Pregătirea
preoperatori şi îngrijirea postoperatorie
Pregatirea
preoperatorie :
1)
pregatirea fizică şi psihică a pacientului
2)
pregatirea generală :
- bilanţ clinic ;
- bilanţ paraclinic .
3)
pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)
Scop
:
- pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale pentru prevenirea infecţiilor postoperatorii ;
- neutralizarea surselor de suprainfectie, care au originea : la nivelul pielii (incizie), la distanţă (noso-faingian sau vezica urinară) ;
- reducerea posibilităţilor de contaminare ale pielii prin utilizarea de antiseptice ;
- depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente, paraziti externi, posibilităţi de alergie .
1)
pregătirea
fizică şi psihică a pacientului
:
În
secţia de chirurgie li se asigură confort fizic şi psihic .
Pacienţii
internati sunt agitaţi, inhibaţi de teama intervenţiei
chirurgicale, de diagnosticul inprevizibil, de anestezie, de durere,
de moarte, de aceea asistenta trebuie să înlăture starea de
anxietate în care se găseşte pacientul înainte de oeratie,
explicându-i ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi
în sala de preanestezie, cum va fi aşezat pe masa de operaţie şi
să-l asigure că va fi însoţit şi ajutat .
Asistenta
trebuie să aibe un comportament care să inspire incredere
pacientului .
2)
pregatirea
generală
a)
bilantul
clinic :
1.
bilanţul clinic general
- asistenta are obligaţia :
- să observe şi să consemneze aspectul general al pacientului, înălţimea şi greutate sa (obezitatea şi casexia), vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii (starea de hidratare sau de deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică ;
- să urmărească necesităţile pacientului şi manifestările de dependenţă generate de nesatisfacere nevoilor ;
- să ia cunostinţă de situaţia globală în care se află pacientul, remarcând detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia lui, utile pentru explorarea preoperatorie ;
- să culeagă date de la familia pacientului şi de la pacient cu atenţie şi minuţiozitate pentru a nu scăpa probleme importante şi pentru a face o evaluare corecta a lor ;
- toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se noteaza în foaia de observaţtie şi planul de îngrijire pentru a obţine un tablou clinic exact ;
2.
culegerea de date privind antecedentele
pacientului :
a.
familiale :
-
dacă în familie au fost bolnavi cu :
- neoplasme ;
- diabet ;
- hipertensiune arterială ;
- cardiopatii ;
- tuberculoză ;
b.
chirurgicale :
-
dacă a mai suferit alte intervenţii ;
-
dacă au avut evoluţie bună ;
-
dacă au avut obligaţii .
c.
patologice :
-
se vor nota bolile care au influenţă asupra anesteziei şi
intervenţiei ;
-
dacă au avut afecţiuni pulmonare şi dacă este fumător ;
-
afecţiuni cardiace ;
-
diabet, etilism ;
-
epilepsie .
3.
urmărirea şi măsurarea funcţiilor
vitale şi vegetative :
-
se va urmări, măsura şi nota :
- tensiunea arterială ;
- pulsul ;
- respiraţia ;
- temperatura ;
- diureza ;
- scaunul .
4.
examenul clinic pe aparate
:
Este
efectuat de medic prin :
- inspecţie ;
- palpare ;
- percuţie ;
- ascultaţie .
b)
bilantul
paraclinic - completează
examenul clinic :
1.
examene de rutină
- sunt examene de laborator, obligatorii înaintea tuturor
intervenţiilor chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispoziţie
pentru pregătirea şi indiferent de starea generală a pacientului :
-
TS, TC ;
-
determinarea grupei sanguine ;
-
hematocrit ;
-
glicemie ;
-
uree sanguină .
- examene complete :
- hemoleucogramă completă ;
- VSH ;
- ionogramă ;
- E.A.B. (echilibru acido-bazic) ;
- coagulograma completă ;
- probe de disproteinemie ;
- proteinemie ;
- transaminaze ;
- examen de urină ;
- electrocardiograma ;
- radiografie sau radioscopie pulmonară ;
- examene speciale : sunt în funcţie de aparatul sau organul pe care se intervine :
a.
exploararea aparatului respiorator
:
-
radioscopiea sau radiografia pulmonara ;
-
bronhografia ;
-
tomografia ;
-
exploararea funcţiei pulmonare - spirometria ;
-
examenul sputei .
b.
exploararea aparatului cardiovascular
:
-
probe de efort ;
-
oscilometrie, oscilografie ;
-
electrocardiograma, fonocardiograma ;
-
examenul fundului de ochi (hipertensive) ;
-
examene radiologice :
- arteriografie ;
- angiocardiografie ;
- flebiografie .
- explorări izotopice ;
- cateterism cardiac ;
- recoltare de sange pentru :
- colesterol ;
- lipemie .
c.
explorarea tubului digestiv
:
-
exmenul radiologic :
- cu substanţă de contrast :
- esofag baritat ;
- tranzit baritat ;
- irigografie .
- fără substanţă de contrast :
- esofagoscopie ;
- gastroscopie ;
- duodenaloscopie ;
- colonoscopie ;
- rectoscopie ;
- anuscopie .
- chimismul gastric ;
- tubajul duodenal ;
- examenul materiilor fecale ;
- examenul cu izotopi radioactivi ;
- tomografia .
d.
examenul funcţiei hepatice
:
-
exploararea funcţiei excretoare biliare :
- tubaj duodenal ;
- recoltări de sânge pentru bilirubină, colesterol .
- exploararea funcţiei de coagulare :
- coagulograma completă ;
- fibrinogen .
- exploararea funcţiei metabolice :
- electroforeză, dozare de proteine ;
- probe de disproitenemie ;
- lipide, colesterol ;
- glicemie .
-
exploararea pancreasului :
- scintigrafia ;
- arteriografie selectivă pancreatică ;
- duodenoscopie ;
- tubaj duodenal (testul secreţiei) ;
- pancreatografie;
c.
exploararea funcţiei renale
:
-
examenul de urină complet, urocultură, ADDIS ;
-
examenul de sânge : uree, acid uric, creatinină, ionogramă, E.A.B.
;
-
examene endoscopice :
- citoscopie ;
- cromocistoscopie .
- examene radiologice :
- urografie intravenos ;
- cistografie ;
- pielografie .
-
examene izotopice :
- scintigrama renală ;
- renogramă izotopică .
3)
pregătirea
pentru operaţie - se face în
funcţie de timpul avut la dispozitie şi de starea generală a
pacientului .
- timp suficient, pacient independent :
În
ziua precedentă :
- repaus ;
- regim alimentar :
- uşor digerabil ;
- consum de lichide pentru :
- menţinerea tensiuni arteriale ;
- dezintoxicare şi mărirea diurezei ;
- diminuarea setei postoperatorii ;
- diminuarea acidozei postoperatorie .
- alte pregătiri pentru investigaţi specifice :
- antibioterapie când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii ;
- spălături vaginale repetate cu antiseptice pentru intervenţii ginecologice ;
- spălătură gastrică în intervenţii pe stomac .
În
seara zilei precedente :
a)
pregatirea pielii :
-
baia generală, duş, inclusiv spălatul părului (după clismă
evacuatoare) ;
-
se limpezeste abundent ;
-
se şterge foarte bine ;
-
se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axila, unghiile (scurte,
fără lac de unghi), picioarele, spatiile interdigitale ;
-
toaleta bucodentară ;
-
toaleta nasului ;
-
ras :
- cât mai aproape de momentul intervenţiei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul excoriaţiilor cutanate ;
- cât mai larg, în funcţie de zonă ;
- cu aparat de ras propriu sau cremă depilatoare ;
- badijonaj cu alcool sau alte soluţii antiseptice colorate ;
- pansament antiseptic uscat .
- pregatirea tubului digestiv :
- clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe rectocolon) nu se dau purgative şi se face dus dupa clismă ;
- alimentaţie lejeră :
- supă de legume ;
- băuturi dulci .
În
ziua intervenţiei :
-
pacientul nu mai bea, nu mai manâncă ;
a)
în cameră
(salon) :
-
se mai face eventual, o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei ;
-
se indepărtează bijuteriile ;
-
se îndepărtează proteza dentară mobilă (cană cu apă) ;
-
se rebadijonează cu antiseptic colorat „regiunea rasă” l
-
se îmbracă pacientul cu lenjerie curată în functie de intervenţie
;
-
se pregătesc documentele : foaia de observaţie, analize,
radiografii, care vor insoţi pacientul .
b)
transportul pacientului în sala de
operaţie :
-
se face insoţit de asistenta medicală, care are obligaţia să
predea pacientul asistentei de anestezie, împreună cu foaia de
observaţie , documentaţia şi alte observaţii survenite ulterior
şi foarte importante pentru intervenţia chirurgicală ;
-
se face cu brancard, pat rulant în funcţie de boală şi bolnav ;
-
pacientul trebuie să fie aşezat confortabil şi acoperit .
c)
în sala de preanestezie
:
-
se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii
(eczeme, intertigo) ;
-
se verifică starea de curaţenie : regiunea inghinală, ombilicul,
axile, spaţiile interdigitale, unghiile ;
-
se verifică dacaă s-a îndepărtat proteza dentară ;
-
se pregătesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice
colorate ;
-
instalarea sondei urinare (sau după caz se goleşte vezica urinară
de către asistenta de sală, după spălatul chirurgical al
mâinilor, îmbrăcatul cu echipament steril, câmp steril) în zona
genito-urinară .
d)
în sala de operaţie
:
-
se execută ultima parte a pregătirii pacientului ;
-
se instalează şi fixează pacientul pe masa de operaţie ;
-
monitorizarea funcţiile vitale ;
-
obţinerea unui abord venos (ac simplu, branulă, cateter) ;
-
pregătirea câmpului operator ;
-
badijonarea cu alcool pentru degresarea şi curăţirea pielii de
antisepticulul anterior ;
-
badijonarea cu tinctură de iod (sau antiseptic colorat) se face
începând cu linia de incizie, de la centru către periferie şi se
termină cu zonele septice ;
-
aistenta ajută la instalarea câmpului steril împreună cu medicul
.
B)
timp
suficient, pacient dependent
:
-
este obligatoriu 2 toalete generale la pat, în 24 ore ( cu săpun
antiseptic) ;
-
în rest este aceeaşi pregătire ca pentru pacientul independent .
C)
pregătirea
pacientului în urgenţe chirurgicale
:
-
timpul avut la dispoziţie fiind foarte scurt, pregătirea
pacientului se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a
chirurgilor ;
-
pregătirea constă în :
- spălarea cu apă şi săpun, numai a zonelor cu risc ;
- raderea cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii ;
- badijonarea zonei cu un antiseptice colorat ;
- eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent ;
- golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică (dacă este cazul) ;
- apoi pregătirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru pacientul independent .
Rolul
moral al asistentei medicale
-
este de a-l liniştii pe pacient şi de a-i da încredere . Aceasta
se realizează prin :
- modul de a vorbi cu pacientul ;
- asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne ;
- exemplu de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie ;
- de a nu face aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, intervenţiei şi diagnostivcului .
Concluzii
:
- rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un rol important în prevenirea infecţiilor nosocomiale ;
- întărirea legăturilor dintre asietnta medicală din secţia de chirurgie, terapie intensivă şi cele care lucrează în sălile de operaţie şi anestezie este foarte importantă .
