- globula - celula care intra în compozitia sângelui (fr. globule)
- globulina - proteina din plasma sangvina (fr. globuline)
- glomerula - organ format dintr-un vas de sânge sau tesut limfatic cu aspect de ghem (fr. glomérule)
- glosita - inflamatie a limbii (fr. glossite)
- glosologie - studiu medical al limbii si afectiunilor ei (fr. glossologie)
- glota - orificiu al laringelui între coardele vocale (fr. glotte)
- granulom - mic nodul cauzat de o inflamatie cronica specifica (fr. granulome)
- gripa - boala infectocontagioasa provocata de virusuri care afecteaza caile respiratorii (fr. grippe)
- ginecomastie - dezvoltare excesiva a glandelor mamare la barbat, cu aparitia de secretie lactata
- gimnofobie - aversiune patologica pentru vederea corpului gol
- galeofobie - frica obsedanta de pisici sin.:gatofobie
- gonartroza - artroza articulatiei genunchiului
- gonoree - uretrita gonococica (gr.gone=samanta + rhoia=curgere)
- gastroree - secretie excesiva de suc gastric
- grefon - portiune de tesut recoltata de la acelasi sau de la un alt individ, in scopul de a fi transplantata intr-o zona cu deficit tisular, pe care urmeaza a-l inlocui (fr.greffon)
- gestatie - denumire data perioadei de timp care se scurge din momentul fecundatiei pana la nastere
- galactoree - secretie excesiva a glandelor mamare
- gangrena - necroza unei portiuni mai mult sau mai putin intinse dintr-un tesut
- gastroenteroanastomoza - crearea operatorie a unei anastomoze intre stomac si o ansa ileala
- gastrectomie - rezectie operatorie partiala sau totala a stomacului; sin.:rezectie gastrica
- glosoptoza - caderea limbii in faringe; poate surveni ca accident in cursul narcozei profunde, determinand tulburari respiratorii grave
- gonion - punct craniometric reprezentat de varful unghiului mandibulei
- grafofobie - fobia de a scrie
- halucinatie - tulburare psihica constând în perceperea unor lucruri sau fenomene care nu exista în realitate (fr. hallucination)
- halucinogen,-a - (substanta) care produce halucinatii. (fr. hallucinogene)
- haploid,-a - (despre nucleul celular) care poseda numai jumatate din numarul de cromozomi (fr. haploide)
- helioterapie - tratament prin expunere la soare (fr. héliothérapie)
- hemangiom - tumoare benigna a vaselor sangvine (fr. hémangiome)
- hematie - globula rosie (fr. hématie)
- hematologie - studiul sângelui (fr. hématologie)
- hematom - acumulare de sânge într-un tesut (fr. hématome)
- hematopoieza - formare a celulelor sangvine (fr. hématopoiese)
- hematurie - prezenta sângelui în urina (fr. hématurie)
- hemeralopie - slabire a vederii spre seara (fr. héméralopie)
- hemianestezie - pierdere a sensibilitatii pe jumatatea laterala a corpului (fr. hémianesthésie)
- hemipareza - pareza a unei jumatati a corpului (fr. hémiparese)
- hemiplegie - paralizie a unei jumatati laterale a corpului (fr. hémiplégie)
- hemofilie - predispozitie ereditara la hemoragii (fr. hémphilie)
- hemoglobina - pigment al globulelor rosii din sânge (fr. hémoglobine)
- hemograma - analiza pentru stabilirea compozitiei sângelui (fr. hémogramme)
- hemoliza - distrugere a globulelor rosii din sânge (fr. hémolyse)
- hemoptizie - eliminare de sânge prin tuse (fr. hémoptysie)
- hemoragie - scurgerea de sânge dintr-un vas sangvin (fr. hémorragie)
- hemostatic,-a - (medicament) care produce hemostaza (fr. hémostatique)
- hemostaza - oprire a unei hemoragii (fr. hémostase)
- hemoterapie - tratament prin transfuzii de sânge (fr. hémothérapie)
- hemotorax - acumulare de sânge în cavitatea pleurala (fr. hémotorax)
- hepatita - inflamatie a ficatului (fr. hépatite)
- hidatic - chist~ = punga de lichid formata parazitar pe unele organe (ficat, plamâni, etc). (fr. hydatique)
- hidrocortizon - hormon al corticosuprarenalei (fr. hydrocortisonne)
- hidropizie - acumulare de lichid într-o cavitate a corpului, într-un tesut (fr. hydropisie)
- hidroterapie - utilizarea terapeutica a apei (fr. hydrothérapie)
- hiperacuzie - hiperestezia auzului (fr. hyperacousie)
- hiperemie - congestie (fr. hyperémie)
- hiperestezie - sensibilitate exagerata (fr. hyperesthésie)
- hiperglicemie - crestere a cantitatii de glucoza în sânge (fr. hyperglycémie)
- hipersecretie - secretie excesiva a unei glande. (fr. hypersécrétion)
- hipertensiune - crestere a tensiunii arteriale (fr. hypertension)
- hipertiroidie - hipersecretie a tiroidei (fr. hyperthyroidie)
- hipertrofie - dezvoltare exagerata (a unui organ). (fr. hypertrophie)
- hipnoza - stare de somn provocata artificial prin sugestie (fr. hypnose)
- hipoacuzie - hipoestezia auzului (fr. hypoacousie)
- hipocondru - parte laterala a abdomenului (fr. hypocondre)
- hipoestezie - sensibilitate scazuta (fr. hypoesthésie)
- hipofiza - glanda endocrina la baza creierului (fr. hypophyse)
- hipogastru - parte inferioara a abdomenului (fr. hypogastre)
- hipoglicemie - scadere a concentratiei glucozei în sânge (fr. hypoglicémie)
- hiposecretie - diminuare a secretiei unei glande (fr. hyposécrétion)
- hipotalamus - regiune a encefalului la baza creierului (fr. hypothalamus)
- hipotensiune - micsorare a tensiunii arteriale (fr. hypotension)
- hipotiroidie - hiposecretie a tiroidei (fr. hypothyroidie)
- histerografie - radiografie a uterului (fr. hystérographie)
- histochimie - studiul compozitiei chimice si al metabolismului celulelor si tesuturilor (fr. histochimie)
- histofiziologie - studiul functiilor celulei si ale tesuturilor (fr. histophysiologie)
- histologie - studiul tesuturilor (fr. histologie)
- homeopatie - terapeutica bazata pe administrarea de substante chimice în doze foarte mici, obtinute prin dilutii succesive, ce produc afectiuni analoge bolii care se combate (fr. homéopathie)
- homeostazie - proprietate a organismelor vii de a-si mentine diversele constante fiziologice (fr. homéostazie)
- hormon - secretie a glandelor care contribuie la dezvoltarea si functionarea normala a organismului (fr. hormone)
- humerus - osul bratului de la umar la cot (lat. humerus)
- hipospadias - malformatie congenitala,caracterizata prin deschiderea uretrei pe partea ventrala a penisului(peretele inferior al uretrei),intre baza glandului si unghiul penoscrotal (hipo- +gr.spadon=crapatura,ruptura)
- hipoonichie - malformatie congenitala in care unghiile sunt atrofiate,subtiri,concave,uneori complet inlocuite cu un mic conglomerat cornos(unghii epidermice) (hipo- +gr.onyx=unghie)
- hiporexie - scaderea poftei de mancare (hipo- +gr.orexis=pofta de mancare)
- halomegalie - hipertrofie congenitala a degetului mare al piciorului, care apare mult marit de volum in raport cu celelalte degete de dimensiuni normale
- hemosalpinx - hematom al trompei uterine provocat de obicei de o sarcina tubara, mai rar de retentia sangelui menstrual prin atrezia ostiumului uterin (orificiul trompei in uter), sin.:hemosalpingita, hematosalpinx
- hemosiderina - pigment feric de rezerva, intrand in ciclul de sinteza sau de degradare a moleculei de hemoglobina. Determinarea existentei sau lipsei de hemosiderina in maduva oaselor este importanta din punctul de vedere al diagnosticului anemiilor feriprive. In crizele hemolitice acute din diferite anemii hemolitice, hemosiderina poate aparea si in urina
- hematocel - acumulare de sange intr-o cavitate, tesut sau organ, simuland o tumoare
- hemibalism - sindrom caracterizat prin miscari involuntare de mare amplitudine, dezordonate, bruste, ale membrelor antrenate de la radacina lor; se limiteaza la o jumatate a corpului si este determinat de leziunile nucleului subtalamic Luys
- hemiacefal - fat teratologic al carui cap este reprezentat de o masa rotunjita, acoperita de cateva repliuri cutanate; viscerele lipsesc in parte, iar membrele sunt atrofiate
- hemicardie - malformatie constand din prezenta a numai doua din cele 4 camere normale ale inimii
- hemicefalie - anomalie congenitala reprezentand o anencefalie partiala, caracterizata prin absenta creierului, existand un cerebel rudimentar si ganglioni bazali
- hemiencefalie - aplazie cerebrala limitata la o emisfera cerebrala
- hematemeza - voma cu sange provenit din leziuni ale tractului digestiv
- hemiparestezie - parestezie localizata la o jumatate a corpului
- hafalgezie - dureri extrem de violente la cea mai usoara atingere a unei zone tegumentare. Ele sunt considerate a fi de natura isterica, dar pot fi intalnite si in tabes
- hemocromatoza - depunere excesiva de fier in ficat, inima, pancreas, hipofiza, datorita absorbtiei sale crescute sau multiplelor transfuzii sanguine
- histiocit - macrofag al tesutului conjunctiv; impreuna cu alte celule ia nastere din sistemul reticulohistiocitar
- hiperleucocitoza - crestere a numarului de leucocite din sange peste valorile normale, tradand existenta unor procese patologice de cauza diferita
- hipoplazie - dezvoltare incompleta a unui tesut
- hiperplazie - cresterea volumului unui tesut sau organ datorita cresterii numarului elementelor celulare componente
- hedonism - tendinta exagerata in cautarea placerii, intalnita in special in starile maniacale
- hermafrodit - individ care are gonade de ambele sexe sin.:androgin
- hipotermie - scaderea temperaturii sub nivelul fiziologic
- histerectomie - interventie chirurgicala care consta din extirparea uterului
- hidrotorax - revarsat lichidian intrapleural, uni- sau bilateral, produs pe cale mecanica
- hipersideremie - cresterea cantitatii de fier in plasma
- hematoza - denumire generica data schimburilor gazoase de la nivelul teritoriului alveolocapilar, constand din eliminarea bioxidului de carbon si fixarea oxigenului pe hemoglobina sangelui venos din plaman
- hemaglutinare - alipirea in gramezi a hematiilor sub actiunea unor substante din sangele normal sau sub actiunea unor virusuri sau a unor componente din particula virala sau din tesuturile infectate cu alte virusuri
- hemartroza - prezenta patologica a sangelui intr-o articulatie
- herpes - denumire generica pentru eruptii veziculare grupate, de diferite cauze
- hipoxemie - 1.Scaderea presiunii partiale si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial. 2. Oxigenare insuficienta - absoluta sau relativa (fata de necesitati crescute)- a unui organ
- hipotenar - proeminenta a portiunii palmare mediale sau ulnare a mainii, corespunzand muschilor degetului mic; sin.: eminenta hipotenara
- hipoxie - reducerea nivelului oxigenului sub limitele normale in tesuturi, medii de cultura sau aer
- iatrichimie - parte a alchimiei care se ocupa cu aplicare chimiei în medicina (fr. iatrochimie)
- idiosincrasie - sensibilitate particulara fata de unele alimente, medicamente (fr. idiosyncrasie)
- idiotie - deficienta totala a dezvoltarii mintale (fr. idiotie)
- igienist,-a - medic specialist în igiena (fr. hygieniste)
- iliac,-a - din regiunea soldurilor (fr. iliaque)
- implant - organ, tesut, aparat implantat (fr. implant)
- implanta - a introduce pe cale chirurgicala un organ, tesut, aparat etc. (fr. implanter)
- imunologie - studiul fenomenelor imunitatii (fr. imunologie)
- imunopatie - boli rezultate prin alterarea mecanismelor imune (fr. imunopathie)
- imunoterapie - tratament prin administrarea de seruri si vaccinuri specifice bolii respective (fr. immunothérapie)
- inanitie - epuizare fizica prin lipsa de nutritie (fr. inanition)
- inconstient,-a - totalitatea fenomenelor psihice nesupuse controlului constiintei (fr. inconscient)
- incubatie - perioada dintre contaminarea unui organism si aparitia primelor simptome ale unei boli (fr. incubation)
- indigestie - tulburare a functiilor digestive (fr. indigestion)
- inductie - mecanism nervos prin care starea de excitatie sau de inhibitie dintr-un centru nervos determina aparitia tarii opuse într-un alt centru nervos (fr. induction)
- infantilism - ramânere în urma în dezvoltare (fr. infantilisme)
- infirmerie - încapere într-o cazarma, într-un internat pentru îngrijirea bolnavilor (fr. infirmerie)
- inframicrob - microorganism extrem de mic (fr. inframicrobe)logie)
- ingestie - ingerare (fr. ingestion)
- internist,-a - medic specialist în boli interne (germ. Internist)
- ipohondrie - teama exagerata si obsesiva de boli (fr. hypocondrie)
- iris - membrana colorata a ochiului, între cornee si cristalin, strabatuta de pupila (fr. iris)
- ischemie - diminuare a circulatiei sângelui într-o anumita regiune a corpului (fr. ischémie)
- isterie - boala nervoasa manifestata prin tulburari ale sensibilitatii, convulsii etc. (fr. hystérie)
- icter - simptom constand din colorarea in galben mai mult sau mai putin intens a pielii si mucoaselor, datorita impregnarii acestora, ca si a tesuturilor in general cu bilirubina
- iatrogenie - stare psihica reactiva determinata de atitudinea gresita a medicilor si personalului sanitar
- ictus - denumire data starilor morbide instalate brusc
- idiopatic - denumire generica data fenomenelor normale sau patologice de cauza necunoscuta
- idioventricular - denumire data manifestarilor cardiace de cauza exclusiv ventriculara
- idiotrofic - care are aptitudinea de a-si asigura propria nutritie
- ileita - afectiune inflamatorie a ileonului
- ileus - sindrom de ocluzie intestinala prin rasucire. Termenul se foloseste impropriu, pentru a defini orice fel de ocluzie intestinala
- ileum - portiunea distala a intestinului subtire, care se intinde de la jejun la intestinul gros; sin.: ileon
- ihtioza - dermatoza cu caracter familial, care incepe in copilarie si persista toata viata, constand din acoperirea permanenta a pielii cu scuame uscate ce amintesc de solzii pestilor
- ileostomie - deschiderea unei anse intestinale la piele, in scopul de a se permite evacuarea continutului intestinal
- imunizare - dobandirea unei stari de rezistenta specifica fata de o anumita infectie
- inapetenta - lipsa poftei de mancare
- incest - infractiune constand din raport sexual sau de inversiune sexuala intre rude apropiate in linie directa ori intre frate si sora
- incizie - sectionarea chirurgicala a tesuturilor cu ajutorul bisturiului sau al altui instrument taios
- incoerenta - lipsa legaturilor logice intre gandire si vorbire
- indemn - termen care indica lipsa unei infectii sau imbolnaviri a unui individ, a unei colectivitati, a unui teritoriu
- induratie - condensarea si intarirea unui tesut sau organ, ca urmare a unui proces inflamator cronic cu hiperplazie de tesut conjunctiv (induratie fibroasa), staza sanguina de lunga durata
- infarct - necroza zonala a unui organ datorita opririi irigatiei prin vasul teritoriului respectiv
- infiltrat - forma de reactivitate locala a unui tesut sau organ consecutiva unor fenomene inflamatorii. Este realizata de cele mai multe ori prin aglomerarea de celule cu rol fagocitar
- inhalare - introducere in plamani a aerului sau altor substante antrenate sub forma de vapori, pulberi etc.
- interferon - substanta anti-virala sintetizata de celula-gazda sub actiunea unui virus, a unui acid nucleic viral sau, in mod exceptional, chiar a unui acid nucleic normal. Este net diferita de anticorpi
- intoleranta - imposibilitatea organismului de a suporta anumiti agenti, care nu sunt in mod obisnuit toxici
- intima - patura histologica cea mai dinauntru a peretilor vaselor sanguine
- izotermie - stare caracterizata prin mentinerea temperaturii in limite constante
- izotonic - termen prin care se arata caracterul unui lichid sau al unei solutii de a avea o presiune osmotica egala cu aceea a unei alte solutii, luata de referinta (in biologie, solutia de referinta obisnuita este serul sanguin)
- izotonie - calitatea mai multor solutii de a avea aceeasi presiune osmotica si acelasi punct de congelare. Solutiile izotone sunt in echilibru fata de membranele semipermeabile; sin.: izoosmie
- intradermoreactie - reactie alergica dupa introducerea intradermica a unui antigen microbian, virotic sau parazitar
- intoxicatie - modificari patologice organice sau functionale determinate de substante toxice
- insomnie - imposibilitatea de a dormi; sin.: agripnie
- insuficienta - stare de inferioritate fiziologica a unui organ sau glanda incapabila de a-si indeplini integral functiile
- interstitiu - tesut conjunctivovascular de sustinere a unui organ parenchimatos
- imunosupresiv - substanta medicamentoasa capabila sa inhibeze procesele imunogenetice, impiedicand formarea si inmultirea celulelor imunologic competente. Imunosupresivele fac parte dintre substantele citotoxice. Indicatia terapeutica principala o constituie bolile autoimune
- injectie - introducerea in tesuturi a unei substante medicamentoase cu ajutorul unei seringi
- infarctizare - producerea unei necroze de coloratie rosie intr-un tesut unde circulatia de intoarcere venoasa este oprita; se deosebeste de infarctul rosu prin forma neregulata si prin evidentierea microscopica a venei obliterate
- irigoscopie - procedeu de examinare radiologica a colonului dupa introducerea unei substante de contrast pe cale rectala
- jejun - parte a intestinului subtire între duoden si intestinul gros (fr. jéjunum)
- Tabelul lui Jaeger- tabel cu un text tiparit de diferite dimensiuni, utilizat pentru testarea acuitatii vizuale de aproape. Sinonim: optotip.
- Jonctiune- (în anatomie) punctul în care doua tesuturi sau structuri diferite intra în contact.
- lactaza - enzima care transforma lactoza în glucoza si galactoza (fr. lactase)
- laparoscopie - examinare a cavitatii abdominale (fr. laparoscopie)
- laparotomie - deschidere operatorie a abdomenului (fr. laparotomie)
- laringe - partea superioara a traheii (fr. laringe)
- laringita - inflamatie a laringelui (fr. laryngite)
- laringologie - studiul laringelui si afectiunilor lui (fr. laryngologie)
- laringoscopie - examinare a laringelui (fr. laryngoscopie)
- laringotomie - deschidere operatorie a laringelui (fr. laryngotomie)
- leucemie - boala grava cauzata de înmultirea anormala a leucocitelor (fr. leucémie)
- leucocita - globula alba (fr. leucocyte)
- leucom - formare a unor pete albe pe cornee (fr. leucome)
- limfadenom - tumoare a ganglionilor limfatici (fr. limphadenome)
- limfangita - inflamatie a vaselor limfatice (fr. lymphangite)
- limfatic,-a - referitor la limfa (fr. lymphatique)
- limfa - lichid incolor, continând plasma si leucocite (fr. lymphe)
- limfocit - leucocita din limfa (fr. lymphocite)
- lipaza - enzima care descompune lipidele (fr. lipase)
- lipom - tumoare benigna de tesut adipos (fr. lipome)
- liposarcom - tumoare maligna a tesutului gras (fr. liposarcome)
- lipotimie - lesin (fr. lypothimie)
- litiaza - formarea de calculi în anumite organe (fr. lithiase)
- logopedie - studiu pedagogic al posibilitatilor de înlaturare a tulburarilor în dezvoltarea vorbirii (fr. logopédie)
- lumen - spatiu în interiorul unui organ cavitar (lat. lumen)
- luxatie - leziune articulara, de obicei traumatica, in care suprafetele articulare isi pierd raporturile lor normale
- lordoza - incurbarea coloanei vertebrale, realizand la nivelul regiunii lombare o convexitate orientata anterior, urmata de o incurbare compensatorie toracica cu convexitatea orientata posterior
- lichen - denumire generica pentru o serie de afectiuni de cauze multiple, avand ca leziuni elementare mici papule
- lichenificare - leziune elementara primitiva sau secundara, intens pruriginoasa, caracterizata printr-o ingrosare a unui teritoriu cutanat a carei suprafata capata cadrilaj accentuat, cute adanci
- licantropie - ideea deliranta de a fi devenit lup
- libido - termen utilizat pentru desemnarea tonusului biologic al instinctului si trebuintelor sexuale
- lienal - apartinand splinei
- lienterie - diaree cu trecerea nedigerata a alimentelor
- lidocaina - anestezic local cu efect rapid si actiune prelungita; termostabil in solutie si fara actiune antisulfamidica
- lipomatoza - denumire generica pentru afectiuni sau sindroame in care este interesat tesutul grasos hipodermic
- ligatura - 1.Actul chirurgical prin care, cu un fir de material resorbabil sau neresorbabil, se face hemostaza definitiva a unui vas sanguin. 2.Procedeu de oprire a tranzitului printr-un organ tubular. 3.Procedeu de legatura
- laxativ - substanta care provoaca eliminarea unuia sau mai multor scaune moi, crescand peristaltismul intestinal sau usurand tranzitul intestinal prin lubrifiere si emulsionare
- laparoscop - aparat pentru explorarea viscerelor abdominale, format dintr-un tub cu trocar, un sistem optic si un sistem de iluminare, la care se poate adapta aparatura video
- macrocefal,-a - cu capul mare (fr. macrocéphale)
- maladie - boala. (fr. maladie)
- maladiv,-a - bolnavicios (fr. maladif)
- malformatie - viciu de conformatie congenitala (fr. malformation)
- malign,-a - (despre boli, tumori) grav, periculos (lat. malignus)
- maltaza - enzima care transforma maltoza în glucoza (fr. maltase)
- mastita - inflamatie a mamelei (fr. mastite)
- mastectomie- ablatia(indepartarea) chirugicala a glandei mamare
- mastoida - proeminenta a osului temporal, dupa ureche (fr. mastoide)
- mastoidita - inflamatie a mastoidei (fr. mastoidite)
- mecanoterapie - tratament cu ajutorul unor mijloace mecanice (fr. mécanothérapie)
- medic - persoana care profeseaza medicina; doctor (lat. medicus)
- medicament - substanta pentru prevenirea sau vindecarea bolilor (fr. médicament)
- medicatie - tratament (fr. médication)
- medicina - studiul prevenirii si vindecarii bolilor (lat. medicina)
- melanina - pigment brun-închis din piele, par etc. (fr. mélanine)
- melanom - tumoare neagra maligna, a pielii (fr. mélanome)
- meloterapie - tratament medical prin muzica (fr. mélothérapie)
- meninge - fiecare dintre cele trei membrane care învelesc creierul ti maduva spinarii (fr. méninge)
- meningita - inflamatie a meningelor (fr. méningite)
- metabolism - totalitatea proceselor nutritive de asimilatie si dezasimilatie care se produc în organismele vii (fr. métabolisme)
- metapsihica - parapsihologie (fr. métapsihique)
- metastaza - localizare secundara, departe de focarul primitiv, a unei boli; raspândire la distanta a unei tumori maligne fr. métastaze)
- metatars - schelet al partii de mijloc a labei piciorului (fr. tatarse)
- meteorism - balonare a abdomenului (fr. météorisme)
- mezencefal - creierul mijlociu (fr. mésencéphale)
- mezenter - îndoitura a peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele posterior al abdomenului (fr. ésentere)
- mezoderm - foita a embrionului între ectoderm si endoderm (fr. mésoderme)
- mialgie - durere musculara (fr. myalgie)
- miatrofie - atrofie musculara (fr. myatrophie)
- micoza - boala provocata de ciuperci (fr. mycose)
- microb - microorganism unicelular (fr. microbe)
- microbiologie - studiul microorganismelor (fr. microbiologie)
- microcefal,-a - cu capul mic (fr. microcéphale)
- mictiune - urinare (fr. miction)
- midriaza - dilatatie a pupilelor (fr. mydriase)
- mielina - substanta moale care formeaza teaca nervilor (fr. myéline)
- mielom - tumoare a maduvei osoase (fr. myélome)
- miocard - muschiul inimii (fr. myocarde)
- miocardita - inflamatie a miocardului (fr. myocardite)
- miogen - proteina din tesutul muscular (fr. myogene)
- miograf - aparat care înregistreaza contractiile musculare (fr. myographe)
- miologie - studiul muschilor (fr. myologie)
- miopie - imposibilitatea de a distinge clar obiectele departate (fr. myopie)
- miotomie - incizie în muschi (fr. myotomie)
- miozita - inflamatie a tesutului muscular (fr. myosite)
- mitocondrie - organit prezent în mare numar în citoplasma (fr. mithocondrie)
- mitoza - diviziune celulara în care se mentine acelasi numar de cromozomi; cariochineza (fr. mitose)
- monoplegie - paralizie a unui singur membru (fr. monoplégie)
- monoploid,-a - (despre celule) cu un singur set de cromozomi (fr. monoploide)
- morbiditate - (stare de) boala (fr. morbidité)
- motilitate - proprietate a anumitor organe de a efectua miscari (fr. motilité)
- musculatura - totalitatea muschilor corpului (fr. musculature)
- muzicoterapie - tratament medical prin auditii muzicale (fr. musicothérapie)
- melena - simptom constand din evacuarea prin anus de sange negru (digerat), amestecat sau nu cu materii fecale, avand aspect de pacura
- menarha - denumire data fenomenului fiziologic de stabilire a ciclului menstrual (prima menstruatie)
- metabolit - substanta care ia parte la desfasurarea proceselor de metabolism
- metastazare - transportul unor elemente celulare sau materiale organice sau anorganice, pe cale sanguina sau pe cale limfatica, din locul in care se afla la distanta, unde determina noi focare ale bolii de baza sau alte leziuni; sin.: metastaza
- metroragie - scurgere de sange de provenienta uterina, prin vagin, produsa in afara fluxului menstrual
- metroree - scurgere mucoasa sau seroasa provenind din cavitatea uterina
- mixedem - forma tipica a insuficientei tiroidiene avansate, caracterizata prin infiltratia mucoida a pielii si mucoaselor
- mucoasa - patura tisulara captusind in general un organ cavitar si formata din celule epiteliale uni- sau pluristratificate
- mitomanie - tendinta morbida spre minciuna si fabulatie
- macroglosie - marire de volum a limbii datorita unei hipertrofii musculare, unor tulburari metabolice (amiloidoza) sau prin dezvoltarea unor formatiuni tumorale benigne: limfoame, angioame, lipoame
- macrognatie - dezvoltare anormala a fetei prin crestere exagerata a maxilarului, ca rezultat, de cele mai multe ori, al unor tulburari endocrine; manifestarea clinica obisnuita este prognatismul; sin.:macrognatism
- macromastie - dezvoltare excesiva a mamelelor; sin.: macromazie
- macroscopic - ceea ce poate fi vazut cu ochiul liber
- malacie - micsorarea sau pierderea consistentei unui organ sau tesut. Se foloseste cu acelasi sens si ca sufix
- mamografie - radiografia glandei mamare
- manie - stare psihica caracterizata printr-o triada simptomatica compusa din: dispozitie euforica, accelerarea ritmului ideativ pana la fuga de idei si hiperactivitate
- manganism - intoxicatie cronica cu mangan, caracterizata in special in perioada de stare prin tulburari de tip parkinsonian
- masochism - perversiune constand din obtinerea satisfactiei sexuale prin suferinte fizice si morale produse de catre partener
- megadolicocolon - malformatie congenitala constand din marirea de calibru si alungirea colonului
- migrena - sindrom caracterizat prin crize paroxistice de cefalee, cu localizare sau predominanta hemicraniana, insotite de tulburari digestive (greturi, vomismente), vasomotorii (paloare sau roseata) si uneori de tulburari senzoriale (scotoame luminoase, zgomote auriculare). Exista si crize prelungite, timp de mai multe zile in sir
- murmur - zgomot usor, continuu, asemanator aceluia produs de o expiratie fortata cu gura deschisa, ascultat la nivelul inimii, plamanilor sau vaselor sanguine
- multipara - femeie care a nascut de mai multe ori
- nanism - crestere insuficienta în înaltime (fr. nanisme)
- nanomelie - scurtare a unuia sau mai multor membre (fr. nanomélie)
- natalitate - frecventa nasterilor în cadrul unei populatii, într-o perioada data (fr. natalité)
- necroza - mortificare a celulelor si tesuturilor (fr. nécrose)
- nefrita - inflamatie a rinichilor (fr. néfrite)
- nefropatie - boala de rinichi (fr. néphropathie)
- nefrotomie - incizie a rinichiului (fr. néphrotomie)
- nefroza - leziune degenerativa a rinichiului (fr. néphrose)
- neoformatie - 1. formare de tesut nou. 2. tumoare (fr. néoformation)
- neolamarksism - orientare în biologie care explica evolutia ca rezultat al activitatii fiziologice a organismului (fr. néo-lamarksisme)
- neoplasm - tumoare maligna, caracterizata prin invazia tesuturilor învecinate (fr. néoplasme)
- neoplazie - formare a unui tesut nou, a unei tumori (fr. néoplasie)
- nerv - formatie anatomica cu aspect fibros, care leaga sistemul nervos central cu restul organismului
- nervatie - dispunere a nervilor (fr. nervation)
- neurastenie - nevroza astenica (fr. neurasthénie)
- neurochirurgie - chirurgie a sistemului nervos (fr. neurochirurgie)
- neurofiziologie - fiziologie a sistemului nervos (fr. neurophysiologie)
- neurologi - studiul sistemului nervos (neurologie)
- neuron - celula nervoasa (fr. neurone)
- neuropatologie - studiul bolilor sistemului nervos (fr. neuropathologie)
- neuroplegie - scadere a tonusului sistemului nervos (fr. neuropathologie)
- nevralgie - durere pe traiectul unui nerv (fr. névralgie)
- nevrectomie - rezectie a unui nerv (fr. névrectomie)
- nevrita - inflatie a unui nerv (fr. névrite)
- nevroglie - tesut conjunctiv între neuroni (fr. névroglie)
- nevroza - boala manifestata prin tulburari psihice (fr. névrose)
- nictofobie - teama patologica de întuneric (fr. nyctophobie)
- nidatie - fixare a oului fecundat în mucoasa uterina (fr. nidation)
- nodozitate - formatie accidentala sau patologica pe un organism (fr. nodosité)
- normoblast - globula rosie nucleata (fr. normoblaste)
- normocit - globula rosie adulta (fr. normocyte)
- nosologie - tudiul bolilor (fr. nosologie)
- nulipara - femeie care nu a dus nici o sarcina la termen sau cel putin peste 180 zile
- nucal - care se refera la regiunea cefei
- nistagmus - miscari involuntare ale globilor oculari sub forma de oscilatii (secuse) ritmice, orizontale, verticale sau giratorii (in sens orar sau antiorar)
- nicturie - conditie in care ritmul nictemeral de eliminare a urinii este inversat, volumul urinii nocturne reprezentand mai mult de jumatate din volumul total eliminat in decurs de 24 ore (normal, 1/4)
- narcolepsie - manifestare morbida care survine in crize repetate, de durata variabila, caracterizate printr-o nevoie imperioasa si irezistibila de somn, careia bolnavul nu i se poate opune. Crizele de narcolepsie pot fi simptomatice sau idiopatice (boala Gelineau)
- nev - formatiune circumscrisa de origine embrionara sau evolutiva, datorita unei tulburari in dezvoltarea unuia sau mai multor elemente celulare ale pielii (displazie)
- nimfomanie - stare de hiperexcitatie sexuala, aociata cu excitatie psihica, survenind la femei hipersexuale, posibil datorita unor tulburari hormonale
- obstetrica - practica medicala a nasterilor (fr. obstétrique)
- odontalgie - durere de dinti (fr. odontalgie)
- odontologie - studiul bolilor dintilor (fr. odontologie)
- oftalmie - afectiune inflamatorie a ochiului (fr. ophtalmie)
- oftalmologie - studiul fiziologiei si patologiei ochiului (fr. ophtalmologie)
- oftalmetru - instrument pentru masurarea razelor de curbura a corneei (fr. ophtalmétre)
- oligofrenie - dezvoltare insuficienta a facultatilor psihice (fr. oligophrénie)
- ombilic - organ abdominal prin care fatul este legat de corpul mamei (fr. ombilic)
- omfalectomie - ablatiune a ombilicului (fr. omphalectomie)
- omoplat - osul umarului; scapula (fr. omoplate)
- oncogen,-a - cangerigen (fr. oncogene)
- oncologie - studiul si tratamentul cancerului; cancerologie (it. oncologia)
- ontogeneza - dezvoltare a individului, de la oul fecundat pâna la stadiul de adult; ontogenie (fr. ontogénese)
- ontogenie - ontogeneza (fr. ontogénie)
- ontologie - teoria existentei (fr. ontologie)
- oogamie - fuziune a unui gamet femel cu unul mascul (fr. oogamie)
- oogeneza - formare a oocitului în ovar; ovogeneza (fr. oogénese)
- operatoriu - chirurgical (fr. opératoire)
- opoterapie - tratament cu extracte de organe sau de glande endocrine; organoterapie (fr. opothérapie)
- orbicular - circular; muschi ~ = muschi circular plasat în jurul pleoapelor si buzelor (fr. orbiculaire)
- oreion - parotidita (fr. oreillon)
- organiogeneza - formare a organelor în timpul dezvoltarii individuale a organismelor (fr. organogenese)
- organoterapie - opoterapie (fr. organothérapie)
- ortopedie - chirurgie a deformatiilor osoase (fr. orthopédie)
- oseina - proteina din oase (fr. osséine)
- osteita - inflamatie a tesutului osos (fr. ostéite)
- osteoartrita - inflamatie a unui os si a articulatieie sale (fr. ostéeo-arthrite)
- osteoblast - celula osoasa tânara (fr. ostéoblaste)
- osteocit - celula osoasa matura (fr. ostéocyte)
- osteofit - proliferare anormala a tesutului osos (fr. ostéophyte)
- osteologie - studiul oaselor (fr. ostéologie)
- osteom - tumoare a tesutului osos (fr. ostéome)
- osteomielita - inflamatie a maduvei oaselor (fr. ostéomyélite)
- osteopatie - boala a oaselor (fr. ostéopathie)
- osteoplastie - restaurare operatorie a unui os (fr. ostéoplastie)
- osteosarcom - tumoare maligna a oaselor (fr. ostéosarcome)
- osteotomie - rezectie a unui os bolnav (fr. ostéotomie)
- osteoza - boala a oaselor de natura distrofica (fr. ostéose)
- otalgie - durere a urechii (fr. otalgie)
- otita - inflamatie a urechii (fr. otite)
- otolit - corpuscul calcaros din labirintul urechii (fr. otolithe)
- otoree - scurgere de puroi din ureche (fr. otorrhée)
- otoscop - instrument pentru examinarea canalului auditiv si a timpanului (fr. otoscope)
- ovariectomie - ablatiune a ovarului (fr. ovariectomie)
- ovarita - inflamatie a ovarelor (fr. ovarite)
- ovogeneza - oogeneza (fr. ovogenese)
- ovul - gamet femel produs de ovar (fr. ovule)
- ovulatie - eliminare periodica a ovulului matur (fr. ovulation)
- oxigenoterapie - tratament prin inhalatii de oxigen (fr. oxygénothérapie)
- ozonoterapie - tratament medical cu un amestec de oxigen si ozon (fr. ozonothérapie)
- ocluzie - inchiderea unei conducte, tub, canal, cavitati
- ocitocina - hormon cu structura polipeptidica secretat de hipotalamus si depozitat in hipofiza posterioara, avand actiune stimulatoare asupra musculaturii netede a uterului; sin.: oxitocina
- oligurie - conditie caracterizata prin reducerea sub 800 ml a volumului de urina eliminat in 24 ore
- onicomalacie - consistenta anormal de moale a unghiilor
- onichie - termen folosit pentru afectiunile unghiilor; sin.: onicoza, onixis
- onicofagie - tic nervos, mai frecvent la copii, constand din obiceiul de a-si roade unghiile cu dintii; sin.: onicotilomanie, titilomanie
- onicoliza - dezlipire a unghiei de pe patul ei. Varietate profesionala: onicoliza semilunara a spalatoreselor. Poate fi totala, partiala sau intermitenta
- oftalmopatie - termen generic pentru afectiuni oculare
- oftalmoplegie - paralizia unuia sau mai multor muschi motori ai globului ocular
- otoragie - scurgere de sange prin conductul auditiv extern
- pacient,-a - bolnav în tratamentul unui medic (lat. paciens)
- pahipleurita - îngrosare inflamatorie a pleurei (fr. pachypleurite)
- paliativ - medicament cu eficacitate de moment (fr. palliatif)
- palpitatie - bataie întetita, mai rapida a inimii (fr. palpitation)
- panaceu - medicament considerat remediu universal (fr. panacée)
- panaritiu - infectie în jurul unghiilor (lat. panaricium)
- pancreas - glanda, între ficat si splina, cu secretie externa si hormonala (fr. pancréas)
- pancreatita - inflamatie a pancreasului (fr. pancréatite)
- papila - mica proeminenta a pielii, a unor mucoase (fr. papille)
- papilom - tumoare benigna pe piele si pe mucoase (fr. papillome)
- papula - basicuta rosie pe piele (fr. papule)
- paracuzie - hipersensibilitate auditiva (fr. paracousie)
- paralizie - pierdere, totala sau partiala, a mobilitatii si sensibilitatii corpului (fr. paralysie)
- paranoia - boala psihica manifestata prin idei delirante fixe, prin mania persecutiei, a grandorii, prin neîncredere etc. fr. paranoia)
- paraplegie - paralizie a ambelor picioare (fr. paraplégie)
- parapsihologie - studiul fenomenelor psihice ce par a nu avea o explicatie stiintifica; metapsihica (fr. parapsychologie)
- paratiroida - glanda endocrina situata înapoia tiroidei (fr. parathyroide)
- parazitoza - boala provocata de paraziti (fr. parasitose)
- parenchin - tesut spongios, bogat în vase sangvine (fr. parenchyme)
- pareza - paralizie usoara (germ. Parese)
- parietal,-a - referitor la peretele unui os; os ~ (si s.n.) os pereche care formeaza partea de mijloc a cutiei craniene (fr. pariétal)
- paradontita - inflamatie a paradontiului (fr. paradontite)
- paradontoza - proces patologic al paradontiului, constând în retragerea gingiilor (fr. pradontose)
- paradontiu - tesuturile în care sunt fixati dintii (germ. Paradontium)
- parotida - glanda salivara situata sub ureche (fr. parotide)
- parotidita - inflamatie a parotidelor; oreion (fr. parotidite)
- patoden,-a - care cauzeaza boli (fr. pathogene)
- patogenie - studiu al mecanismului aparitiei bolilor (fr. pathogenie)
- patologic,-a - morbid, anormal (fr. pathologique)
- patologie - studiu al simptomelor bolilor (fr. pathologie)
- pelagra - boala datorata lipsei de vitamine, care se manifesta prin plagi pe corp, tulburari gastrice si psihice (fr. pellagre)
- pepsina - enzima a sucului gastric, cu rol important în digestie (fr. pepsine)
- periartrita - inflamatie a tesuturilor din jurul unei articulatii (fr. périarthrite)
- pericard - învelis extern al inimii (fr. péricarde)
- pericardita - inflamatie a pericardului (fr. péricardite)
- perineu - portiune dintre anus si organele genitale (fr. périnée)
- periost - tesut fibros care acopera oasele (fr. périoste)
- periostita - inflamatie a periostului (fr. périostite)
- peritoneu - membrana seroasa care captuseste cavitatea abdominala (lat. peritonaeum)
- peritonita - inflamatie a peritoneului (fr. péritonite)
- pielita - inflamatie a mucoasei bazinetului si a rinichilor (fr. pyélite)
- pielonefrita - infectie a rinichiului si a bazinetului (fr. pyélonéphrite)
- piemie - infectie generala a organismului (fr. pyhemie)
- pigment - substanta organica colorata (fr. pigment)
- pigmentatie - pigmentare (fr. pigmentation)
- pilor - orificiu între stomac si duoden (fr. pylore)
- piodermita - afectiune purulenta a pielii (fr. pyodermite)
- piogen - care produce puroi (fr. pyogene)
- pionefrita - nefrita purulenta (fr. pyonéphrite)
- pioree - scurgere de puroi (fr. pyorrhée)
- pirofobie - teama patologica de foc (fr. pyrophobie)
- piromanie - tendinta patologica de a da foc (fr. pyromanie)
- planta - talpa (lat. planta)
- plasma - lichid intercelular în sânge si limfa (fr. plasma)
- plastida - organit din citoplasma (germ. Plastide)
- pleura - membrana seroasa a plamânului (it. pleura)
- pleurectomie - rezectie partiala a pleurei (fr. pleurectomie)
- pleurezie - inflamatie a pleurei (cu lichid) (fr. pleurésie)
- pleurita - pleurezie (seaca) (fr. pleurite)
- plex - retea din fibre nervoase sau vase de sânge (lat. plexus)
- plomba - a astupa cu o plomba o carie dentara (fr. plomber)
- plomba - astupare a unei carii dentare; materialul folosit (germ. Plombe)
- pneumatoza - acumulare de gaze]în cavitatile organismului (fr. pneumatose)
- pneumococ - bacilul pneumoniei (fr. pneumocoque)
- pneumoconioza - afectiune pulmonara provocata de inhalarea prafului de carbune (fr. pneumoconiese)
- pneumograf - aparat care înregistreaza miscarile respiratorii (fr. pneumographe)
- pneumonie - inflamatie a plamânului, cauzata de pneumococ (fr. pneumonie)
- poliartrita - inflamatie a mai multor articulatii (fr. polyarthrite)
- policlinica - unitate medicala de consultatii si tratament ambulatoriu (fr. policlinique)
- polidipsie - sete excesiva (fr. polydipsie)
- polinevrita - inflamatie a mai multor nervi (fr. polynévrite)
- polinoza - criza alergica datorata polenului (fr. pollinose)
- poliomielita - inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii; paralizie infantila (fr. poliomyélite)
- polip - excrescenta carnoasa pe o mucoasa (fr. polype)
- poliploid,-a - cu un numar de cromozomi de peste doua ori mai mare decât în faza haploida (fr. polyploide)
- poliurie - secretie excesiva de urina (fr. polyurie)
- posologie - studiu al dozarii medicamentelor (fr. posologie)
- potiune - medicament lichid (fr. potion)
- premolar - dinte între canini si molari (fr. prémolaire)
- prenatal,-a - anterior nasterii (fr. prénatal)
- profilactic,-a - preventiv (fr. prophylactique)
- profilaxie - ansamblu de masuri medico-sanitare pentru prevenirea bolilor contagioase (fr. prophylaxie)
- prognat,-a - cu maxilarele proeminente (fr. prognathe)
- prolaps - cadere sau iesire anormala a unui organ din cavitatea în care se gaseste (fr. prolapsus)
- prostata - glanda endocrina la baza uretrei (fr. prostate)
- prostatita - inflamatie a prostatei (fr. prostatite)
- proteic,-a - referitor la proteine (fr. protéique)
- proteina - substanta organica, cu rol important în celula vie, rezultând prin polimerizarea unui mare numar de minoacizi (fr. protéine)
- proteza - aparat, piesa care înlocuieste un membru sau organ al corpului (fr. prothese)
- protoplasma - substanta albuminoida, baza oricarei celule vii (fr. protoplasme)
- prurigo - dermatoza alergica, caracterizata prin eruptii însotite de prurit (fr. prurigo)
- prurit - mâncarime intensa a pielii (fr.prurit)
- pseudoartroza - articulatie anormala, la nivelul unei fracturi neconsolidate (fr. pseudoarthrose)
- psihanaliza - 1. investigatie psihologica având drept scop a aduce în constiinta sentimente obscure sau refulate 2. metoda psihoterapica bazata pe aceasta investigatie (fr. psychanalyse)
- psihastenie - nevroza manifestata prin nehotarâre, obsesii si fobii (fr. psychasthénie)
- psihiatrie - studiul si tratamentul bolilor psihice (fr. psychiatrie)
- psihic,-a - totalitatea fenomenelor si proceselor cognitive, afective si volitionale; suflet (fr. psichyque)
- psihofizica - studiul raporturilor dintre fenomenele psihice si fizice (fr. psychophysique)
- psihofiziologie - studiul proceselor psihologice în raport cu cele fiziologice (fr. psychophysiologie)
- psihologie - 1. studiul stiintific al psihicului 2. structura psihica a unui individ, a unei colectivitati (fr. psychologie)
- psihopatie - boala mintala (fr. psychopathie)
- psihopatologie - studiul aspectelor patologice ale activitatii psihice (fr. psychopathologie)
- psihoterapie - tratament bazat pe influentarea psihicului (prin hipnoza, sugestie etc.) (fr. psychothérapie)
- psihotrop,-a - (medicament) care actioneaza asupra psihicului (fr. psychotrope)
- psihoza - 1. stare de spirit bolnavicioasa caracterizata printr-o surescitare nervoasa provocata de cauze de origine sociala 2. obsesie (fr. psychose)
- psoriazis - boala de piele caracterizata prin pete rosii acoperite de mici coji uscate (însotite de prurit) (fr. psoriasis)
- ptialina - enzima din saliva (fr. ptyaline)
- ptoza - deplasare în jos a unui organ, datorita slabirii muschilor sau ligamentelor (fr. ptôse)
- puerperala - febra ~ = boala infectioasa a lauzelor (fr. puerpéral)
- pulmonar,-a - al plamânilor (fr. pulmonaire)
- pulpita - inflamatie a pulpei dentare (fr. pulpite)
- pupila - orificiu central al irisului ocular (fr. pupille)
- purulent,-a - (despre rani) care puroiaza (fr. purulent)
- puseu - acces al unei boli (fr. poussée)
- pustula - vezicula purulenta pe piele (fr. pustule)
- pahidermie - ingrosare anormala a pielii
- pahimeningita - inflamatia durei mater a creierului si maduvei spinarii
- pahileptomeningita - inflamatia durei mater si a piei mater; pahileptomeningita cronica se manifesta prin ingrosarea si densificarea meningelor si formarea de aderente cu structurile invecinate
- pahiglosie - ingrosare anormala a limbii
- pancreatectomie - extirparea chirurgicala a pancreasului
- pandemie - epidemie de o intensitate si extindere deosebita, ajungand sa cuprinda intr-un timp relativ scurt teritorii imense si chiar intreg globul
- papaverina - alcaloid din opiu; este relaxant al musculaturii netede prin actiune directa asupra fibrei musculare, vasodilatator, antispastic
- paracistita - inflamatia tesutului din jurul vezicii urinare
- paracenteza - punctionarea unui organ cu ajutorul unui trocar, al unei canule sau al unui alt instrument, in vederea evacuarii continutului sau lichidian
- papuloza - termen generic pentru unele afectiuni cutanate, in care principalul simptom este o eruptie de papule
- paraalergie - stare care apare in cadrul alergiei specifice si in care organismul prezinta reactii modificate si fata de alte substante, simptomatologia acestor reactii fiind insa diferita de aceea a reactiilor fata de alergenul specific
- pelada - dermatoza de natura inca neprecizata, caracterizata prin absenta partiala sau totala a parului; sin.: alopecie areata
- pensa - instrument metalic, format din doua brate articulate, de diferite dimensiuni si forme, folosit pentru prinderea si manevrarea diferitelor tesuturi sau a materialelor de pansament
- pepsie - termen folosit pentru a exprima caracterele generale ale digestiei evidentiate prin examenul fizico-chimic al sucului gastric
- periarterita - inflamatie a tunicii externe a unei artere
- perineocel - hernie perineala
- peristaltism - miscari sub forma de unde ale tubului digestiv sau altor structuri tubulare, provocate de contractia si relaxarea periodica a musculaturii netede a acestora, ducand la propulsarea continutului lor
- perspiratie - exhalare sau schimb de vapori sau gaze prin intermediul unor membrane. ~insensibila, sin.: Diapnee, excretia apei prin vaporizare fina la nivelul plamanilor si glandelor sudoripare ale pielii
- pertussis - tuse convulsiva
- perversiune - mod patologic de satisfacere a unor tendinte si trebuinte
- piocolecist - vezicula biliara inflamata care contine puroi
- pionefroza - formarea unei pungi cu continut purulent prin distensia si distrugerea parenchimului renal
- piopneumotorax - sindrom toracopulmonar determinat de prezenta in cavitatea pleurala de revarsat lichidian purulent si gaz
- piopneumopericard - acumulare de puroi si aer in cavitatea pericardica, datorita unui proces septic in legatura cu caile aeriene
- piosalpinx - inflamatie purulenta a trompei uterine, cu obliterarea lumenului si transformarea intr-o cavitate plina cu puroi
- pioscleroza - inflamatie purulenta asociata cu o hiperplazie a tesutului conjunctiv, realizandu-se astfel o oarecare limitare a procesului supurativ ca intindere si o cronicizare din punctul de vedere al evolutiei sale
- putrid - inflamatie caracterizata prin putrefactia tesuturilor si organelor, care reprezinta o descompunere a materiei vii sub actiunea unor microorganisme, in special anaerobi (microbi de putrefactie)
- putrefactie - fenomen cadaveric tardiv, constand din modificarea distructiva a cadavrului, prin proces de descompunere a substantelor proteice; este datorat microorganismelor si incepe la cateva ore dupa moarte, cu dezintegrare progresiva si lichefiere ulterioara
- putamen - partea externa, mai inchisa la culoare, a nucleului lenticular al creierului
- pustuloza - denumire generica pentru afectiunile caracterizate prin leziuni pustuloase
- purpura - sindrom caracterizat prin aparitia spontana a unei eruptii hemoragice pe piele si mucoase, care nu se sterge la vitropresiune. Se deosebesc: purpure trombocitare, purpure vasculare pure si purpure insotite de modificari ale proteinelor plasmatice
- purgativ - medicament care grabeste peristaltismul intestinal, favorizand sau provocand eliminarea scaunului
- punctie - manevra prin care, cu ajutorul unui ac sau a unui trocar, se patrunde in scop explorator, biopsic sau terapeutic intr-o cavitate normala sau patologica a organismului, intr-un organ cavitar sau in orice tesut
- pumn - mana cu degetele stranse in flexiune
- pulvinar - masa nucleara nervoasa care formeaza tuberculul posterior al talamusului
- pseudochist - formatiune asemanatoare unui chist, dar care nu are pereti proprii
- pseudartroza - complicatie in cursul formarii unui calus, datorita neconsolidarii fragmentelor si aparitiei unei mobilitati anormale
- protruzie - proeminare anterioara foarte pronuntata a unei formatiuni anatomice ( de ex. protruzia dintilor incisivi)
- prostatectomie - ablatie chirurgicala a prostatei; poate fi partiala sau totala
- proteinurie - eliminarea prin urina a unei cantitati anormale de proteine (peste 0,1 g/24 ore), ca urmare, cel mai adesea, a unei afectiuni renale sau a cailor urinare
- pitiriazis - denumire generica pentru o serie de dermatoze caracterizate in special prin descuamare
- pirogen - capabil sa declanseze o stare de hipertermie
- piloroplastie - interventie chirurgicala de largire a sfincterului piloric prin sectiunea longitudinala a seromusculoasei si suturarea ei transversala
- pilomotor - fenomen umoral sau nervos capabil sa contracte muschii piloerectori ai pielii
- papilomatoza - stare caracterizata prin tendinta de a forma papiloame multiple; dupa unii autori, proces pseudotumoral, de origine inflamatorie, posibil virotica
- puericultura - ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somatopsihica normala si ocrotirea sanatatii copilului de la nastere pana la adolescenta
- pubertate - perioada a ontogenezei (intre 13 si 16 ani la baieti si intre 12 si 14 ani la fete), caracterizata prin accelerarea dezvoltarii fizice, sexuale si psihice, astfel incat reproducerea devine posibila
- parenteral - in afara canalului alimentar. Se refera la administrarile terapeutice facute pe alte cai decat pe cea digestiva
- parestezii - senzatii subiective spontane, anormale, de tip variabil, care nu ating pragul dureros, cum sunt: furnicaturile, amortelile, senzatiile de cald sau rece, senzatiile de constrictie
- paronichie - tumefactie inflamatorie in jurul unghiei, fara tendinta la supuratie. Se intalneste uneori in furunculoza, scabie, pemfigus si mai ales la persoane care nu respecta regulile de igiena
- patognomonic - caracteristic sau specific pentru o anumita boala
- patogen - capabil sa produca o boala
- plastie - interventie chirurgicala prin care se inlocuieste o portiune dintr-un tesut cu un alt tesut, in scopul corectarii unui defect morfologic
- platonichie - afectiune congenitala constand din turtirea unghiilor, in special a celor de la picioare
- pletora - cantitate de sange sau de lichide depasind valorile normale in intreg corpul sau in anumite portiuni; clinic, se manifesta prin roseata pielii si a mucoaselor, contractii puternice ale inimii insotite de palpitatii, puls arterial plin, vene pline si respiratii superficiale scurte
- paloare - semn clinic de orientare in anemie, constand din modificarea coloratiei normale a tegumentelor (obraji, palme) si mucoaselor (limba, valul palatului, conjunctivele, buzele)
- pneumotorax - acumulare de gaze sau de aer in cavitatea pleurala, ca urmare a unor traumatisme ale custii toracice, a deschiderii unei caverne sau a dezvoltarii unui proces septic gazos
- petesie - sufuziune sanguina subtegumentara sau submucoasa, aparand sub forma unei mici pete purpurice, rotunde, punctiforme sau lenticulare; nu dispare la presiunea digitala (de ex. exantemul din tifosul exantematic, purpura)
- pneumaturie - emisiune de urina amestecata cu gaze de fermentatie
- pahidactilie - ingrosare anormala a degetelor, de cele mai multe ori de natura congenitala
- pahisalpingita - salpingita cronica parenchimatoasa cu ingrosare
- paralexie - tulburare de vorbire in cadrul afaziei senzoriale, caracterizata prin citirea gresita, deformata, a cuvintelor
- parostoza - producere de tesut osos in tesuturile moi aflate in apropierea periostului
- periarterial - situat in jurul unei artere
- rabie - turbare (lat. rabies)
- radiografie - fotografiere pe film fotografic, cu ajutorul razelor "X", a imaginii unui corp opac; imaginea însasi (fr. Radiographie)
- radioscopie - examinare pe un ecran fluorescent a unui organ cu ajutorul radiatiilor "X" (fr. radioscopie)
- radioterapie - tratament cu radiatii "X" (fr. radiothérapie)
- radiumterapie - tratament cu radiatii de radiu (fr. radiumthérapie)
- rahianestezie - anestezie partiala prin injectie în canalul rahidian (fr. rachianesthésie)
- rahidian,-a - al coloanei vertebrale (fr. rachidien)
- rahitism - boala (la copii) caracterizata prin deformatii ale oaselor, datorita calcifierii insuficiente (fr. rachitisme)
- ramolismen - ramolire; decrepitudine; senilitate (fr. ramolissment)
- recidiva - reaparitie a unei boli (fr. recidive)
- rect - partea ultima a intestinului gros (lat. rectum)
- reflex,-a - reactie adecvata a organismului fata de un excitant, fara interventia vointei (fr. réflexe)
- regurgita - a-i reveni cuiva în gura alimentele din stomac si esofag (fr. régurgiter)
- renal,-a - al rinichilor (fr. rénal)
- resorbtie - disparitie lenta a unui lichid, tesut sau organ prin absorbtia lui treptata în tesuturile vecine (fr. résorption)
- retina - membrana inferioara a ochiului, pe care se formeaza imaginea (fr. rétine)
- reumatism - boala caracterizata prin dureri în muschi sau în articulatii (germ. Rheumatismus)
- reumatologie - studiul afectiunilor reumatice (germ. Rheumatologie)
- revulsiv,-a - (medicament) care provoaca revulsie (fr. révulsif)
- rezectie - înlaturare totala sau partiala a unui organ sau tesut (fr. résection)
- rinalgie - durere de nas (fr. rhinalgie)
- rinologie - studiul bolilor nasului (fr. rhinologie)
- rinoplastie - refacere operatorie a unui nas mutilat (fr. rhinoplastie)
- rinoscopie - examinare a foselor nazale (fr. rhinoscopie)
- roentgen - unitate de masura a dozelor de radiatie "X" (fr. röntgen)
- raclaj - chiuretaj
- rabdomiom - tumora benigna a musculaturii striate
- rabdomiosarcom - tumora maligna a tesutului muscular striat, caracterizata prin atipii celulare foarte accentuate
- regurgitatie - revenirea alimentelor ingerate din stomac sau esofag, fara efort de varsatura; se intalneste in esofagite si stenoze esofagiene, ca si in unele afectiuni gastrice (ulcer gastric, gastrite cronice)
- remaniere - proces de transformare fiziologica prin care un tesut isi modifica structura
- remisiune - evolutie spre vindecare a unei boli, cu atenuarea simptomatologiei clinice
- rinofima - angiectazie si fibroza a tegumentelor piramidei nazale, consecutiva acneei rozacee, caracterizata prin hipertrofia tuturor straturilor constitutive, care da nasului un aspect special, plurilobat, conopidiform; boala este observata mai frecvent la marii bautori si la acei care fac abuzuri alimentare, de tutun si condimente
- rinoragie - epistaxis
- sacrum - os triunghiular la partea inferioara a coloanei vertebrale (lat. sacrum)
- sadism - placere patologica de a chinui; cruzime (fr. sadisme)
- salivar,-a - referitor la saliva; glande ~ = glande, sub limba, care secreta saliva (fr. salivaire)
- salivatie - secretie abundenta de saliva (fr. salivation)
- saliva - lichid secretat de glandele salivare (fr. salive)
- sangvin,-a - referitor la sânge: prin care circula sângele (fr. sanguin)
- sanitar,-a - refritor la sanatate (fr. sanitaire)
- sarcom - tumoare maligna, conjunctiva (fr. sarcome)
- saturnism - intoxicatie cronica cu plumb (fr. saturnisme)
- satietate - saturatie (fr. satiété)
- schizofrenie - boala psihica grava caracterizata prin alterarea spiritului, idei delirante si halucinatii (fr. schizophrénie)
- scizura - fisura pe suprafata unor organe (fr. scisure)
- sclera - tunica solida a globului ocular (germ. Sklera)
- sclerenchim - tesut vegetal de sustinere (fr. sclérenchyme)
- sclerodermie - întarire si îngrosare a pielii (fr. sclérodermie)
- sceros,-oasa - (despre tesuturi) îngrosat; fibros (fr. scléreaux)
- sclerotica - membrana alba, opaca a ochiului (fr. sclérotique)
- scleroza - întarire a unui tesut organic (fr. sclérose)
- scolioza - deviatie laterala a coloanei vertebrale (fr. scoliose)scorbut s.n. - boala datorata lipsei de vitamina C, caracterizata prin anemie, caderea dintilor etc. (fr. scorbut)
- scrofuloza - tuberculoza a ganglionilor limfatici de la gât (germ. Skrofulose)
- sebum - secretie grasa a glandelor sebacee (lat. sebum)
- semiologie - studiul simptomelor bolilor (fr. sémilogie)
- septicemie - infectie generalizata a sângelui (fr. sépticémie)
- serologie - studiul serurilor (fr. sérologie)
- seroterapie - tratament prin seruri (fr. sérothérapie)
- sexologie - studiu stiintific al sexualitatii (fr. sexologie)
- sfincter - muschi inelar care închide un orificiu (fr. sphincter)
- sialagog,-a - (substanta) care provoaca salivatie (fr. sialagogue)
- sialoree - salivatie abundenta (fr. sialorhée)
- sideroza - pneumoconioza cauzata de pulberi de fier (fr. sidérose)
- simfiza - articulatie putin mobila (fr. symphyse)
- simptom - manifestare a unei boli; indiciu (fr. symptome)
- simptomatologie - totalitatea simptomelor unei boli (fr. symptomatologie)
- sinartroza - articulatie fixa între doua oase (fr. synarthrose)
- sinistrocardie - deplasare a inimii spre stânga (fr. sinistrocardie)
- sinus - cavitate a unui os cranian (lat. sinus)
- sinuzita - inflamatie a unui sinus (fr. sinusite)
- sistola - contractie ritmica a inimii (fr. systole)
- somatologie - studiul anatomic si fiziologic al corpului vietuitoarelor (fr. somatologie)
- somnifer,-a - (medicament) care provoaca somn; narcotic, soporific (fr. somnifere)
- spasm - contractie brusca, involuntara, a unui muschi (fr. spasme)
- spasmotic,-a - (medicament) care combate spasmele (fr. spasmolithique)
- spermatogeneza - formare a spermatozoizilor (fr. spermatogénese)
- spermatozoid - gamet mascul (fr. spermatozoide)
- splenita - inflamatie a splinei (fr. splénite)
- spondilita - inflamatie a vertebrelor (fr. spondylite)
- spondiloza - afectiunea reumatica a vertebrelor (fr. spondylose)
- steatoza - degenerescenta a unui tesut, cauzata de un exces de grasime (fr. stéatose)
- stenoza - îngustare a unui canal sau orificiu (fr. sténose)
- stern - os al pieptului (lat. sternum)
- stetoscop - instrument pentru a asculta unele organe interne (inima, plamânii) (fr. stéthoscope)
- stomatita - inflamatie a mucoasei bucale (fr. stomatite)
- stomatologie - studiul bolilor cavitatii bucale si ale dintilor (fr. stomatologie)
- strabism - deviatie a axei vizuale a unui ochi, care provoaca privirea încrucisata (fr. strabisme)
- subconstient - totalitatea fenomenelor psihice care se desfasoara în afara constiintei (fr. subconscient)
- subcortical,-a - sub scoarta cerebrala (fr. sous-cortical)
- subcutanat,-a - sub piele (fr. sous-cutané)
- sublingual,-a - sub limba (fr. sublingual)
- sudatie - transpiratie abundenta, în scop curativ (fr. sudation)
- sudoripar,-a - care secreta transpiratia (fr. sudoripare)
- sutura - 1. cusatura a bazelor unei rani. 2. articulatie fixa a oaselor craniului (fr. suture)
- sabural - aspect al limbii, caracterizat prin acoperirea mucoasei linguale cu un depozit alb-galbui; se intalneste in unele tulburari gastrice legate sau nu de o afectiune generala
- scalp - partea cu par a capului
- scalpel - bisturiu folosit pentru disectie, avand lama cu taisul convex
- scarificare - manevra de aplicare a scarificatorului, in scopul obtinerii unei emisii sanguine sau a aplicarii unui vaccin
- scarificator - instrument metalic format dintr-o cutie care contine 8-16 lame taioase care pot fi mobilizate de un resort de otel, astfel incat sa produca tot atatea crestaturi in tegument, de o profunzime dinainte reglata
- schir - tumoare maligna a epiteliului glandular, caracterizata macroscopic prin consistenta ferma si cu retractii evidente, avand un tablou histologic distinct prin existenta unor insule de celule neoplazice intr-o masa de tesut conjunctiv hiperplaziat al stromei
- sciatalgie - durere pe traiectul nervului sciatic
- sciatica - sindrom dureros datorat leziunilor nervului sciatic (procese inflamatorii, compresiune); sin.: nevralgie sciatica
- scibale - boluri fecale indurate acumulate in intestin in cursul constipatiilor prelungite
- scintigrama - inregistrare automata a radioactivitatii unui tesut, dupa administrarea de substante marcate cu un izotop radioactiv
- sclerodesmie - cresterea consistentei ligamentelor pana la indurarea lor
- sechela - leziune sau afectiune durabila consecutiva unui proces patologic
- sebacee - denumire data glandelor secretorii de sebum
- seboree - flux sebaceu exagerat, aparand in mod frecvent la pubertate, insotit de dilatatia porilor pielii si de tendinta spre hiperkeratoza epidermica si foliculara
- senilitate - slabirea functiilor organice si psihice, provocata de varsta avansata
- sensibilizare - fenomenul de crestere a sensibilitatii organismului fata de o substanta straina oarecare
- sensibilitate - proprietatea unor parti din sistemul nervos de a receptiona, transmite sau percepe excitatiile
- seringa - instrument format dintr-un cilindru si un piston etans la cilindru, cu care se pot injecta substante medicamentoase
- ser - partea lichida a sangelui, care ramane dupa indepartarea cheagului format din celulele sanguine si fibrinogen; spre deosebire de plasma nu contine fibrinogen
- sialoadenita - inflamatie a unei glande salivare
- sifonaj - metoda care asigura scurgerea secretiilor patologice, fara a permite aerului din exterior sa intre in cavitatea respectiva; se realizeaza prin imersiunea sub nivel de lichid al capatului liber decliv al tubului de drenaj
- sigmoidita - colopatie inflamatorie, specifica sau nespecifica, localizata pe colonul sigmoid; se exprima clinic, coprologic, dar mai ales radiologic
- sinostoza - fuziune prin os secundar (lamelar) a doua apofize, epifize sau segmente osoase, care nu sunt unite in mod normal. Sinostoza poate fi congenitala, patologica sau chirurgicala (cu scop terapeutic)
- sinovita - inflamatie acuta sau cronica a unei teci sau a unei cavitati sinoviale
- spasmofilie - forma speciala de convulsii, care apare la copii, asemanatoare tetaniei, avand la baza cauze variate (hipocalcemie - ca urmare a unor tulburari paratiroidiene, boli infectioase febrile etc.)
- spasmolitic - antispastic
- spasticitate - hipertonie musculara piramidala
- specul - instrument destinat a indeparta peretii unui conduct natural, in scopul explorarii vizuale directe a peretilor lui
- sputa - produsul eliminat pe gura prin tuse din aparatul respirator
- sterilitate - stare de infertilitate; incapacitatea de reproducere
- sterilizare - operatie de indepartare sau distrugere totala a germenilor microbieni
- subfebra - ridicare moderata cu 0,5 - 1,5 grade Celsius a temperaturii normale a corpului; cel mai adesea evidentiaza un proces infectios de intensitate redusa
- subfebrilitate - stare caracterizata prin existenta unei subfebre
- subicter - icter moderat
- submatitate - scadere redusa a sonoritatii la percutie
- strictura - stramtorarea lumenului unui canal, ca urmare a unor cicatrice retractile care apar dupa leziuni ulcerative inflamatorii microbiene sau de natura caustica
- stranut - act reflex declansat de excitatii cu punct de plecare nazal si constand dintr-o expiratie fortata cu glota inchisa
- surmenaj - stare patologica cauzata de un exces de oboseala fizica sau intelectuala
- surjet - sutura facuta cu fir continuu
- steatonecroza - proces de necroza interesand tesutul gras, rezultand ca urmare a desfacerii grasimilor respective in acizi grasi si glicerina, cu formarea consecutiva a unor placi laptoase; se intalneste mai ales la nivelul epiploonului, in cursul pancreatitei cronice sau chiar in glanda in citosteatonecroza pancreatica
- sepsis - septicemie
- scotofobie - teama morbida de intuneric
- scotom - orbire totala sau partiala pentru o suprafata din campul vizual
- tableta - preparat farmaceutic în forma de disc mic; comprimat, pastila, pilula (fr. tablette)
- tahicardie - accelerare a ritmului cardiac (fr. tachycardie)
- talamus - parte a encefalului, la baza creierului (fr. thalamus)
- talasofobie - teama patologica de mare (fr. thalassophobie)
- talasoterapie - tratament prin bai si aer de mare (fr. thalassothérapie)
- tanatofobie - teama patologica de moarte (fr. thanatophobie)
- tars - 1. partea posterioara a labei piciorului. 2. schelet cartilaginos al pleoapelor (fr. tarse)
- telepatie - transmitere a gândurilor la distanta (fr. télépathie)
- tenosinovit - inflamatie a tecilor conjunctive care învelesc un tendon (fr. ténosynovite)
- tenotomie - sectionare a unui tendon (fr. ténotomie)
- terapeutica - studiul tratamentului bolilor; terapie (fr. thérapeutique)
- terapie - terapeutica. (fr. thérapie)
- teratogen,-a - care produce malformatii (fr. tératogene)
- teratologie - stiinta despre malformatii la plante si animale (fr. tératologie)
- tibia - os lung si gros din scheletul gambei (lat. tibia)
- tiflita - inflamatie a cecului (fr. typhlite)
- tiflologie - studiul deficientelor senzoriale vizuale (fr. typhlologie)
- tiroid, - adj.
- tiroidita - inflamatie a tiroidei (fr. thyroidite)
- tisular,a - al tesuturilor (fr. tissulaire)
- tomografie - radiografie ce permite obtinerea de imagini dintr-un singur plan de profunzime ( fr. tomographie)
- tonus - 1. contractie usoara si permanenta a muschilor 2. fig. energie, vigoare (lat.tonus)
- transa - stare în care se afla cel supus hipnozei (fr. transe)
- transfuzie - introducere în venele unui bolnav a unei cantitati de sânge sau de plasma sangvina (fr. transfusion)
- transplant - tesut, organ transplantat (engl., fr. transplant)
- transplanta - a frega un organ, un tesut (fr. transplanter)
- transsudat - lichid eliminat prin transpiratie (fr. transsudat)
- transsudatie - trecere a plasmei din sânge în tesuturi, prin peretii vaselor mici (fr. transsudation)
- tratament - 1. atitudine, comportare fata de cineva 2. îngrijire medicala (it. trattamento)
- traumatism - ansamblu de tulburari fizice sau psihice provocate de o violenta exterioara; trauma (fr. traumatisme)
- trauma - traumatism (it. trauma)
- trepan - instrument chirurgical, ca un sfredel, pentru trepanatii (fr. trépan)
- trepanatie - deschidere a cutiei craniene (fr. trépanation)
- triceps - muschi cu trei ligamente la un capat (fr. triceps)
- tricofitie - boala de piele contagioasa, provocata de o ciuperca parazita si caracterizata prin caderea parului (fr. tricophytie)
- trigemen - nerv ~ = pereche de nervi cranieni care inerveaza o parte a pielii si a muschilor fetei (lat. trigeminus)
- tripsina - enzima secretata de pancreas, care descompune proteinele în aminoacizi (fr. trypsine)
- tripsinogen - forma inactiva a tripsinei (fr. tripsinogene)
- trombocit - celula sangvina cu rol important în coagularea sângelui (fr. thrombicyte)
- tromboflebita - inflamatie a peretelui unei vene cu formare de cheaguri de sânge (fr. trombophlébite)
- trombopoieza - proces de formare a trombocitelor (fr. trombopoiese)
- tromboza - obturatie a unei artere ori vene printr-un cheag de sânge (fr. thrombose)
- trompa - canal prin care se elimina celulele sexuale formate de ovar (fr. trompe)
- tubaj - introducere în stomac sau alt organ cavitar, pe cale bucala, a unui tub de cauciuc în scop explorator ori terapeutic (fr. tubage)
- tuberculoza - boala infectioasa, cauzata de bacilul Koch, care afecteaza diverse organe (fr. tuberculose)
- tumefactie - umflatura provocata de tulburari ale circulatiei sângelui (fr. tuméfaction)
- tumefia - a prezenta o tumefactie (fr. tuméfier)
- tumoare - excrescenta patologica dintr-un tesut de formatie noua, rezultat printr-o înmultire anormala a celulelor (fr. tumeur)
- tunica - membrana fibroasa care înveleste unele organe (fr. tunique)
- tuse - palpare a unui organ (fr. touché)
- tenesme - contracturi spastice, dureroase ale sfincterului striat anal sau ale colului vezicii urinare
- teratom - tumora congenitala cu tesuturi multiple, adesea chistica sau compusa dintr-o parte chistica si alta solida, fara vreun raport de structura cu organele sau sediul sau de dezvoltare
- torticolis - sindrom- diformitate constand din inclinarea permanenta de o parte a capului. Poate fi datorat unor cauze multiple: osteoartrogene (malformatii congenitale ale coloanei cervicale), oculare, nervoase, contracturi dureroase musculare
- toxoplasmoza - boala parazitara congenitala sau dobandita, determinata de protozoare din genul Toxoplasma
- traheoscopie - examen endoscopic al traheei cu ajutorul bronhoscopului, in vederea extragerii unui corp strain, a efectuarii unei biopsii sau a aspirarii secretiilor
- traheostomie - operatie prin care traheea este fixata la piele dupa ce i s-a practicat un orificiu, pentru asigurarea respiratiei permanente pe aceasta cale
- traheotomie - interventie chirurgicala prin care se practica o incizie in partea superioara a traheei, in axul sau lung, de preferinta la nivelul inelelor traheale 3- 5, in scopul de a permite pe aceasta cale respiratia
- trombocitopenie - scaderea numarului absolut al trombocitelor circulante, care se produce in diferite stari fiziologice (ciclu menstrual etc.) sau patologice
- tromb - cheag format intr-un vas sanguin sau in una din cavitatile inimii; sin.: trombus
- turgescenta - presiune osmotica crescuta in general in interiorul unei celule sau vas sanguin, care este umflat puternic; sin.: turgor
- ulcer - leziune a pielii sau a mucoasei gastrice, care are tendinta sa se întinda si sa supureze (fr. ulcere)
- ulceratie - formare a unui ulcer; ulcerul însusi (fr. ulcération)
- uree - compus organic, produs de degradare a proteinelor din organism (fr. urée)
- uremie - prezenta ureei în sânge (fr. urémie)
- ureter - canal pereche ce leaga rinichii de vezica urinara (fr. uretere)
- uretra - canal prin care se scurge urina din vezica (fr. uretre)
- uretrita - inflamatie a uretrei (fr. urétrite)
- uretroragie - scurgere de sange pe uretra, in afara mictiunii
- Umoare apoasa este un lichid fiziologic continut in camera anterioara a ochiului (intre cornee si cristalin)
- O crestere a secretiei de umoare apoasa sau o piedica in excretia ei pot provoca o crestere a presiunii intraoculare.
- UGH- sindrom caracterizat prin Hveita asociata cu glaucom si hemoragie în camera anterioara a ochiului. Este o afectiune inflamatorie rar întalnita, care apare ca o complicatie a implantului de cristalin
- vaccin - preparat biologic din virusi atenuati, inoculat în organism în scop preventiv, împotriva bolilor infectioase (fr. vaccin)
- vacuola - cavitate din citoplasma, cu o solutie apoasa (fr. vacuole)
- vag - nerv cranian cu rol important în functionarea aparatului respirator, circulator si digestiv (fr. vague)
- vagotomie - sectionare chirurgicala a nervului vag (fr. vagotomie)
- varicela - boala infectocontagioasa cu eruptie sub forma de basicute (fr. varicelle)
- vascularizatie - totalitatea vaselor sangvine sau limfatice ale unui organ, unei structuri biologice (fr. vascularisation)
- vasoconstrictie - strâmtare a vaselor sangvine (fr. vaso-contriction)
- vasodilatatie - dilatare a vaselor sangvine (fr. vaso-dilatation)
- veneric,-a - (despre boli) care afecteaza organele sexuale, transmitându-se prin contact sexual (germ. venerisch)
- venerologie - studiul bolilor venerice (fr. vénérologie)
- ventral,-a - din regiunea pântecelui (fr. ventral)
- ventricul - cavitate interna a unui organ (inima, creier etc.). (fr. ventricule)
- vermifug,-a - (medicament) care distruge viermii intestinali (fr. vermifuge)
- vertebra - fiecare dintre oasele în forma de inel care constituie coloana vertebrala (fr. vertebre)
- vertex - crestetul capului (fr. vertex)
- vestibul - prima cavitate a urechii interne (fr. vestibule)
- vezicant,-a - s.n. - (substanta) care basica pielea (fr. vesicant)
- vezica - organ cavitar în care se acumuleaza (temporar) un lichid de excretie (lat. vesica)
- vezicula - 1. vezica mica 2. basicuta plina de lichid care apare pe piele si mucoase în diferite boli (fr. vésicule)
- virologie - parte a microbiologiei care studiaza virusurile (fr. virologie)
- viroza - boala infectioasa provocata de un virus (fr. virose)
- viscere - pl. - organele din cavitatile mari ale corpului (fr. visceres)
- visceral,-a - al viscerelor (fr. visceral)
- vitamina - compus organic complex, indispensabil organismului (fr. vitamine)
- vomitiv,-a - (medicament) care provoaca vomitare (fr. vomitif)
- vulvita - denumire generica pentru inflamatii vulvare
- vulvovaginita - denumire generica pentru inflamatii de cauza variata ale vulvei si vaginului
- vomitare - eliminare exploziva pe cale bucala a continutului gastric
- virulenta - proprietatea unor tulpini apartinand speciilor microbiene patogene de a patrunde si a se multiplica intr-un organism susceptibil, provocand boala. Virulenta, spre deosebire de patogenitate, este un caracter de tulpina si nu de specie
- virusologie - stiinta care se ocupa cu studiul virusurilor; sin.: virologie
- viremie - prezenta unui virus in sange; diseminarea virusurilor se face deseori pe cale sanguina
- vertij - senzatie falsa de deplasare a propriei persoane sau a obiectelor din jur asociata cu imposibilitatea aprecierii exacte a pozitiei corpului in spatiu si cu o stare psihica de rau ce poate ajunge pana la anxietate
- veruca - excrescenta papilara si hiperkeratozica de dimensiuni variabile, provocata de un virus
- vaginita - inflamatia mucoasei vaginale
- vermicid - substanta capabila sa omoare viermii paraziti
- varus - devierea unui membru sau segment de membru inauntru axului longitudinal normal, astfel incat unghiul intern scade sub 180 de grade. Exista un varus fiziologic (umar, mana, sold) a carui depasire are semnificatie patologica (lat.=inclinat spre interior)
- valgus - devierea unui membru sau segment de membru in afara axului longitudinal normal, astfel incat unghiul extern de 180 de grade se micsoreaza. Exista un grad oarecare de valgus fiziologic (la cot, genunchi, glezna); depasirea acestui grad are o semnificatie patologica (lat.=inclinat spre interior)
- varice - dilatare permanenta, circumscrisa si patologica a venelor, datorita pierderii tonicitatii peretilor
- vitiligo - discromie dobandita de cauza neprecizata, caracterizata prin pete acromice persistente, de diferite marimi, de cele mai multe ori simetrice, datorate disparitiei pigmentului melanic. La periferia petelor acromice se vede de cele mai multe ori un lizereu hiperpigmentat
- vomica - expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie (seroasa, purulenta sau hemoragica). De cele mai multe ori se face prin efractia parenchimului pulmonar (abces, chist hidatic) sau printr-o bronhie de calibru mare
- xantocromie - coloratie în galben - verzui a pielii (fr. xanthochromie)
- xantom - tumoare benigna galbena, continând colesterol (xanthome)
- xantopsie - tulburare a vederii, care face ca totul sa para galben (fr. xanthopsie)
- xerodermie - boala congenitala caracterizata prin uscarea si descuamarea pielii (fr. xérodermie)
- xeroftalmie - opacifiere a corneei, provocata de lipsa vitamieni A (fr. xérophtalmie)
- xantomatoza - tezaurismoza lipoidica, predominant colesterolica, de tip normo- sau hipercolesterolemic
- xantinurie - excretia unor cantitati mari de xantina prin urina
- zaharina - compus organic solid, cristalizat, cu mare putere de îndulcire (fr. saccharine)
- zigoma - prelungirea osului temporal (fr. zygoma)
- zigot - celula rezultata din unirea a doi gameti (fr. zygote)
- zimogen - substanta prezenta in tubul digestiv, avand rol de precursor al unei enzime fermentative
AMG - DICTIONAR DE TERMENI MEDICALI
