C1
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE LA PACIENTUL CU AFECTIUNI OFTALMOLOGICE
Fiziologia vederii
Globul ocular are funcţia unui aparat fotografic când vine vorba de realizarea imaginii. Diafragmul care stabileşte cantitatea de lumină ce pătrunde este reprezentat de pupilă, iar filmul fotografic este retina. Ochiul uman este alcătuit din 4 lentile sferice centrateşi anume:
-corneea;
-umoarea apoasă;
-cristalinul;
-corpul vitros. Aceste lentil formează dioptrul ocular.
De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodare. Acomodarea apare consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula.Zinn(sistem de fibre care pomesc de la fata interna a corpului ciliar la periferia cristalinului, mentinand cristalinul in pozitie in globul ocular,sin.ligament suspensor al cristalinului)-cristalin.
Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume:
- dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase;
-prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului;
- tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate.
-corneea;
-umoarea apoasă;
-cristalinul;
-corpul vitros. Aceste lentil formează dioptrul ocular.
De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodare. Acomodarea apare consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula.Zinn(sistem de fibre care pomesc de la fata interna a corpului ciliar la periferia cristalinului, mentinand cristalinul in pozitie in globul ocular,sin.ligament suspensor al cristalinului)-cristalin.
Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume:
- dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase;
-prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului;
- tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate.
Vederea cromatică
Retina are ca funcţie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacţii chimice în semnal electric ce este transmis pe calea optică la centrii nervoşi. Lumina acţionează la nivelul celulelor cu conuri şi bastonaşe; aceste celule conţin pigment vizual. În celulele cu bastonaşe pigmentul viziual este reprezentat de rodopsină, iar în cele cu conuri există pigment sensibil la roşu, verde şi albastru. Când o celulă cu bastonaş absoarbe un foton apar o serie de reacţii ce duc în final la activarea rodopsinei. Vederea cromatică este caracteristică celulelor cu conuri din maculă, iar perceperea culorilor apare consecutiv amestecului în diverse proporţii a celor 3 culori fundamentale(roşu,verde şi albastru). Fiziologia vederii binoculare
Vederea binoculară apare consecutiv intergrării într-o singură imagine a imaginilor percepute de cei 2 globi oculari. Procesul vederii binoculare cuprinde 2 etape:
-într-o primă etapă având loc transmiterea celor 2 imagini clare la creier;
-în cea de-a doua etapă se realizează imaginea unică consecutiv procesului de fuziune.
Componentele vederii binoculare sunt reprezenate de:
-percepţia simultană ce reprezinta capacitatea de a percepe 2 imagini diferite în acelaşi timp;
- fuziunea ce reprezintă fenomenul de îmbinare a imaginilor similare de la cei 2 globi oculari într-o singură imagine;
- stereopsisul ce reprezintă capacitatea de a vedea cea de-a treia dimensiune a spaţiului.
Imaginile pe care noi le vedem sunt formate din reflexia luminii de la nivelul obiectelor la care ne uităm. Fascicolul de lumină pătrunde la niveul ochiului şi în momentul în care străbate corneea, datorită faptului că aceasta este curbă, deformează fascicolul de lumină, determinând apariţia unei imagini răsturnate la nivelul retinei. Odată ce imaginea este clară şi focusată la nivelul porţiunii senzitive a retinei, energia din fascicolul luminos determină apariţia unui semnal electric ce transportă informaţia la nivelul creierului prin intermediul căilor optice. La acest nivel imaginea se transformă dintr-o imagine răsturnată în una normală.
Acuitate vizuala
Capacitatea perceptiei vizuale: gradul in care o persoana poate distinge detalii fine.
Reactia pupilara
Modificarea diametrului pupilei in functie de factori endogeni sau exogeni.
- mioza sau micsorarea, contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical, intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina)
- midriaza sau marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de tipul cocainei)
- inegalitatea pupilara sau anizocoria, apare in sifilisul nervos
Reflexele pupilare sunt:
- reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la modificarea intensitatii luminoase
- reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea unui obiect de aproape si de la distanta
Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica
- mioza sau micsorarea, contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical, intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina)
- midriaza sau marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de tipul cocainei)
- inegalitatea pupilara sau anizocoria, apare in sifilisul nervos
Reflexele pupilare sunt:
- reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la modificarea intensitatii luminoase
- reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea unui obiect de aproape si de la distanta
Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica
Fotofobie
Senzatie vizuala neplacuta produsa de luminain cursul anumitor boli. Dupa simptomelecare o insotesc, o fotofobiepoate fi consecutiva unei afectiuni oculare sau neurologice. Diagnosticarea unei fotobii se bazeaza pe examenul clinic al pacientului, tratamentuleste cel al cauzei.
Vedere dubla (diplopie)-Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit.
Cecitate
Stare de a fi orb sau nevazator; cecitateapoate fi totala sau partiala, congenitalasau dobandita. Cecitateapoate fi partiala (acuitateacelui mai bunochieste cuprinsa intre 1/20 si 1/50), aproape totala (acuitateacelui mai bunochieste cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere a luminii) sau totala (nu se percepe deloc lumina).
OCHIUL ROSU
Ochiul rosu poate fi pentru multe persoane un semnal de alarma, insa, daca nu este insotit de durere, are, de regula, o cauza benigna si este rezultatul, de cele mai multe ori, a doua afectiuni: conjunctivita sau hemoragia subconjunctivala.
Conjunctiva este o foita subtire si transparenta ce acopera albul ochiului (sclera) dupa care se rasfrange pe partea interioara a pleopelor. Este stratul extern de protectie al globului ocular.
Conjunctiva contine terminatii nervoase si numeroase vase de sange de calibru mic. Aceste vase de sange sunt de obicei greu vizibile, insa devin mai dilatate si mai accentuate atunci cand globul ocular este inflamat. Sunt foarte fragile iar peretii lor pot fi lezati cu usurinta, rezultand hemoragii subconjunctivale, sub forma unor pete rosii pe albul ochiului.
SECRETII OCULARE - secreţie de culoare alb-gălbuie, la nivelul unghiului intern al ochiului (spre nas), iniţial în cantitate mică, dar care poate să crească; poate fi însoţită de mâncărime, usturime, jenă locală;dă aspectul de ochi lipiţi dimineata.
