Țesutul nervos
Este
alcătuit din două tipuri de celule: neuroni,
celule diferențiate specific, care generează și conduc impulsurile
nervoase, și celule
gliale
care formează un țesut de suport sau interstițial al
sistemului
nervos.
II.
4. 1. Neuronul (fig.13)
Definiție:
Neuronul
reprezintă
unitatea structurală
și
funcțională a sistemului nervos.
Figura
13. Structura neuronului
Neuronul
asigură funcția de conducere a informației, are rolul de a genera
și conduce impulsurile
nervoase.
Este format din corp celular (poate prezenta diferite forme:
piramidal, fusiform, sferic, stelat)
și
prelungiri: axon (prelungire unică și obligatorie) și dendrite
(dendros
– copac, ramuri).
Structura
neuronului
- Corpul celular are o membrană - neurilema și o citoplasmă - neuroplasma. În citoplasmă se află organite celulare și un nucleu, de obicei central, cu unul sau mai mulți nucleoli.
Organite
specifice neuronului sunt: corpusculii
Nissl (corpii tigroizi)
care sunt alcătuiți din aglomerări de reticul endoplasmatic rugos
și neurofibrile
care reprezintă o rețea de fibre care traversează întreaga
citoplasmă, cu rol în transportul substanțelor din celulă și de
susținere. Neuronul
nu
prezintă
centrozom.
- Prelungirile neuronale sunt:
Dendritele
sunt
prelungiri foarte ramificate, care captează influxul nervos de la
receptori
sau de la alți
neuroni
și îl conduc spre corpul celular.
Axonul
este
o prelungire unică, lungă, care se ramifică în porțiunea
terminală,
ultimele
ramificații
fiind
butonii
terminali.
Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii
terminali. Butonii terminali conțin mediatori chimici, substanțe
prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Fibra axonului
este acoperită de mai multe teci:
teaca
de mielina - din
loc în loc,
această
teacă prezintă întreruperi
numite
ștrangulații Ranvier. Mielina
se
comportă
ca un izolator electric, motiv
pentru
care impulsurile nervoase sar
de
la o ștrangulație Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt
mielinizați și conduc impulsul nervos mult mai repede decât cei
nemielinizați; mielina este secretată de către celulele Schwann.
teaca
Schwann - este
formată din
celule
gliale Schwann, care înconjoară axonii.
teaca
Henle - este
o teacă continuă,
care
însoțește ramificațiile axonice
până
la terminarea lor.
Este
alcătuită din țesut conjunctiv și acoperă teaca Schwann, cu rol
de nutriție și protecție.
II.
4. 2. Celula glială
Celulele
gliale
susțin și hrănesc neuronul. Aceste celule nervoase se asociază cu
țesut conjunctiv, vase și nervi, cu rol de susținere și nutriție.
Celulele gliale, se află printre neuroni și îndeplinesc mai multe
funcții: unele asigură susținerea, altele sunt macrofage tisulare,
cu rol în fagocitoză, altele au rol în hrănire. Celulele gliale
se pot divide, ocupând parțial locul neuronilor distruși. Unele
celule gliale (celulele Schwann) secretă mielina.
II.
4. 3. Sinapsa (fig.14)
Definiție:
Sinapsa reprezintă legătura dintre doi neuroni sau dintre un
neuron
și
o celulă
efectoare.
În
organismul uman majoritatea sinapselor sunt chimice. Ele sunt
alcătuite din:
- Componentă presinaptică: butonul terminal al neuronului presinaptic;
- Fanta sinaptică (spaţiul sinaptic): 200 Å (angstromi, 1 Å = 10 -10m): conţine proteine cu rol în conducerea mediatorilor chimici;
- Componenta postsinaptică: membrane neuronului post-sinaptic care conţine receptori pentru mediatorii chimici.
După
componentele pre- şi postsinaptică, sinapsele pot fi:
- Neuro-neuronale:
Axo-axonice (între
axonul neuronului presinaptic şi axonul neuronului
postsinaptic);
Axo-dendritice
(între axonul neuronului presinaptic şi dendrita neuronului
postsinaptic);
|
|
|
|
Axo-somatice
(între axonul
|
neuronului
presinaptic şi corpul celular al
|
neuronului
postsinaptic).
- Neuro – musculare: între neuron şi o fibră musculară (placă motorie).
Figura
14. Structura unei sinapse chimice axo-dendritice
II.
4. 4. Nervii
Neuronii,
în traseul lor, se grupează formând nervi.
Fiecare nerv este protejat de o teacă de țesut conjunctiv. În
funcție de sensul în care circulă informația pe care o transmit,
nervii pot fi: senzitivi,
motori
și
micști.
nervii
senzitivi - transmit
informațiile de la receptori (aflați în piele sau alte organe)
până la centrii
nervoși,
unde informațiile sunt transformate în senzații (exemplu: senzația
tactilă, văzul);
nervii
motori -transmit
informațiile de la centrii nervoși până la organele efectoare
(mușchi sau
glande),
unde informațiile sunt transformate în comenzi (exemplu: contracția
musculară); nervii
micști –
conțin
și neuroni senzitivi și neuroni motori.
