Alimentaţia sugarului 0-4 luni
- Alimentaţia naturală a nou născutului:
- Alăptarea ameliorează comportamentul psihoafectiv al sugarului, procurându-i o serie de stimuli olfactivi, auditivi şi tactili.
- În primele 12 ore → ceai neîndulcit.
- Alăptarea începe la 6-12 ore de la naştere (doar lapte de mamă, fără adaus de lapte). În primele zile compoziţia laptelui matern diferă de cea care se va instala definitiv.
- Prima zi → 5 minute la sânul mamei – la 3 ore.
- A 2-a zi → 10 minute la sânul mamei.
- A 3-4-a zi 15 minute la sânul mamei.
- Din ziua a 5-a → 20 minute la sân – timp maxim pentru un supt.
- Secreţia de lapte din primele zile → colostru.
- Laptele definitiv are următoarele caracteristici:
- Proteine 1,2-1,7 g%.
- Lipide 3,4 g%.
- Lactoză 7 g%.
- Săruri minerale 0,2 g%.
- Kilocalorii 67%.
- Cantitatea de lapte supt creşte progresiv în primele 10 zile de la 30 ml / supt, până se stabileşte la 150-200 ml / kg / corp, apoi scade cu vârsta, odată cu diversificarea alimentaţiei. Nu va depăşi 800 ml pe 24 ore.
- Un sugar alimentat la sân şi care se dezvoltă normal, nu are nevoie de determinarea cantităţii de lapte matern primit. În cazul în care nu ia în greutate se va face proba suptului.
- Numărul de mese în alimentaţia naturală:
- Luna 1-a → 7 mese – la interval de 3 ore.
- Luna a 2-a → 6 în lunile.
- Luna a 3-a → 5 mese dacă sugarul are 5 kg.
- Pauză de noapte 6 ore.
- Durata unui supt → 15-20 minute
- Avantajul alimentaţiei naturale:
- Asigură necesarul de vitamine şi anticorpi.
- Aportul dintre calciu şi fosfor este cel fiziologic (2/1).
- Întăreşte legătura mamă-copil.
- Condiţii pentru mamă în perioadă alăptării:
- Nu fumează.
- Nu consumă alcool.
- Nu face abuz de cafea.
- Nu consumă alimente care să modifice gustul sau mirosul laptelui.
- Nu ia medicamente.
- Contraindicaţiile alăptării:
- Boli grave ale mamei (tbc, febră tifoidă).
- Mastită.
- Incidentele alăptării:
- Vărsături.
- Diaree prandială.
- Colici abdominale.
- Regurgitaţii.
- Eritem fesier.
- Alimente asociate alăptării în această perioada:
- Ceai slab.
- Mucilagiu de orez.
- Suc de fructe.
- Alimentaţia artificială:
- Alimentaţia artificială se realizează prin administrarea în primele 3-4 luni de viaţă a unui preparat de lapte (lapte praf integral sau lapte de vacă), în cazul imposibilităţii efectuării alimentaţiei naturale.
- Alimentarea se face cu biberon cu tetină adaptată. Perforarea tetinei se face cu ac înroşit – orificiile trebuie să fie mici (biberonul întors cu tetina în jos nu trebuie să curgă în jet, ci doar să picure rar)
- Biberonul şi tetina se spală şi se sterilizează.
- Biberonul se ţine vertical pe gura copilului în timpul alimentării, cu toată bula de aer în fundul sticlei
- Adaptarea laptelui de vacă condiţiilor umane de digestie prin:
- Modificări cantitative ale concentraţiei proteinelor.
- Modificări calitative ale proteinelor.
- Adaus de glucide.
- Diluarea laptelui de vacă → se face cu decoct de orez 2%:
- Prima lună → diluţie ½.
- Luna a 2-a → diluţie 2/3.
- Luna a 3-a → lapte nediluat.
- Distribuţia meselor:
- I lună → 6-7 mese pe zi.
- Luna 2,3,4 → 6 mese pe zi.
- Luna 5 → 5 mese pe zi.
- Alimentaţia cu lapte praf:
- Prima lună → diluţie +8% mucilagiu de orez.
- Luna a 2 - 3-a → diluţie +10% mucilagiu de orez.
- Luna a 4-a → diluţie +12,5-13% mucilagiu de orez.
- Preparate de lapte praf:
- Lactosan.
- Similac.
- Humana 0, Humana I, Humana II.
- Alimentaţia mixtă:
- Alimentaţia naturală până la vârsta de 4 luni se poate completa şi cu alt lapte.
- Alimentaţie prin completare:
- La fiecare supt, când se adaugă cantitatea de lapte necesară pentru a completa cantitatea de lapte matern suptă.
- Pentru determinarea acestor cantităţi se face proba suptului pentru a vedea cât lapte matern ia sugarul la fiecare masă şi se completează cu laptele ales dat cu linguriţa.
- Alimentaţie prin alternare:
- Se alternează masa de lapte matern cu o masă de lapte praf → când nu are mama posibilitatea de a alăpta copilul la 3 ore.
- Diversificarea alimentaţiei:
- Alimentaţia diversificată a sugarului → reprezintă introducerea pe lângă regimul lactat, a alimentelor solide cu scopul îmbunătăţirii calitative a aportului nutriţional.
- După vârsta de 4 luni laptele nu mai furnizează toate elementele nutritive indispensabile unei dezvoltări optime. Înainte de această vârstă, funcţiile enzimatice intestinale, în special amilolitice, nu sunt complet dezvoltate.
- Este obligatorie testarea toleranţei digestive pentru fiecare aliment în parte nou introdus.
- Supa de zarzavat se introduce la început clară, apoi se adaugă ulei de porumb la 7 zile, după alte 7 zile făinoase – orez, zeamil 3-5%.
- Schema diversificării alimentaţiei sugarului eutrofic:
- 6 săptămâni → suc de fructe (mere, portocale, lămâi) - 5 ml + 5 ml pe zi
- 3 luni → supă de zarzavat – cu cartofi, morcovi, ţelină, pătrunjel – 20 ml + 20 ml până la 100 ml pe zi, cu adaus de făinos. Supă de zarzavat strecurată, cu făinos, cu piure de legume resuspendat etc. zilnic se poate alterna cartof, morcov sau mixt – după gustul copilului.
- 3 ½ luni → piure de legume – 50 g pe zi
- 4 luni → fructe rase (mere, piersici, banane) – 5-10 g până la 100 g pe zi. Se pot da cu adaus de biscuiţi după introducerea făinosului. Se testează toleranţa digestivă timp de 7 zile pentru fiecare fruct în parte.
- 4 ½ luni → carne de pasăre sau de vacă – 50-60 g pe zi, fiartă şi tocată – 3 zile pe săptămână, amestecată în piure sau supă.
- 5 luni – gălbenuş de ou fiert tare, 3 zile pe săptămână, administrat alternativ cu carnea. Nu se dă albuş pentru că produce alergie.
- 5 ½ luni → brânză de vaci, suc de roşii, struguri.
- 6 luni → ficat de pasăre sau vită, bine fiert.
- 7 luni → paste făinoase fierte, cu unt şi brânză.
- 8 luni → mămăligă, pâine.
- Înţărcarea:
- reprezintă suprimarea completă a laptelui matern.
- Se recomandă în jurul vârstei de 8-9 luni.
Pregătirea mamei şi sugarului pentru alăptare
- Pregătirea psihică a mamei pentru alăptare:
- Se insuflă mamei încredere în sine, în capacitatea de a putea alimenta copilul.
- Se arată efectele pozitive ale alimentaţiei naturale asupra dezvoltării copilului, faptul că infecţiile, bolile alergice, obezitatea, moartea subită apar mai rar, viaţa de adult a copilului va fi mai echilibrată psihic.
- Se arată efectele favorabile ale alăptării asupra involuţiei uterine după naştere şi a prevenirii obezităţii.
- Se înlătură factorii şi elementele ce pot genera emoţii negative.
- Cel mai bun stimulent al secreţiei lactate este golirea sânilor!
- Pregătirea sânilor pentru alăptare:
- Stimularea secreţiei lactate → aşezarea copilului la sân cât mai precoce – în primele 24 ore de la naştere, chiar după 20-30 minute. Se va lăsa copilul să sugă cât mai des – „la cerere”.
- Expunerea sânilor la aer → băi de soare sau la lampa de ultraviolete.
- Prevenirea incidentelor alăptării la sân: se explică mamei încă înainte de naştere că trebuie să efectueze un masaj al mameloanelor.
- Igiena mameloanelor: se va face cu apă, fără săpun. Ştergerea se va face cu prosop aspru. Mameloanele trebuie stoarse – pentru a menţine permeabilitatea canalelor galactofore. În cazul apariţiei ragadelor, mameloanele se acoperă cu un unguent şi apoi cu o compresă sterilă. Laptele se dă muls.
- Ritmul circadian al supturilor se reglează de la sine după circa 4 săptămâni, maxim 2-3 luni.
- Asigurarea dietei mamei care alăptează:
- Regimul alimentar va fi echilibrat – nu se recomandă cură de slăbire.
- Consumul de alimente se va face în cantităţi mici şi în mese dese.
- Raţia de lichide va ajunge la un plus de 700-800 ml pe zi faţă de normal.
- Plusul caloric va fi de 500-600 cal pe zi.
- Substanţe interzise care pot trece în lapte:
- Cofeină.
- Opiacee.
- Chinină.
- Atropină.
- Hioscină.
- Sulfamide.
- Penicilină.
- Laxative.
- Se educă mama privind rolul nociv al alcoolului şi nicotinei asupra evoluţiei copilului.
- Pregătirea mamei şi sugarului pentru alăptare:
- se asigură condiţiile de igienă.
- Se schimbă copilul cu scutece sau haine curate.
- Mama îmbracă halat (haine) curate şi mască de tifon (mai ales dacă prezintă coriză).
- Se spală mâinile.
- Se face igiena sânilor prin spălare cu apă, ceai de muşeţel.
- Se vor stoarce şi se vor observa primele picături.
- Se aşează mama în poziţie comodă:
- După naştere → poziţia decubit lateral, copilul în braţele mamei, cu capul şi trunchiul sprijine pe antebraţul mamei.
- După câteva zile → mama stă pe scaun, cu piciorul de partea sânului cu care alăptează sprijinit pe un scăunel, va ţine copilul culcat pe braţ şi antebraţ.
- Alăptarea propriu-zisă:
- Mama întoarce copilul cu faţa la sân.
- Copilul va fi trezit din somn şi în unele situaţii chiar lăsat să plângă puţin.
- Mama va atinge obrazul copilului cu mamelonul, urmărind reflexul de apucare al copilului.
- Mama va introduce toată areola mamară în gura copilului, prinzând sânul cu mâna liberă.
- Va avea grijă să creeze un spaţiu necesar pentru respiraţie, apăsând uşor cu degetul sânul în dreptul nărilor copilului
- Va supraveghea apetitul copilului, raportul între mişcările de supt şi deglutiţie (normal 1/1), comportamentul în timpul somnului.
- În cazul în care un sân s-a golit (numărul supturilor este mai mare decât al deglutiţiilor), va schimba copilul la celălalt sân.
- La nevoie se poate face o scurtă pauză.
- Copilul este lăsat să sugă până se satură – se opreşte din supt şi nu mai vrea să sugă.
- Durata unui supt este de maxim 20 minute controlate cu ceasul.
- Pentru asigurarea creşterii ponderale a sugarului şi pentru a evita tulburările digestive, orarul de alăptare va fi adaptat vârstei copilului, alimentaţia se va face la ore fixe.
- Favorizarea eructaţiei:
- După supt se aşează copilul ridicat în braţe, sprijinit pe faţa anterioară a trunchiului mamei, capul va fi susţinut cu mâna pe umărul mamei.
- Se va tapota uşor, de câteva ori spatele copilului, aşteptând eructaţia – de obicei zgomotoasă.
- Procedura se repetă de 1-2 ori în timpul suptului.
- Asigurarea repausului după alăptare:
- Se va înveli copilul.
- Se va culca în decubit lateral stâng timp de 15-20 minute, apoi decubit lateral drept – se favorizează evacuarea gastrică.
- Se urmăreşte copilul atent observând eventualele regurgitaţii, vărsături, colici abdominale, scaune postprandiale.
- Îngrijirea sânilor după alăptare:
- Se spală sânii cu apă sau cu ceai de muşeţel.
- Dacă copilul nu a supt tot laptele din ambii sâni, mama va extrage restul manual sau cu pompa de muls.
- După alăptare se recomandă şi mamei un repaus de 15-20 minute.
- Pe areola mamară expusă la aer se va aplica lanolină sau vaselină, inclusiv pe mameloane.
Proba suptului
- Definiţie:
- Este metoda de verificare a cantităţii de lapte pe care a primit-o copilul la un supt.
- Tehnica:
- Se schimbă copilul în haine curate.
- Se cântăreşte şi se notează valoarea.
- Se alăptează.
- După terminarea alimentaţiei se cântăreşte din nou, în aceleaşi condiţii.
- Se scade prima valoare din cea de-a doua şi se obţine → cantitatea de lapte supt la prânzul respectiv.
- Observaţii:
- Nu se schimbă hainele înaintea cântăririi chiar dacă copilul a avut scaun sau a vărsat.
- Dacă copilul varsă după alimentaţie, cantitatea de lapte vomat se determină prin cântărire şi se scade din cantitatea suptă.
