ANATOMIE REZUMAT- 5:Caile descendente ale motricitatii , Nervii spinali , Encefalul , Sistemul nervos vegetativ

Caile descendente ale motricitatii

A. Calea sistemului piramidal

→ are originea in cortexul cerebral si controleaza motilitatea voluntara.

→ fasciculul piramidal (cortico-spinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara + aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare → dintre cele aprox. 1.000.000 de fibre ale fasciculului piramidal, cca. 700.000 sunt mielinizate

→ fibrele fasciculului piramidal strabat, in directia lor descendenta, toate cele trei etaje ale TC si, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit:

-cca 75 % din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului (decusatia piramidala), formand fasciculul piramidal incrucisat (corticospinal lateral), care ajunge in cordonul lateral al maduvei

-cca 25 % din fibrele fasciculului piramidal NU se incruciseaza si formeaza fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge in cordonul anterior de aceeasi parte, fiind situat langa fisura mediana.

- in dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc acest fascicul, se incruciseaza & trec in cordonul anterior opus

→ in traiectul lui prin TC, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre cortico-nucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al maduvei)

In conduzie, calea sistemului piramidal are doi neuroni:

- 1 neuron cortical, central, de comanda;

- 1 neuron inferior, periferic, de executie, care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni

2. Calea sistemului extrapiramidal

→ are originea in etajele corticale + subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata + semiautomata.

→ caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) → de la nucleii bazali, prin eferentele acestora (fibre strionigrice, striorubice + strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nucleul rosu, substanta neagra + formatia reticulata) → continuandu-se spre maduva (prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale + reticulospinale) → de la nivelul nucleilor bulbari - olivari + vestibulari - se continua cu fasciculele olivospinale + vestibulospinale

→ toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii motori din cornul anterior al maduvei

Prin caile descendente piramidale + extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor voluntar (calea piramidala) + automat (caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice → in acest mod sunt reglate tonusul muscular + activitatea motorie + sunt mentinute postura si echilibrul corpului.

Nervii spinali

- conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici + vegetativi)

- sunt in numar de 31 de perechi (8 cervicali - primul iese intre osul occipital si prima vertebra cervicala, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 in regiunea coccigiana).

-nervii spinali sunt formati din doua radacini:

• anterioara (ventrala), motorie

• posterioara (dorsala), senzitiva, care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal

Radacina anterioara (ventrala) contine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei + axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral.

Radacina posterioara (dorsala) prezinta pe traiectul sau ganglionul spinal, la nivelul caruia sunt localizati atat neuronii somatosenzitivi, cat si neuronii viscerosenzitivi

-neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioceptori) → axonul lor intra in maduva pe calea radacinii posterioare.

-neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din viscere (visceroreceptori) → axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si ajung in jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona viscerosenzitiva)

-Radacinile anterioara + posterioara ale nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt, avand in structura sa fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive

Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrala. Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface in ramurile sale: ventrala, dorsala, meningiala si comunicanta alba. Prin a cincea ramura, comunicanta cenusie, fibra vegetativa simpatica postganglionara intra in nervul spinal.

1. Ramurile ventrale, prin anastomozare intre ele, formeaza o serie de plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral.

→ in regiunea toracala ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali.

2. Ramura dorsala a nervului spinal contine, ca si ramura ventrala, atat fibre motorii, cat si fibre senzitive

→ se distribuie la pielea spatelui si muschii jgheaburilor vertebrale

3. Ramura meningeala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge

4, 5. Ramurile comunicante:

→ prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica, cu originea in neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei

→ prin cea cenusie trece fibra postganglionara amielinica, fiind axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero-vertebral (parevertebral)

Maduva are doua functii: reflexa si de conducere

1. Functia reflexa = indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi

a. Reflexele spinale somatice = reflexele miotatice + nociceptive + reflexul de mers

- reflexele miotatice = contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau → reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului → aceste reflexe se cerceteaza nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian), si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian)

- reflexele miotatice = monosinaptice + au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului

- receptorii = proprioceptorii musculari - fusurile neuromusculare.

- calea aferenta = asigurata de protoneuronul senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal + de prelungirile acestuia.

- prelungirea dendritica lunga merge la periferie + se termina la nivelul receptorului

- prelungirea axonala scurta patrunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca in 2 ramificatii:

-una face sinapsa cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeasi parte, inchizand arcul reflex

-alta face sinapsa eu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare, de unde pleaca fasciculele spinocerebeloase

- centrul reflexului miotatic = chiar sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor

- calea eferenta = axonul motor

- efectorul = fibra musculara striata

- reflexele nociceptive = retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia = reflexe de aparare.

- receptorii = localizati in piele si sunt mai ales terminatii nervoase

- caile aferente = prelungiri (dendrite) ale neuronilor din ganglionul spinal.

- centrii = polisinaptici, formati din neuroni senzitivi de ordinul II, neuroni de asociatie + neuroni motori

- calea eferenta = reprezentata de axonii neuronilor motori

- efectorul = muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii

- reflexele polisinaptice = au proprietatea de a iradia la nivelul SNC, antrenand un numar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.

b. Reflexele spinale vegetative → in maduva spinarii se inchid reflexe de reglare a vasomotricitatii (reflexe vasoconstrictoare + vasodilatatoare), sudorale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie + sexuale

2. Functia de conducere a maduvei spinarii = asigurata de caile ascendente + descendente, prezentate anterior, dar si de cai scurte, de asociatie

Encefalul

- TC, cerebelul, diencefalul + emisferele cerebrale => ca si maduva, acoperit de meningele cerebrale

Trunchiul cerebral

→ este format din 3etaje: bulb (maduva prelungita), puntea lui Varolio + mezencefalul

→ in trunchiul cerebral si au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni.

→ bulbul, puntea + mezencefalul = sediul unor reflexe somatice + vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse stranut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibtori, de clipire, pupilare de acomodare, fotomotor si lacrimal.

Nervii cranieni

-fac parte din SNP si sunt in numar de 12 perechi → se deosebesc de nervii spinali prin aceea ca nu au o dispozitie metamerica si nu au doua radacini (dorsala si ventrala).

Clasificarea nervilor cranieni

Nervii I, II + VIII = senzoriali, conducand excitatii olfactive (I), optice (II) + statoacustice (VIII).

Nervii III, IV, VI, XI, XII = motori

Nervii V, VII, IX, X = micsti

Notam, in plus, ca nervii III, VII, IX, X au in structura lor si fibre parasimpatice preganglionare, cu originea in nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral.

	Nervul	Fibre componente	Originea reala	Originea aparenta	Distributia	Functia
III	Oculomotor (motor)	somatomotorii	Nucleul motor al n. III din mezencefal	fosa interpedunculara	Mm. extrinseci ai globului ocular: drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior + ridicator al pleoapei	Miscarile globului ocular
		visceromotorii (parasimpatice)	Nucleul Edinger Westphall + Perlia din mezencefal		M. sfincter al irisului (m. constrictor pupilar) + fibrele circulare ale m. ciliar (al cristalinului)	Reflexul pupilar de constrictie a pupilei + reflexul de acomodare
IV	Trohlear (motor)	somatomotorii	Nucleul motor al n. IV din mezencefal	fata posterioara a TC, sub lama cvadrigemina	M. oblic superior al globului ocular	Miscarile globului ocular
V	Trigemen (mixt)	somatosenzitive din ramura oftalmica (senzitiva), maxilara (senzitiva) + mandibulara (mixta)	Neuronul 1 in ganglionul trigeminal Gasser Neuronul 2 se afla in nucleii trigeminali din TC	partea anterioara a puntii	Pielea fetei	Sensibilitatea exteroceptiva la nivelul fetei
		somatomotorii din r. mandibulara (mixta)	Nucleul motor (masticator) al n. V din punte		Mm. masticatori	Miscari masticatorii
VI	Abducens (motor)	somatomotorii	Nucleul motor n. VI din punte (inconjurat de genunchiul facialului)	santul bulbo-pontin	M. drept extern al globului ocular	Miscarile globului ocular
VII	Facial (mixt)	somatomotorii	Nucleul motor al n VII din punte (face un genunchi intern)	santul bulbo-pontin	Mm. mimicii	Expresia fetei
		visceromotorii (parasimpatice)	Nucleul lacrimal + nucleul salivator superior pt. n. VII din punte		Culeg excitatii gustative de la corpul limbii	Sensibilitatea gustativa
		senzoriale gustative (VII bis)	Neuronul 1 = ganglionul geniculat => NTS		Glandele lacrimale, submandibulare, sublinguale	Secretia salivara si lacrimala
VIII	Vestibulocohlear (senzorial)	senzoriale vestibulare	Ganglionul Scarpa	santul bulbo-pontin	Receptorii vestibulari	Simtul echilibrului
		senzoriale cohleare (auditive)	Ganglionul Corti		Receptorii cohleari	Sensibilitatea acustica
IX	Glosofaringian (mixt)	somatomotorii	Nucleul ambiguu (IX, X, XI) din bulb	santul retroolivar	M. faringelui	Ridicarea faringelui
		visceromotorii parasimpatice	Nucleul salivator inferior din bulb		Glandele parotide	Secretia salivara
		senzoriale gustative	Ganglion de pe traiectul nervului (protoneuron) => NTS		Culeg excitatii gustative in 1/3 posterioara a limbii	Sensibilitatea gustativa
X	Vag / pneumogastric (mixt)	somatomotorii	Nucleul ambiguu (IX, X, XI) din bulb	santul retroolivar	Muschii laringelui si faringelui	Inerveaza mm. laringelui + faringelui
		visceromotorii parasimpatice	Nucleul dorsal al vagului (X) din bulb		Organe din torace si abdomen	Inerveaza mm. netezi
		senzoriale gustative	Ganglion de pe traiectul nervului (protoneuron) => NTS		Culeg sensibilitatea gustativa de la baza radacinii limbii	Sensibilitatea gustativa
XI	Accesor / spinal (motor)	somatomotorii	Radacina bulbara din nucleul ambiguu (IX, X, XI) din bulb	santul retroolivar	Prin ramura interna care patrunde in nervii vagi, fibrele ajung la muschii laringelui	Miscarile laringelui
		somatomotorii	Radacina spinala din cornul anterior al maduvei cervicale	santul colateral anterior din maduva cervicala	Prin ramura externa, fibrele ajung la mm. (SCM) + trapez	Miscarile capului si umarului
XII	Hipoglos (motor)	Somatomotorii	Nucleul hipoglosului (XII) din bulb	santul preolivar	Mm. limbii	Miscarile limbii in vorbire, masticatie

	Nerv	Fibre	Protoneuron (originea)	Deutoneuron
V	Trigemen (mixt)	Fibre (somato)senzitive din ramura oftalmica (senzitiva), maxilara (senzitiva) + mandibulara (mixta)	Ganglionul trigeminal situat pe traiectul nervului (protoneuronul)	Nucleii trigeminali din trunchiul cerebral
VII	Facial (mixt)	Fibre senzoriale gustative	Ganglionul geniculat de pe traiectul nervului (protoneuronul)	Nucleul solitar din bulb
VIII	Vestibulocohlear (senzorial)	Fibre senzoriale vestibulare	Ganglionul lui Scarpa	Nucleii vestibulari din bulb
		Fibre senzoriale cohleare (auditive)	Ganglionul Corti	Nucleii cohleari din punte
IX	Glosofaringian (mixt)	Fibre senzoriale gustative	Ganglionul geniculat de pe traiectul nervului (protoneuronul)	Nucleul solitar din bulb
X	Vag / pneumogastric (mixt)	Fibre senzoriale gustative	Ganglionul geniculat de pe traiectul nervului (protoneuronul)	Nucleul solitar din bulb

Cerebelul

- ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale

- e situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV

- are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana, vermisul + 2 portiuni voluminoase = emisfere cerebeloase

- cerebelul este legat de bulb, punte + mezencefal prin pedunculii cerebelosi inferiori, mijlocii + superiori → acesti pedunculi contin fibre aferente + eferente (cei mijlocii contin numai fibre aferente)

- suprafata cerebelului = brazdata de santuri paralele, cu diferite adancimi:

- unele sunt numeroase + superficiale, delimitand lamelele (foliile) cerebeloase

- altele = mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului

- altele = foarte adanci adanci (in numarde 2), care delimiteaza lobii cerebelului → lobii sunt posterior (neocerebel) + anterior (paleocerebel) + floculonodular (arhicerebel)

- la exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara substanta alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore → de unde numele de arborele vietii

-in interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului

- extirparea cerebelului produce astenie (scaderea fortei voluntare), astazie (tulburari ale ortostatismului) + atonie (diminuarea tonusului muscular) → dupa cateva luni tulburarile se atenueaza prin compensare corticala.

Diencefalul cuprinde:

- talamusul - releu (intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale + auditive

- metatalamusul – releu al sensibilitatilor vizuala si auditiva

- hipotalamusul - centru superior de integrare, reglare + coordonare ale principalelor functii ale organismului, printre care metabolismul intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei + satietatii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

Emisferele cerebrale

- prezinta partea cea mai voluminoasa a SNC

- sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterali, I + II

- activitatea mai complexa a membrului superior drept + localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimetria de volum (emisfera stanga e mai dezvoltata la dreptaci)

- emisferele cerebrale prezinta 3 fete: laterala, mediala + inferioara (bazala)

→ pe fata laterala se observa 2 santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius + santul central Rolando → acesta santuri delimiteaza 4 lobi:

1-lob frontal – situat inaintea santului central Rolando

2-lob parietal – deasupra sciziunii laterale

3-lob temporal – sub fisura laterala Sylvius

4-lob occipital – situat in partea posterioara

- santurile mai putin adanci impart lobii in giri

→ pe fata mediala se observa santul corpului calos → posterior se afIa scizura calcarina = sant orizontal

→ pe fata bazala incepe fisura laterala a lui Sylvius, care imparte aceasta fata in:

1- lob orbital - situat anterior de fisura laterala → la nivelul acestui lob orbital se remarca un sant cu directie antero - posterioara = santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv → lateral de santul olfactiv = santurile orbitare, dispuse sub forma literei „H”, intre care se delimiteaza girii orbitali

2- lob temporo-occipital – situat posterior de fisura laterala → prezinta santul hipocampului, santul colateral si santul occipito-temporal → intre acestea se delimiteaza 3 giri: hipocampic + occipito-temporal medial + lateral

Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa:

• la suprafata, formand scoarta cerebrala,
• in profunzime, formand nucleii bazali (corpii striati)

Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I + II.

Corpii striati (nucleii bazali) = nuclei importanti ai sistemului extrapiramidal + sunt situati deasupra + lateral de talamus.

Scoarta cerebrala

-reprezinta etajul superior de integrare a activitatii sistemului nervos

Substanta alba a emisferelor cerebrale este formata din:

- fibre de proiectie - unesc in ambele sensuri scoarta cu centrii subiacenti

- fibre comisurale - unesc cele 2 emisfere, formand corpul calos, fornixul (trigonul cerebral) + comisura alba anterioara.

- fibre de asociatie – leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.

- scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul + neocortexul

Paleocortexul (sistemul limbic)

- are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, si mai putin cu neocortexul

- cea mai importanta componenta a sistemului limbic = calea olfactiva → formata din nervii olfactivi + hipocampul

- paleoeocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale → este alcatuit numai din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice afectiv-emotionale + al actelor de comportament instinctiv.

Neocortexul

-alcatuit din 6 straturi celulare, reprezinta sediul proceselor psihice superioare – activitatea nervoasa superioara – ANS (curent, prin aceasta se inteleg procesele care stau la baza memoriei, invatarii, gandirii, creatiei etc.)

- functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative + motorii.

• Functiile senzitive - se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor

• Functiile asociative - realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare + semnificatia diferitelor senzatii

• Functiile motorii - emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica, voluntara + involuntara → principalele structuri implicate in acest control = cortexul motor + nucleii bazali (corpii striati).

Reflexele neconditionate + conditionate

1- reflexul neconditionat = innascut + este caracteristic speciei (ex. reflexul alimentar, reflexul de aparare).

2- reflexul conditionat = un raspuns ,,invatat”, pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent (fara importanta biologica)

-la aparitia unui semnal absolut (cu importanta biologica), animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat

-la un semnal indiferent, animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare.

I.P. Pavlov a descoperit posibilitatea incarcarii excitantilor indiferenti cu semnificatii noi + transformarea lor in stimuli conditionali, prin:

• asociere - la administrarea unui stimul absolut (hrana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau luminos)

• precesiune - stimulul indiferent sa preceada excitantul absolut

• dominanta - animalul sa fie flamand, astfel incat instinctul alimentar sa fie dominant in timpul asocierii stimulilor

• repetare - pentru formarea unui reflex conditionat sunt necesare 10 pana la 30 de sedinte de elaborare

Pavlov a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza aparitiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorilor vizual sau auditiv si ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut.

-reflexele conditionate, spre deosebire de cele innascute, se inchid la nivel cortical → ele se sting daca stimulul conditional nu este intarit din timp in timp prin cel absolut (inhibitie corticala)

-Pavlov a aratat ca la baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia + inhibitia

Excitatia = procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente

Inhibitia = tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. Exista inhibitie:

- externa - neconditionata (supraliminara - de protectie + prin inductie negativa) → determinata de stimuli din afara focarului cortical activ

- interna - conditionata (de stingere, de intarziere + de diferentiere), care apare chiar in interiorul focarului cortical activ + este specifica scoartei cerebrale.

Ambele procese = extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intr-o zona limitata.

Termen	Explicitare
SNC	Encefal + maduva spinarii
SNP	Nervi, ganglioni + plexuri
Neuron de asociatie (interneuron)	Neuron multipolar localizat in intregime in SNC
Neuron senzitiv (neuron aferent)	Neuron care transmite impulsuri de la receptori la SNC
Neuron motor (neuron eferent)	Neuron care transmite impulsuri de la SNC la un organ efector
Nerv	Asociere de fibre nervoase inconjurate de tesut conjunctiv; poate fi senzitiv, motor sau mixt
Nerv motor somatic	Nerv care stimuleaza contractia muschilor scheletici
Nerv motor vegetativ	Nerv care regleaza contractia musculaturii netede, a miocardului + secretia glandular
Ganglion	Grup de corpi neuronali localizati in afara SNC
Nucleu	Grup de corpi neuronali localizati in SNC
Tract	Grup de fibre nervoase care leaga parti ale SNC

Sistemul nervos vegetativ

Centrii nervosi vegetativi + legatura lor cu efectorii:

-centrii nervosi - situati intranevraxial (SNC) + extranevraxial, aflati in relatie cu organele a caror activitate o controleaza - formeaza sistemul nervos vegetativ (SNV)

- in cadrul SNV deosebim, structural + functional, un sistem nervos simpatic + unul parasimpatic

→ cele mai multe organe primesc o inervatie vegetativa dubla + antagonica

→ in alte organe simpaticul + parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ + calitativ

→ exista si organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect

La baza activitatii SNV sta reflexul, care se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ

→ calea aferenta a arcului nervos vegetativ = asemanatoare cu aceea de la arcul reflex somatic.

-neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii spinali sau in ganglionii extranevraxiali atasati nervilor cranieni → dendrita lor ajunge la receptorii din organe sau vase (baroreptori, presoreceptori, chemoreceptori), iar axonul patrunde in nevrax intrand in legatura cu centrul vegetativ (simpatic sau parasimpatic).

→ calea eferenta a reflexului vegetativ se deosebeste fundamental de cea a reflexului somatic datorita existentei unor:

- ganglioni vegetativi latero-vertebrali - in cazul sistemului simpatic

- ganglioni vegetativi juxtaviscerali + intramurali - in cazul sistemului parasimpatic

- la nivelul ganglionilor are loc sinapsa intre axonul neuronului vegetativ preganglionar, prevazut cu teaca de mielina, si neuronul vegetativ postganglionar, al carui axon nu are teaca de mielina

- axonul neuronului postganglionar formeaza fibra postganglionara → care ajunge la organul efector vegetativ (muschi neted sau glanda)

- SNV formeaza, la nivelul diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico-parasimpatice

- centrii sistemului simpatic se afla in coarnele laterale ale maduvei toracale + lombare superioare.

- centrii sistemului parasimpatic sunt situati atat in nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral, cat si in maduva sacrala S2-S4, unde se descrie nucleul parasimpatic pelvin.

Caile sistemului nervos vegetativ

- simpaticul isi are caile lui proprii, reprezentate de lanturile simpatice paravertebrale (latero-vertebrale)

- parasimpaticul cranian foloseste calea unor nervi cranieni III, VII, IX, X → iar parasimpaticul sacral pe cea a nervilor pelvici

- lanturile simpatice paravertebrale (latero-vertebrale) = 2 lanturi de ganglioni situati de-o parte si de alta a coloanei vertebrale → ganglionii latero-vertebrali sunt legati si cu nervii spinali prin ramuri comunicante

- in cazul sistemului simpatic, sinapsa intre fibrele pre + postganglionara are loc in ganglionii latero-vertebrali, apartinand lanturilor paravertebrale → deoarece acesti ganglioni sunt foarte aproape de maduva, fibra preganglionara = scurta + fibra postganglionara = lunga

- cazul sistemului parasimpatic, sinapsa intre fibra pre + postganglionara are loc in ganglionii juxtaviscerali (aproape de viscer) sau intramurali (aflati chiar in peretele organului) → cum sunt plexurile din peretii tubului digestiv → fibra preganglionara = lunga + fibra postganglionara + scurta, fiind foarte aproape de organul respectiv

- la ambele sisteme, intre fibra preganglionara + cea postganglionara se elibereaza acelasi mediator chimic: acetilcolina

- la sistemul simpatic, la capatul periferic al fibrei postganglionare, acolo unde aceasta ia contact cu organul efector, se elibereaza noradrenalina

- la sistemul parasimpatic - acetilcolina

Prin controlul asupra miocardului, musculaturii netede + glandelor, SNV coordoneaza activitatea viscerelor si a vaselor sangvine → este vorba, asadar, despre efectori care nu sunt, in mod obisnuit, sub control voluntar

Arcul reflex vegetativ are aceleasi componente cu cel somatic → diferenta consta in modul in care este alcatuita calea eferenta → aceasta cuprinde doi neuroni:

- primul = preganglionar are corpul neuronal situat in substanta cenusie medulara sau cerebrala, iar axonul sau face sinapsa cu cel de al doilea neuron intr-un ganglion vegetativ = postganglionar

Originea fibrelor preganglionare + localizarea ganglionilor vegetativi ajuta la diferentierea celor 2 componente ale SNV:

- componenta simpatica - activeaza organismul pentru lupta + aparare, mai ales prin eliberarea de noradrenalina din fibrele postganglionare + de adrenalina din medulosuprarenala

- componenta parasimpatica - produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului, prin eliberarea din fibrele postganglionare a acetilcolinei

Actiunile celor doua componente trebuie echilibrate pentru mentinerea homeostaziei.

Caracteristica	SNV simpatic	SNV parasimpatic
Originea fibrelor preganglionare	Zonele toracica + lombara ale maduvei spinarii	Trunchi cerebral + zona sacrala a maduvei spinarii
Localizarea ganglionilor	Lanturile para + prevertebrale	Ganglioni terminali in interiorul (intramurali) sau in apropierea efectorilor (juxtaviscerali)
Distributia fibrelor postganglionare	In intregul organism	Limitata, in principal, la cap si viscere

ORGANUL EFECTOR	EFECTUL STIMULARII SIMPATICE	EFECTUL STIMULARII PARASIMPATICE
Ochi Iris (muschi dilatator pupilar) Iris (muschi constrictor pupilar) Muschi ciliar	Dilatarea pupilei (midriaza) Nu are efect Relaxare (pentru vederea la distanta)	Nu are efect Constrictia pupilei (mioza) Contractie (pentru vederea de aproape)
Glande Lacrimala Sudoripara Salivare Gastrice Intestinale Medulosuprarenala	↓ secretia + secretia ↓ secretia - determina secretia salivara vascoasa ↓ secretia Nu are efect + secretia hormonala	+ secretia + secretia la nivel palmar ↑ secretia - determina secretia salivara apoasa + secretia + secretia Nu are efect
Cord Frecventa Conducere Forta de contractie	↑ ↑ ↑	↓ ↓ Nu are efect
Vase sangvine	In principal vasoconstrictie: afecteaza majoritatea vaselor (arteriole din tegument, viscere + partial din muschii striati)	Dilatatie in cateva teritorii vasculare
Plamani Arborele bronsic Glande mucoase	Dilatatie - secretia	Constrictie + secretia
Tract gastrointestinal Motilitate Sfinctere	- miscarea + inchiderea	+ miscarea Relaxeaza sfincterele (de cele mai multe ori)
Ficat	+ glicogenoliza	Nu are efect
Pancreas	- secretia exocrine	+ secretia exocrina
Splina	+ contractia	Nu are efect
Tract urinar	Reduce debitul urinar si secretia de renina (hormon) Determina contractia sfincterului vezical intern	Contracta detrusorul Relaxeaza sfincterul vezical intern