REUMATOLOGIA
REUMATOLOGIA este ramura medicinii care studiaza bolile reumatismale,
afectiuni caracterizate din punt de vedere clinic prin manifestari
articulare si care au ca substrat anatomopatologic o leziune a
tesutului conjunctiv.Reumatism vine de la cuvintul grec
rheuma=curgere, cuprinde un grup de afectiuni care intereseaza
predominent articulatiile.Termenul vrea sa sugereze caracterul
curgator, fluxionar sau chiar migrator al manifestarilor articulare.
Manifestarile
reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze microbiene
sau nemicrobiene, cauze autoimune sau necunoscute.
Semne
si simptome
-durerea
in reumatismul articular acut este caracteristica:poliartrita mobila,
fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp,mai
ales articulatiile mari, cu caracter inflamator,miscarile articulare
sunt foarte dureroase.
Poliartrita
reumatoida se manifesta initial cu polialgie. Se adauga redoare
articulara, tumefactii si deformari articulare, care intereseaza
articulatiile mari.
In spondilita
ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in repaus si
nocturna,. intereseaza articulatiile mici.
In artroze
durerea apare la miscare, diminiata, dispare in timpul zilei si
reapar seara, articulatii sunt ,, ruginite’’.
-redoare
apare in perioada secundara, dar si tertiara a luesului, cu prinderea
unei singure articulatii sau poliartritica
In spondilita
ankilopoetica mobilitatea coloanei vertebrale este redusa.
-tumefactia
este prezenta in artrite, cind se dezvolta o inflamatie locala cu
edem, dar in artroze apare hipertrofie osoasa si osteofite.Rar apar
hipertrofii musculare, datorita invaliditatii articulare..
-congestia
este un semn local care apare in afectiuni ca reumatismul articular
acut, artrite, poliartritei reumatoide etc.
-ankiloza
apare in artrita tuberculoasa Atrofii, subluxatii si anchiloze apar
in stadiul III. al poliartritei reumatoide. In artroze apare
limitarea miscarilor datorita osteoporozei si a osteofitelorApar si
crepitatii sau cracmente deoarece a disparut cartilajul articular.
-deformare
osoasa apare in artrita luetica, in stadiul tertiar leziunile
sunt sclero-gomoase mutilante.
In poliartrita
reumatoida stadiul IV. bolnavul devine un invalid , dupa 15-20 de ani
de boala cu deformari articulare si anchiloze care il tintuiesc la
pat.
In spondilita
ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea lordozei
fiziologice.
-febra
este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular
acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere a unei noi
articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau
corticoterapie.
Definitie
este o boala generala cu caracter infecto-alergic, care evolueaza
in pusee acute, separate prin perioade de latenta, avind ca
manifestari generale:poliartrita acuta, cardita, coree, noduli
subcutanati si eritem marginal.
Etiopatogenie
boala este urmarea unei infectii cu streptococ β hemolitic de
grupa A care determina o angina streptococica, infectii
rino-faringiene sau o scarlatina ce precede boala. Patogenia alergica
se explica prin sensibilizarea organismului de catre streptococi β
hemolitici de grupa A. Un rol important il coincidenta antigenica
intre streptococ si muschiul cardiac. Anticorpii antistreptococici
duc la paritia de autoanticorpi anti-miocard, vase, articulatii.
Factorii
favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil
-alimentatia carentiala,
-oboseala si
surmenajul
-factorii de
mediu: frigul, umezeala -bolile anergizante generale.
Boala apare la
orice virsta, dar are incidenta maxima intre5-15 ani.
Simptomatologie
Manifestarile
clinice sunt precedate de o angina eritematoasa sau pultacee cu 10-18
zile.Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de 1-3 saptamini
Perioada
de stare se manifesta cu semne generale: febra este
constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular acut.
Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere oboseala, paloare,
transpiratii, oligurie.
-Manifestarile
articulare domina tabloul clinic si constau din dureri articulare
vii, tumefactie usoara, roseata si caldura locala.Artrita afecteaza
mai ales articulatiile mariale membrelor inferioare, apoi ale celor
superioare.Durerea este mobila, fugace, suferinta trec de la o
articulatie la alta.Semnele articulare pot lipsi la copilul mic.
-Manifestarile
cardiace: cardita reumatismala poate reprezenta uneori singurul
semn al reumatismului. Apare de la inceputul primului atac si dureaza
1-2 saptamini dupa ce au disparut semnele articulare. Clinic se
manifesta cu jena precordiala, palpitatii, dispnee, hipotensiune, iar
la auscultatie zgomotele cardiace sunt asurzite sau apar sufluri.
-Manifestarile
neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in care exista si
leziuni pe creier.Clinic se caracterizeaza prin miscari involuntare,
dezordonate, rapide, de amplitudini diferite, localizate la membre,
mai ales cele superioare si la fata (miscari coreice).Dispar in somn
si sunt exagerate de efortul fizic si intelectual, emotii.In caz de
reumatism cerebral bolnavul prezinta delir, confuzie, insomnie,
anxietate ,hipertermie.
-Manifestari
cutanate: nodozitati de marimea bobului de mazare, nedureroase,
periarticulare, eritem nodos, eritem marginat.
-Manifestari
viscerale: pot aparea pneumonie, pleurezie, peritonita, hepatita,
pancreatita, nefrita, poliviscerita
Examenele
paraclinice
-Hemograma
arata anemie normocroma, leucocitoza cu neutrofilie, limfopenie,
monocitoza, eozinofilie.
-VSH
este multa accelerat (40-50 mm/h) si scade paralel cu evolutia bolii.
-Fibrinogenul
este crescut ( N=100-200 u/ml) ajunge la valori de 1000-1200
u/ml.Titrul se mentine ridicat 4-6 luni si este unul din testele
importante pentru evolutie, diagnostic si tratament. -Exudatul
nazo-faringian poate evidentia prezenta streptococului β hemolitic
de grupa A la debutul bolii.
-Radiografia
pulmonara evidentiaza hipertrofia cordului, manifestari specifice de
pericardita, leziuni mitrale, aortice, pneumonie, pleurezie.
-Electrocardiograma
evidentiaza leziuni miocardice.
Evolutie
RAA se
caracterizeaza printr-o tendinta la recidive, mai ales in primii 5
ani.La fiecare recidiva, se reactiveaza focarele vechi si se produc
leziuni cardiace, cu afectare valvulare definitive care pot evolua cu
insuficienta cardiaca.
In
forma obisnuita de boala un tratament corect aplicat duce la
vindecare fara sechele.
Tratament
Se
face obligatoriu in spital si cit mai precoce
In
faza acuta se indica masuri igieno-dietetice cu repaus la pat
obligatoriu cel putin 3-4 saptamin si apoi mobilizare treptata , sub
controlul VSH.Reluarea activitatii fizice se face in 2-3 luni, in
functie de evolutie.Alimentatia este hidrolactica in primele 2 zile,
apoi lacto-fainoso-vegetarian si apoi o alimentatie bogata in legume
si fructe, proteine animale si sarac in grasimi si sare.
Tratamentul
medicamentos urmareste sterilizarea infectiei streptococice si
prevenirea recidivelor.Se administreaza peniciline de sinteza 7-10
zile in spital si apoi tratament oral inca 7 zile. Tratamentul de
intretinere se face cu Moldamin 5 ani ,1 flacon /luna.
Tratamentul
cu antiinflamatoare se face cu preparate de salicilati, amidopirina,
corticoterapie timp de 4-6 saptamini. Se administreaza Prednison 2
mg/ kg corp/24 ore timp de 2-3 saptamini si apoi, 1 mg/ kg corp /24
ore inca 2-3 saptamini, cu scaderea treptata a dozelor. Atentie la
regimul alimentar care este obligatoriu desodat, bogat in proteine si
sarac in grasimi si glucide.
In
caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace,
oxigen, repaus la pat, dietata hiposodata etc.
Dispensarizarea
bolnavului se face cel putin 5 ani.Dupa puseul acut timp, cel putin 3
luni se face control clinic lunar + VSH, EKC, ASLO, fibrinogen,
exudat faringian. Apoi controlul medical se face la 3 luni, timp de 1
an, cu repetarea acelorasi investigatii.Se continua tratamentul cu
Moldamin la copil in doza de atac 1 flacon la 7-10zile si apoi 1
flacon /luna. Timp de 5 ani, iar la adolescenti sau adulti
tratamentul de intretinere dureaza cel putin pina la 18 ani sau cel
putin 2 ani. La copii predispusi la angine repetate, conditii
neigienice de locuint etc. se recomanda asanarea focarelor
amigdaliene, a vegetatiilor adenoide sub protectie de antibiotice.
Bibliografie
- Manual de medicina interna pentru cadre medii-C. Borundel, Editura medicala 1979
- Mica enciclopedie de boli interne –Gh. Mogos Editura stiintifica si enciclopedica , 1987
- Indreptar de pediatrie pentru cadre medii –M.Filon, Edit. Medicala ,1978
- Dictionar medical-Valeriu Rusu, Edit .Medical,2001
