DEZVOLTAREA SISTEMULUI
MUSCULAR
Primul semn al
diferenţierii celulelor musculare, din masa de ţesut mezenchimatos,
constă în alungirea celulelor ce vor deveni mioblaste. Indiferent
de felul muşchiului căruia îi vor da naştere, aceste celule au un
caracter comun: la data apariţiei sunt anastomozate între ele prin
prelungirile lor. În protoplasma lor, numită sarcoplasmă,
există formaţiuni granulare, prin unirea cărora se formează
miofibrile.
Mioblastele, ce
vor deveni fibre ale muşchiului
neted,
se alungesc şi păstrează nucleul cu formă alungită în poziţie
centrală. Primul muşchi neted care apare este cel din peretele
esofagului (săptămâna a cincea).
Fibrele ce vor
deveni componente ale muşchilor
striaţi,
îşi diferenţiază în luna a treia, în miofibrile, benzi clare
alternând cu benzi întunecate limitate la fasciculele de fibrile.
Spre finele lunii a treia, mioblastele muşchilor striaţi prezintă
nuclei numeroşi dispuşi central. În decursul lunii a cincea,
nucleii sunt împinşi la periferie prin înmulţirea fibrilelor.
Muşchiul
cardiac
derivă din mezodermul care înconjoară tubul cardiac primitiv.
Miofibrilele apar la periferia celulei şi se continuă pe distanţe
mari, trecând în protoplasma celulei vecine. Nucleii celulelor sunt
centrali. Ceea ce caracterizează această musculatură este
apariţia, în ultima perioadă a vieţii fetale, a discurilor
intercalare.
DEZVOLTAREA APARATULUI
RESPIRATOR
Laringele
Laringele are o
origine
dublă: regiunea
supraglotică
se dezvoltă
din peretele ventral al faringelui, iar regiunea
sub-glotică
din extremitatea cranială a traheei.
Traheea şi bronhiile
După ce spre
finele săptămânii a treia mugurele primitiv s-a bifurcat în cele
două bronhii, segmentul
cuprins între locul de bifurcare şi locul de origine
se alungeşte devenind trahee.
Plămânii
Bronhiile primare
încep să se ramifice: bronhia dreaptă dă două ramuri laterale,
una
superioară mică pentru lobul superior pulmonar, alta mijlocie
pentru lobul mijlociu, capătul caudal al bronhiei primitive
rămânând să deservească lobul inferior al pulmonulul drept.
Bronhia primară stângă dă o singură ramificaţie laterală
pentru lobul superior stâng, capătul terminal al bronhiei formând
bronhia secundară inferioară pentru lobul inferior al pulmonului
stâng. Mugurii bronhiali secundari se vor divide
dihotomic, în grosimea ţesutului înconjurător dorsal şi vor
împinge treptat
acest ţesut, care îmbracă aceste
ramificaţii.
Aceste
ramificaţii şi învelişul lor alcătuiesc
o proeminenţă ovală denumită proeminenţă
pulmonară.
