Anatomia si fiziologia omului , 16 TIROIDA

III.2. TIROIDA

Tiroida este cea mai mare glanda cu secretie interna din organism, avand o greutate de circa 30 g. Este situata in partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului laringian al carui nume il poarta. Tiroida este formata din lobi laterali uniti intre ei prin istmul tiroidian. Structural, prezinta un parenchim glandular format din celule epiteliale grupate in foliculi. Acesti foliculi contin la interior un coloid, tireoglobulina, care este forma de depozitare a hormonilor tiroidieni. Tiroida este bogat vascularizata si inervata. Inervatia vegetativa are numai functii vasomotorii.
Hormonii tiroidieni, derivati iodati ai tirozinei aflata in structura tireoglobulinei, sunt tiroxina si triiodotironina. Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide si mai puternice in cazul triiodotironinei.
Actiunea lor in organism este complexa:
  • au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal, a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare;
  • controleaza, impreuna cu hormonul somatotrop, cresterea si diferentierea celulara;
  • intensifica eliminarile de azot din organism, catabolismul proteic;
  • reduce depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
  • intensifica absorbtia intestinala de glucoza si catabolismul glucidic, determinand hiperglicemie;
  • stimuleaza activitatea gonadelor;
  • impreuna cu prolactina mentin secretia lactata.

Hipofunctia tiroidiana determina efecte variate in functie de varsta. La copii determina nanismul tiroidian (cretinism gusogen), caracterizat prin talie redusa, intarziere mintala, toate structurile corpului sunt afectate, senzatie permanenta de frig, piele uscata si ingrosata (ca sa nu piarda prin transpiratie din energia care si asa este insuficienta), gusa. La adult, din cauza energiei insuficiente, rezulta scaderea capacitatii de invatare, senzatie permanenta de frig, anemie, caderea parului, piele uscata si ingrosata. Deoarece, substantele se descompun deficitar (arderile fiind slabe), organismul devine obez, iar tesuturile sunt imbibate cu edem mucos producand mixedem (“ edem “- acumulare de lichid la nivelul unui tesut).
La populatiile din zonele montane, cu ape sarace in iod, apare gusa endemica, manifestata prin crestera in volum a glandei. Combaterea se face prin administrarea de tablete de iod sau sare iodata.
Hiperfunctia tiroidiana determina boala lui Basedow, frecventa mai ales la femei, caracterizata prin: cresterea metabolismului bazal, hiperfagie, scadere in greutate, piele calda si umeda, tremuraturi ale mainilor, gusa exoftalmica (cresterea in volum a glandei), globi oculari mariti (exoftalmie), nervozitate.