Statura
si tipul de constitutie
Statura
Procesul
de crestere in inaltime a organismului se desfasoara neuniform,
exploziv in anumite perioade si lent in altele. Astfel, in primul an
de viata se constata cea mai rapida crestere staturala, sugarul
inaltandu-se cu 18-19 cm. In al 2-lea an creste cu 9 cm, in al 3-lea
cu 8 cm, dupa care ritmul incetineste progresiv, ajungandu-se ca de
la varsta de 6 ani sa se inalte doar cu 6 cm pe an. La varsta
inceperii scolarizarii, inaltimea medie este de 115 cm.
Un
alt “salt” in inaltime se inregistreaza la pubertate, cand ritmul
de crestere este de 9,5 cm/an pentru baieti si de 8,5 cm/an pentru
fete. Aceeasi faza de crestere dureaza in medie doi ani si jumatate.
Apoi ritmul devine din ce in ce mai lent pana la varsta “inchiderii”
cartilajelor de crestere (aproximativ 16 ½ ani la fete si 18 ani la
baieti).
Cresterea
in inaltime se afla sub influenta factorilor: genetici (exista rase
de pigmei si rase umane inalte), endocrine: hipofiza anterioara,
tiroida, corticosuprarenale, glande sexual, timusul si factorii de
mediu, sociali, economici etc.
Modificarile
staturale patologice externe sunt gigantismul si nanismul.
1)Gigantismul
-crestere
anormala in inaltime, cu peste 20%
la
noi- barbati 200 cm; femei 190 cm
-se
datoreaza cartilajelor de conjugare care nu sunt osificate.
-caracteristici
-dezvoltare
relative proportional, dar:
-cutia
craniana mai mica
-parte
muscular- initial crescuta- apoi scade
-insuficienta
venoasa cronica a membrelor inferioare
-intarziere
mintala
-organe
genital hipodezvoltate – hiposecretie de gonadotropi hipofizari-
infantilism gonadic
-aprare
sindrom visceral- cardiomegalie si hepatomegalie
-in
gigantismul de cauza tumorala- apar frecvent hipertensiune
intracraniana si tulburari de vedere
-pot
exista forme de acromegalo-gigantism- cand hipersecretia de
somatotrop continua dupa osificarea cartilajelor de crestere.
Prognosticul
este prost- moartea la 30-40 ani este datorata complicatiilor
visceral sau hipertensiunii intracraniene.
2)Hiperstaturalitate
-indivizi
intre 185-190 cm
-unii
sunt normali
-altii
prezinta lipsa caracterelor sexuale secundare:
-maini
lungi- aspect de “om paianjen”
-torace
ingust
-bazin
larg
-musculatura
slab dezvoltata
-la
femei- nu se dezvolta: corpul uterin, glandele mamare, caracterele
secundare feminine.
3)Nanismul
-talie
redusa- 120-150 cm
-tipuri:
a)Nanismul
hipofizar
-dat
de hiposecretia de somatotrop aparuta in copilarie prin leziuni
hipofizare nedecelabile-idiopatice; tumori craniofaringioame care
distrug hipofiza; sechele dupa meningita si/sau meningoencefalita.
-este
– armonic
-infantilism
genital frecvent
-caractere-
facies cu aspect pueril, tegumente fine, slaba dezvoltare
musculo-adipoasa.
b)Nanismul
mixedematos
-dat
de atireoze
-este
disarmonic- cap mare, fata rotunda-luna plina, nas mare trilobat,
buze groase, macroglosie
-infantilism
sexual
-idiotie
-hormonoterapia
de substitutie instituita precoce este eficace.
c)Nanismul
achondroplezic- Parrot
-tulburari
in dezvoltarea oaselor lungi cu osificare enchondrala
-transmis
genetic
-membre
scurte- brachimelie
-torace
cu dimensiuni normale
-macrocefalie
cu nas in sa sau ascutit
-mana
in “trident”
d)Nanismul
rahitic
-foarte
rar astazi
-picioare
in O
-stern
in carena
-sant
submamelar
-matanii
costale
e)
Nanismul pottic
-cifoza
angulara- gibus
-trunchi
scurt cu membre relative lungi
-fata
ascutita
-voce
subtire
f)Nanismul
mitral- survine la indivizii cu leziuni mitrale severe, aparute in
prima copilarie
g)Nanismul
din cardiopatiile congenital
h)Nanismul
renal- in afectiunile renale din prima copilarie
i)Nanismul
digestive- intalnit la copii cu celiachie- sindrom sever de
malabsorbtie, dat de intoleranta la gluten.
Constitutia
1)Hipocrate-
face prima clasificare dupa caracterele morfologice si
temperamentale, grupand indivizii in patru tipuri, dupa predominant
unei ”unei” unori:
-sanguin-
cu predominanta sangelui
-flegmatic-cu
predominant flegmei
-melancolic-cu
predominant bilei negre
-coleric-cu
predominant bilei galbene
Aceste
tipuri s-au impus- cu toate limitele lor inerente in limbajul comun
in medicina, psihologie si chiar in viata de toate zilele. Mai mult,
tipologia hipocratica este preluata de Pavlov.
2)Pavlov-
clasifica indivizii in finctie de caracteristicile activitatii
nervoase superioare si anume:
Tip
puternic sau tare este etichetat ca:
-echilibrat
-mobil-temperament
sanguine
-inert-temperament
flegmatic
-dezechilibrat
-temperament
coleric
Tip
slab- corespunzator tipului melancolic – Hipocrate
3)Sigaud
clasifica indivizii dupa aspectul somatic in:
-cerebral-
predomina capul- expus la afectiuni cerebrale
-muscular-predomina
muchiii-expus la afectiuni ale aparatului locomotor
-respirator-torace
bine dezvoltat- cu predispozitie la afectari respiratorii
-digestiv-
cu dezvoltarea maseterilor si abdomenului expus la patologia
digestiva.
4)Pende-
introduce notiunea de biotip si descrie patru biotipuri
-longilin-stenic
si astenic;
-brevilin-stenic
si astenic
5)Kretschmer-
imparte indivizii in:
-leptosomi-
inalti, slabi, desirati, astenici
-picnici-scurt
si gras, boli digestive
-atletici-musculos
-displastici-
cu anumite anomalii
6)Parhon-
imparte indivizii in functie de predominant hiper - sau hipofunctiei
glandelor endocrine principale.
Au
fost descries, de asemenea, o serie de constitutii anormale fizice
denumite si constitutii displastice.
Dintre
acestea amintim:
-Constitutia
astenica- Stiller- bolnavi longilini, cu torace stramt, cu unghiul
xifoidian larg- predispusi la tuberculoza.
-Constitutia
timica- limfatica-Paltauf- la care persistent timusului ar predispune
la tuberculoza, morti subite.
-Constitutia
limfatica-hipoplastica-Bartels- cu o dezvoltare mai mica a capului
care ramane ca la copil.
-Constitutia
exudativa- Czerny- copii grasi, dar cu eczema, urticarie, astm etc.
-Constitutia
artritica- cu predispozitie la boli de nutritive si metabolice.
Indivizii sunt grasi, cu chelie, cu varice si/sau cu litiaza biliara
etc.
-Constitutia
presenila-Dietrich- c ear predispune la o imbatranire precoce
-Constitutia
discrinica cu diferite variante mofologice- in functie de glandele cu
dereglari functionale.
