Administrarea medicamentelor la copil
- Condiţii:
- Administrarea medicamentelor se face funcţie de vârstă.
- Atitudinea trebuie să fie adecvată – de colaborare cu copilul.
- Se urmăreşte prevenirea intoxicaţiilor accidentale.
- Administrarea medicamentelor pe cale orală:
- Medicamentele se dau sub formă de pulberi, pisate.
- Corectarea gustului neplăcut se face prin adaus de zahăr, miere, lichide cu gust plăcut sau înglobate într-un aliment păstos.
- Se aşează copilul în poziţie decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat sau poziţie şezând la copilul mic.
- Se imobilizează cu blândeţe şi răbdare.
- Se ia linguriţa (5g) sau lingura (15 g) cu medicamentul pregătit şi se deschide gura prin stimularea buzelor sau prin comunicare verbală.
- Se introduce linguriţa aproape de baza limbii şi se varsă conţinutul cu grijă să intre pe calea digestivă.
- Se retrage linguriţa şi se urmăreşte deglutiţia medicamentului.
- Se face controlul cavităţii bucale.
- În caz de aspirare accidentală a medicamentului administrat, se întoarce copilul în decubit ventral şi se aplică tapotări uşoare pe toracele posterior.
- NU se toarnă conţinutul în timpul inspirului.
- NU se dau tablete, drajeuri, comprimate nepisate la copilul sub 3 ani.
- Administrarea medicamentelor prin injecţii:
- Se preferă injecţiile intramusculare.
- Se explică copilului de ce i se fac injecţii – fără a-l ameninţa sau speria. Injecţia nu este o pedeapsă.
- Se aşează copilul în decubit dorsal.
- Se vorbeşte blând.
- Se imobilizează copilul şi se execută injecţia.
- Nu se pregăteşte injecţia în faţa copilului.
- Administrarea supozitoarelor:
- Asistenta se spală pe mâini, se dezinfectează şi îmbracă mănuşi de protecţie.
- Dezbracă copilul şi observă regiunea perianală – observând leziuni, urme de fecale, infecţii etc.
- Se sigură igiena regiunii perianale a copilului.
- Se pregăteşte supozitorul, se despachetează şi se lubrefiază cu ulei de vaselină.
- Se aşează copilul în decubit lateral, în decubit dorsal cu picioarele flectate pe abdomen sau culcat pe abdomen pe genunchii asistentei sau mamei.
- Se depărtează fesele copilului şi se introduce supozitorul complet în orificiul anal.
- Se strâng fesele între police şi degetele mâinii circa 1 minute – pentru a favoriza ridicarea supozitorului în rect.
- Se supraveghează reacţiile copilului urmărind evitarea evacuării supozitorului.
- Administrarea intravenoasă a medicamentelor:
- Se spală şi se dezinfectează mâinile. Se îmbracă mănuşile de protecţie.
- Se pregătesc materialele necesare.
- Se încarcă seringa.
- Se alege locul favorabil puncţiei (vene epicraniene, vene de la plica cotului, vena pedioasă, vena jugulară etc.).
- Se imobilizează copilul cu blândeţe.
- Se execută puncţia venei şi se injectează medicamentul.
- În cazul perfuziei, imobilizarea copilului se face astfel:
- Pentru braţ sau picior – se fixează cu atelă.
- Pentru venele epicraniene – se înfaşă braţele pe lângă corp.
- Se fixează un colac de cauciuc sub capul copilului.
- La indicaţia medicului, copii agitaţi pot fi sedaţi înainte pentru a preveni accidentele de tehnică.
- Observaţii:
- Înaintea administrării medicaţiei se verifică foaia de observaţiei sau recomandările medicului.
- Se verifică ambalajul şi specificaţiile pentru medicamentul ce trebuie administrat.
- Se verifică termenul de valabilitate.
- Se verifică doza.
- Nu se administrează medicamente cu modificări de miros, aspect, culoare, gust, ambalaj deteriorat.
- Se supraveghează copilul şi se observă reacţiile alergice sau de intoleranţă.
- NU se lasă medicaţia la îndemâna copiilor.
Ingrijirea copilului cu convulsii
- Definiţie:
- Convulsiile sunt contracţii musculare ritmice, involuntare, tonice sau clonice, în accese (crize), însoţite cel mai adesea de pierderea cunoştinţei.
- Cauze:
- Febră.
- Hipocalcemie.
- Hipoglicemie.
- Hipomagneziemie.
- Hipercaliemie.
- Edem cerebral acut.
- Meningite.
- Encefalice.
- Tumori.
- Intoxicaţii medicamentoase.
- Tipuri de convulsii:
- Convulsii febrile – în primele 24 h de la apariţia febrei. Nu se dă Acalor.
- Convulsii organice – care ţin de o patologie. Nu se face tratament profilactic, ci numai tratamentul bolii de bază şi tratamentul de urgenţă al convulsiilor.
- Convulsii metabolice – ţin de dezechilibre metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie etc.) la care se urmăreşte prevenirea sau corectarea prin administrarea intravenoasă a substanţelor corectoare.
- Convulsii epileptice – caracterizate prin abcese paroxistice, necesită tratament de specialitate.
- Manifestări:
- Debut brusc.
- Copilul devine imobil, cu privirea fixă, îşi pierde cunoştinţa, cade din picioare.
- În faza tonică (durează ½-1 minut) musculatura este contractată, maxilare încleştate, globi oculari ficşi, apnee.
- Faza a treia, clonică (1-2 minute → 10-15 minute sau 1 h) se caracterizează prin contracţii generalizate ritmice, mişcări sacadate ale capului, musculaturii feţei, membrelor, mişcări violente ce fac copilul să cadă din pat, limba este muşcată şi apară saliva sangvinolentă, respiraţie zgomotoasă.
- În faza a patra, de rezoluţie, contracţiile încetează, musculatura devine frască, copilul îşi revine, dar este confuz, obosit, somnoros, dezorientat.
- Conduita de urgenţă:
- Transport cât mai urgent la spital.
- Se asigură pat cu rezemători laterale.
- Poziţie decubit lateral pentru a nu-şi aspira saliva.
- Se interzic ciupiturile, pălmuielile, strigătele.
- În febră se dau antitermice fără cofeină sau Acalor (Paracetamol, Aminofenazonă).
- Nu se fac împachetări reci.
- Se recomandă băi reci de la 370 C la 330 C.
- Se administrează Diazepam cu efect anticonvulsivant.
- Se fac recoltări biochimice pentru determinări de glicemie, uree, ionograma etc.
- Îngrijirea generală:
- Se asigură o ambianţă liniştită, fără zgomote.
- Se împiedică autotraumatizarea.
- Se culcă bolnavul pe pat cu capul într-o parte.
- Se previne muşcarea limbii introducând un depărtător, o piesă din cauciuc sau material textil între dinţi.
- Se împiedică ştrangularea, desfăcând haina la gât, cravata etc.
- Se aspiră secreţiile oro-faringiene.
- Nu se fac manevre de resuscitare.
- Nu se administrează oxigen.
- După criză se face toaleta parţială şi se asigură lenjerie parţială.
Ingrijirea copilului cu diaree
- Definiţie:
- Diareea → modificarea scaunului printr-o consistenţă scăzută, însoţită de creşterea numărului de scaune zilnic şi urmată de tulburări în absorbţia apei şi electroliţilor din tubul digestiv.
- La sugar scaunele diareice pot fi: lichide, semilichide, mucogrunjoase, mucosanguinolente, combinate.
- Cauze:
- Greşeli alimentare (supraalimentaţie sau subalimentaţie lactată).
- Alergii alimentare (la laptele de vacă).
- Infecţii ale tubului digestiv (cu virusuri, bacterii, paraziţi, ciuperci etc.).
- Administrare de antibiotice (tetraciclină).
- Diareea prandială a sugarului alimentat la sân datorită refluxului gastro-colic.
- Diaree de inaniţie la distrofici.
- Manifestări:
- Modificarea scaunelor: semilichide, lichide, mucogrunjoase, 3-6 scaune pe zi până la 10 15 scaune pe zi în cazurile grave, emisie explozivă.
- Colici abdominale – manifestate prin frecarea picioarelor şi agitaţie.
- Vărsături în toate cazurile.
- Apariţia sindromului de deshidratare acută – SDA.
- Apetit diminuat – anorexie.
- Eritem fesier – datorită scaunelor acide, în număr mare.
- Meteorism abdominal (balonare) în forme grave, toxice.
- Febra – de etiologie infecţioasă – lipseşte în formele uşoare. Dacă aportul de lichide este scăzut apare febra de sete.
- Greutatea – la început staţionară, scade apoi 5-8% din greutatea corporală iniţială. În toxicoză greutatea scade brusc, rapid între 10-15%.
- Coprocultura pozitivă.
- Ionograma serică modificată.
- Îngrijirii:
- Asigurarea condiţiilor de mediu:
- Asigură cameră curată, aerisită.
- Se sigură suficiente schimburi de corp şi de pat pentru a menţine copilul în perfectă stare de igienă.
- Se fac băi călduţe.
- Se verifică la intervale scurte de timp prezenţa emisiei de fecale şi se curăţă şi schimbă copilul murdărit.
- Se observă aspectul scaunului.
- Prevenirea şi îngrijirea eritemului fesier:
- Tegumentele regiunii fesiere se pot irita repede şi intens datorită scaunelor frecvente şi acide.
- Se efectuează după fiecare scaun toaleta regiunii şi se aplică unguente cu amidon, jecolan, ulei de floarea soarelui, fiert şi răcit etc.
- NU SE APLICĂ PUDRĂ! Usucă tegumentele şi accentuează iritarea.
- Supravegherea copilului:
- Se observă scaunul, meteorismul abdominal.
- Se observă semnele de deshidratare – facies toxic, pliu cutanat persistent.
- Se recunosc semnele colapsului – prăbuşire tensională, pierderea cunoştinţei, tegumente reci, palide, transpiraţii, vene colabate.
- Se măsoară funcţiile vitale şi starea de conştienţă.
- Se observă apariţia erupţiilor cutanate.
- Se recoltează scaun pentru examene bacteriologic şi coprologic.
- Se fac recoltări în conformitate cu recomandările medicului.
- Corectarea tulburărilor electrolitice:
- Se asigură hidratare orală sau prin perfuzii.
- Se face periodic bilanţul hidric.
- Alimentaţia:
- Tratamentul dietetic decurge în patru etape: dietă hidrică (alimentară), alimentaţie de tranziţie (nelactată), realimentare, trecere sau revenire progresivă la alimentaţie normală.
- La copiii care nu varsă se poate administra oral: supă de morcov până apar scaune legate (cca. 24 h), mucilagiu de orez (5%), dietă de mere crude rase (la copii peste 1 an).
- La sugarul care varsă se dă dietă hidrică câteva ore (ceai), apoi se reia treptat alimentaţia. Se preferă aliment medicament – preparat dietetic lactat (lapte acidulat etc.).
- Principii:
- Realimentarea se face progresiv.
- Preparatul introdus se măreşte cantitativ progresiv.
- Revenirea la alimentaţia normală se face în 4-5 zile.
- Tratament dietetic eficace → tranzit normal.
- Schemă de realimentare pentru un sugar de 2 luni:
- Primele 12 h – 500 ml Gelsol în mai multe prize.
- Următoarele 12 h – 400 ml supă morcov 50% în mai multe mese.
- Ziua a II-a – 7 x 1 minut supt + 100 ml supă morcov.
- Ziua a III-a – 7 x 2 minut supt + 90 ml supă morcov.
- Ziua a IV-a – 7 x 3 minut supt + 80 ml supă morcov.
- Ziua a V-a – 7 x 5 minut supt + 60 ml supă morcov.
- NU SE DĂ APĂ SIMPLĂ!
- Cantitatea totală de lichide = 150-200 ml / kg corp / 24 h.
- La copii mari dieta poate include brânza de vaci înlocuită treptat cu alimentaţia obişnuită.
- Tratament:
- Se administrează antibiotice pe cale orală (Colimicină, Negramicină) – timp de 5-7 zile.
- Se tratează vărsăturile cu Fenobarbital injectabil intramuscular.
- Se combate febra cu antitermice.
- Pentru scaunele lichide se administrează Carbonat de Ca pulbere.
- Complicaţii:
- Stomatită.
- Distrofie.
- Infecţii diseminate.
- Sindrom de deshidratare acută.
- Observaţii:
- În cazurile foarte grave hidratarea se face prin perfuzie.
- Alimentarea sugarului sub 6 luni se poate face şi cu Humana H 15%.
