Semiologie medicală - C6 Statura si tipul de constitutie


Statura si tipul de constitutie
Statura
Procesul de crestere in inaltime a organismului se desfasoara neuniform, exploziv in anumite perioade si lent in altele. Astfel, in primul an de viata se constata cea mai rapida crestere staturala, sugarul inaltandu-se cu 18-19 cm. In al 2-lea an creste cu 9 cm, in al 3-lea cu 8 cm, dupa care ritmul incetineste progresiv, ajungandu-se ca de la varsta de 6 ani sa se inalte doar cu 6 cm pe an. La varsta inceperii scolarizarii, inaltimea medie este de 115 cm.

Un alt “salt” in inaltime se inregistreaza la pubertate, cand ritmul de crestere este de 9,5 cm/an pentru baieti si de 8,5 cm/an pentru fete. Aceeasi faza de crestere dureaza in medie doi ani si jumatate. Apoi ritmul devine din ce in ce mai lent pana la varsta “inchiderii” cartilajelor de crestere (aproximativ 16 ½ ani la fete si 18 ani la baieti).
Cresterea in inaltime se afla sub influenta factorilor: genetici (exista rase de pigmei si rase umane inalte), endocrine: hipofiza anterioara, tiroida, corticosuprarenale, glande sexual, timusul si factorii de mediu, sociali, economici etc.
Modificarile staturale patologice externe sunt gigantismul si nanismul.
1)Gigantismul
-crestere anormala in inaltime, cu peste 20%
la noi- barbati 200 cm; femei 190 cm
-se datoreaza cartilajelor de conjugare care nu sunt osificate.
-caracteristici
-dezvoltare relative proportional, dar:
-cutia craniana mai mica
-parte muscular- initial crescuta- apoi scade
-insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare
-intarziere mintala
-organe genital hipodezvoltate – hiposecretie de gonadotropi hipofizari- infantilism gonadic
-aprare sindrom visceral- cardiomegalie si hepatomegalie
-in gigantismul de cauza tumorala- apar frecvent hipertensiune intracraniana si tulburari de vedere
-pot exista forme de acromegalo-gigantism- cand hipersecretia de somatotrop continua dupa osificarea cartilajelor de crestere.
Prognosticul este prost- moartea la 30-40 ani este datorata complicatiilor visceral sau hipertensiunii intracraniene.
2)Hiperstaturalitate
-indivizi intre 185-190 cm
-unii sunt normali
-altii prezinta lipsa caracterelor sexuale secundare:
-maini lungi- aspect de “om paianjen”
-torace ingust
-bazin larg
-musculatura slab dezvoltata
-la femei- nu se dezvolta: corpul uterin, glandele mamare, caracterele secundare feminine.
3)Nanismul
-talie redusa- 120-150 cm
-tipuri:
a)Nanismul hipofizar
-dat de hiposecretia de somatotrop aparuta in copilarie prin leziuni hipofizare nedecelabile-idiopatice; tumori craniofaringioame care distrug hipofiza; sechele dupa meningita si/sau meningoencefalita.
-este – armonic
-infantilism genital frecvent
-caractere- facies cu aspect pueril, tegumente fine, slaba dezvoltare musculo-adipoasa.





b)Nanismul mixedematos
-dat de atireoze
-este disarmonic- cap mare, fata rotunda-luna plina, nas mare trilobat, buze groase, macroglosie
-infantilism sexual
-idiotie
-hormonoterapia de substitutie instituita precoce este eficace.
c)Nanismul achondroplezic- Parrot
-tulburari in dezvoltarea oaselor lungi cu osificare enchondrala
-transmis genetic
-membre scurte- brachimelie
-torace cu dimensiuni normale
-macrocefalie cu nas in sa sau ascutit
-mana in “trident”
d)Nanismul rahitic
-foarte rar astazi
-picioare in O
-stern in carena
-sant submamelar
-matanii costale
e) Nanismul pottic
-cifoza angulara- gibus
-trunchi scurt cu membre relative lungi
-fata ascutita
-voce subtire
f)Nanismul mitral- survine la indivizii cu leziuni mitrale severe, aparute in prima copilarie
g)Nanismul din cardiopatiile congenital
h)Nanismul renal- in afectiunile renale din prima copilarie
i)Nanismul digestive- intalnit la copii cu celiachie- sindrom sever de malabsorbtie, dat de intoleranta la gluten.
Constitutia
1)Hipocrate- face prima clasificare dupa caracterele morfologice si temperamentale, grupand indivizii in patru tipuri, dupa predominant unei ”unei” unori:
-sanguin- cu predominanta sangelui
-flegmatic-cu predominant flegmei
-melancolic-cu predominant bilei negre
-coleric-cu predominant bilei galbene
Aceste tipuri s-au impus- cu toate limitele lor inerente in limbajul comun in medicina, psihologie si chiar in viata de toate zilele. Mai mult, tipologia hipocratica este preluata de Pavlov.
2)Pavlov- clasifica indivizii in finctie de caracteristicile activitatii nervoase superioare si anume:
Tip puternic sau tare este etichetat ca:
-echilibrat
-mobil-temperament sanguine
-inert-temperament flegmatic
-dezechilibrat
-temperament coleric
Tip slab- corespunzator tipului melancolic – Hipocrate
3)Sigaud clasifica indivizii dupa aspectul somatic in:
-cerebral- predomina capul- expus la afectiuni cerebrale
-muscular-predomina muchiii-expus la afectiuni ale aparatului locomotor
-respirator-torace bine dezvoltat- cu predispozitie la afectari respiratorii
-digestiv- cu dezvoltarea maseterilor si abdomenului expus la patologia digestiva.
4)Pende- introduce notiunea de biotip si descrie patru biotipuri
-longilin-stenic si astenic;
-brevilin-stenic si astenic


5)Kretschmer- imparte indivizii in:
-leptosomi- inalti, slabi, desirati, astenici
-picnici-scurt si gras, boli digestive
-atletici-musculos
-displastici- cu anumite anomalii
6)Parhon- imparte indivizii in functie de predominant hiper - sau hipofunctiei glandelor endocrine principale.
Au fost descries, de asemenea, o serie de constitutii anormale fizice denumite si constitutii displastice.
Dintre acestea amintim:
-Constitutia astenica- Stiller- bolnavi longilini, cu torace stramt, cu unghiul xifoidian larg- predispusi la tuberculoza.
-Constitutia timica- limfatica-Paltauf- la care persistent timusului ar predispune la tuberculoza, morti subite.
-Constitutia limfatica-hipoplastica-Bartels- cu o dezvoltare mai mica a capului care ramane ca la copil.
-Constitutia exudativa- Czerny- copii grasi, dar cu eczema, urticarie, astm etc.
-Constitutia artritica- cu predispozitie la boli de nutritive si metabolice. Indivizii sunt grasi, cu chelie, cu varice si/sau cu litiaza biliara etc.
-Constitutia presenila-Dietrich- c ear predispune la o imbatranire precoce
-Constitutia discrinica cu diferite variante mofologice- in functie de glandele cu dereglari functionale.