DEZVOLTAREA APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Primordiul
cordului se formează într-o regiune numită arie
cardiogenă,
dintr-o structură numită tubul
cardiac primitiv.
Între săptămânile cinci-opt,
tubul cardiac primitiv suferă un proces de remodelare şi septare
prin care lumenul unic va fi transformat în cele patru camere ale
cordului definitiv.
În timpul
săptămânii a şasea se formează un sept
interventricular muscular ce
va separa parţial ventriculele.
În jurul zilei
26, în timpul remodelării atriale, partea superioară a atriului va
fi coborâtă pe linie mediană. În
ziua 28, această coborâre determină apariţia
septului
prim,
de formă semilunară.
În timp ce
septul prim se dezvoltă, o porţiune de ţesut în forma de semilună
apare în partea superioară a atriului drept, adiacent septului
prim. Acesta este septul
secund.
Septul
interatrial
matur
se formează prin fuzionarea celor două septuri parţiale
embrionare, septul prim şi septul secund. Pe măsura dezvoltării
septului prim, patru expansiuni tisulare se dezvoltă la periferia
canalului atrioventricular. Aceste îngroşări poartă numele de
pernuţe:
dreaptă, stângă, superioară şi inferioară. Pernuţele
superioară şi inferioară se unesc formând septul
intermediar
care divide canalul atrioventricular comun în două canale
atrioventriculare drept şi stâng.
Valvele
atrioventriculare
încep să se formeze între săptămânile 5-8. Miocardul
înconjurător al canalelor atrioventriculare drept şi stâng
formează anterior şi posterior cuspidele. Aceste cuspide sunt
strâns legate de marginea canalelor. Marginea liberă a fiecărei
cuspide este ataşată de pereţii posteriori şi anteriori
ventriculari prin tendoane subţiri numite coarde tendinoase care se
inseră pe mici ridicături ale miocardului, numite muşchi papilari.
DEZVOLTAREA APARATULUI
DIGESTIV
Aspecte generale
Aparatul digestiv îşi are originea
în segmentele tubului digestiv primitiv format din:
Intestinul
cefalic.
Se întinde de la nivelul membranei faringiene şi până la
jumătatea celei de a doua porţiuni a duodenului.
Intestinul
mijlociu.
Se întinde până la flexura splenică.
Intestinul
posterior.
Se întinde de la flexura splenică şi până la membrana cloacală
(separă intestinul posterior de exterior).
Esofagul
Esofagul
prezintă două segmente, fiecare având
o origine separată:
un segment retrotraheal
provenit
din porţiunea
faringiană a intestinului
cefalic şi
un segment
infratraheal
provenit
din porţiunea pregastrică a intestinului
cefalic.
Stomacul
Apare sub forma
unei dilataţii fuziforme, aşezată
în plan mediosagital. Deci prezintă două feţe, una dreaptă şi
una stângă şi două margini (anterioară şi posterioară). La
data apariţiei este situat în poziţie
înaltă, în regiunea viitorului gât. În
timpul coborârii, stomacul suferă modificări de formă şi
poziţie.
Stomacul se
curbează mai mult pe marginea
sa posterioară (marea
curbură)
şi mai puţin pe marginea anterioară (mica
curbură).
Tot ca o
consecinţă a acestui proces, concomitent apare
deplasarea de 90 de grade a stomacului spre dreapta.
Intestinul
Intestinul este
un tub cu calibrul uniform, întinzându-se
de la pilor până la cloacă.
Ventral
comunică cu vezicula ombilicală prin intermediul canalului vitelin.
În
raport cu originea canalului vitelin, intestinul este
împărţit într-o ramură
superioară
şi
o ramură
inferioară.
Din ramura
superioară se diferenţiază duodenul, jejunul şi cea mai mare
parte din ileon, iar din cea inferioară restul ileonului şi colonul
cu segmentele sale.
Cloaca
este porţiunea dilatată, terminală, a intestinului posterior ce
serveşte ca rezervor comun pentru urină şi fecale.
Ficatul
Ficatul apare sub
forma unul diverticul ventral al intestinului anterior. Capătul
cranial al acestui diverticul
dă
doi muguri: mugurele
hepatic,
mugurele
veziculei biliare
şi al canalului
cistic.
Pancreasul
Pancreasul apare în regiunea
intestinului care va deveni duoden. El prezintă doi muguri: unul
ventral şi unul dorsal. Mugurele pancreatic ventral formează partea
inferioară a capului pancreatic. Restul pancreasului este dat de
către mugurele dorsal.
