Măsuri de profilaxie a bolilor infecţioase
- Profilaxia cuprinde măsurile necesare prevenirii apariţiei şi extinderii bolilor infecţioase.
- Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
- Se aplică → bolnavilor, suspecţilor, contacţilor, purtătorilor.
- Se execută:
- Depistarea precoce a sursei de infecţie.
- Declararea – raportarea:
- Nominală şi imediată → bolile din grupa A.
- Numeric şi periodic → bolile din grupa B.
- Izolarea şi tratarea bolii:
- În spital – grupa A.
- La domiciliu – grupa B.
- Dezinfecţia, deparazitarea, deratizarea.
- Izolarea suspecţilor şi a contacţilor la domiciliu.
- Vaccinare.
- Imunoglobuline specifice.
- Omorârea şi incinerarea animalelor bolnave.
- Măsuri faţă de calea de transmitere:
- Au scopul de a opri trecerea germenilor patogeni la om prin distrugerea agentului vector, combaterea animalelor vagabonde şi sălbatice.
- Se limitează epidemiile prin respectarea măsurilor de profilaxie.
- Se instituie carantina.
- Se aplică dezinfecţie terminală în focar.
- Se asigură igiena apei şi a alimentelor.
- Măsuri faţă de masa receptoare:
- Profilaxia specifică:
- Imunizare activă cu vaccinuri şi anatoxine.
- Imunizare pasivă cu seruri – seroprofilaxia.
- Chimioprofilaxia – utilizează antibiotice şi chimioterapice.
- Profilaxie nespecifică:
- Respectarea normelor de igienă.
- Alimentaţie adecvată.
- Gimnastică – exerciţiu fizic zilnic.
- Activităţi în aer liber.
- Antrenamente progresive.
- Educaţie sanitară şi creşterea nivelului cultural medical.
Profilaxia infecţiilor streptococice – RAA, pielonefrite
- Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
- Depistarea precoce a bolnavilor, suspecţilor, purtătorilor.
- Declararea nominală, imediată a bolnavilor.
- Izolare obligatorie 7 zile în spital.
- Tratament cu Penicilină (Eritromicină pentru alergici).
- Contacţii şi purtătorii se tratează tot cu penicilină.
- Suspecţii sunt izolaţi 7 zile → se face exsudat faringian.
- Măsuri faţă de calea de transmitere:
- Dezinfecţie zilnică.
- Formolizarea camerei la externare.
- Măsuri faţă de masa receptoare:
- Evitarea aglomeraţiilor.
- Evitarea contactului cu persoane contaminate.
- Antibioprofilaxie 3-6 zile → contacţilor din colectivităţi închise – familie, creşe, cămine şcoli.
- Profilaxia bolilor poststreptococice:
- Se face mai ales pentru RAA şi glomerulonefrita difuză.
- Se depistează infecţiile streptococice în colectivităţi (mai ales de copii)→ prin exsudat faringian.
- Tratarea corectă a infecţiilor streptococice cu Penicilină, cel puţin 6 zile, urmată de Moldamin în a 7-a zi.
- Control clinic şi de laborator, timp de cel puţin 3 săptămâni a persoanelor care au avut scarlatină sau alte infecţii streptococice.
- Persoanele predispuse bolilor poststreptococice vor fi controlate ani de zile.
- Administrare profilactică de Penicilină periodic (1200000 u la 2-4 săptămâni, timp de mai multe luni).
- Eliminarea chirurgicală a focarelor infecţioase – amigdalite, granuloame dentare, sinuzite etc.
- Dispensarizarea persoanelor predispuse la reumatism.
- Educaţie sanitară în şcoli în colaborare cu specialişti medicali, părinţi, educatori.
Infecţii nosocomiale – definiţie, cauze, profilaxie.
- Definiţie:
- Sunt infecţii apărute în interiorul spitalului în cursul spitalizării şi care nu au legătură cu afecţiunea pentru care bolnavul s-a internat.
- Se mai numesc → infecţii intraspitaliceşti, suprainfecţii de spital, infecţii iatrogene, infecţii încrucişate etc.
- Importanţa lor:
- Măresc timpul de spitalizare.
- Măresc morbiditatea şi mortalitatea.
- Măresc cheltuielile de spitalizare.
- Modalităţi de producere:
- Tehnici parenterale neatente.
- Nerespectarea normelor de asepsie şi antisepsie.
- Producerea de flegmoane.
- Nerespectarea regulilor de recoltare şi transfuzare a sângelui.
- Nerespectarea normelor de profilaxie a bolilor infecţioase.
- Cauze:
- Stafilococi patogeni – rezistenţi la antibiotice şi chimioterapice.
- Streptococi hemolitici – ce provoacă epidemii.
- Bacili tuberculoşi.
- Bacili gramnegativi – piocianic, coli, Proteus, Klebsiella.
- Virusuri respiratorii (gripale, paragripale etc.).
- Enterovirusuri (poliomielitice).
- Virusuri hepatice.
- HIV.
- Ciuperci – mai ales Candida.
- Sursa de infecţie:
- Purtători sănătoşi.
- Bolnavi greşit diagnosticaţi.
- Bolnavi nedisciplinaţi.
- Instrumente nesterile.
- Bolnavi contagioşi.
- Modul de transmitere:
- Prin contact direct – aglomeraţie, curenţi de aer.
- Indirect – prin lenjerie, veselă, instrumentar, aparatură medicală etc.
- Cauze:
- Saloane mari, aglomerate.
- Circuite funcţionale defectuoase.
- Organizare interioară necorespunzătoare.
- Vârste extreme.
- Scăderea rezistenţei organismului.
- Abuz de antibiotice.
- Spitalizare prelungită.
- Lipsă de responsabilitate profesională.
- Profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti:
- Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
- Depistarea purtătorilor de germeni.
- Controlul periodic al personalului de îngrijire.
- Anamneză amănunţită.
- Spitalizare izolată.
- Limitarea sau interzicerea vizitatorilor.
- Purtarea echipamentul de protecţie, mănuşi, mască, al doilea halat.
- Sterilizarea purtătorilor cu antibiotice.
- Măsuri faţă de calea de transmitere:
- Codiţii de spitalizare adecvată.
- Evitarea aglomeraţiilor.
- Respectarea circuitelor septice şi aseptice.
- Respectarea normelor de asepsie şi antisepsie.
- Sterilizarea centralizată.
- Spălarea şi dezinfecţie corectă, periodică.
- Igiena mediului – curăţenie, aerisire, aspirarea prafului, formolizarea periodică.
- Protecţia bolnavilor:
- Izolare în camere individuale.
- Evitarea spitalizării prelungite.
- Educaţie sanitară continuă.
- Tratarea contacţilor cu gamaglobuline sau antibiotice.
- Măsuri generale şi organizatorice:
- Descoperirea, înregistrarea ş combaterea infecţiilor nosocomiale.
- Controlul măsurilor preventive aplicate.
- Investigaţii bacteriologice periodice.
- Educaţia permanentă şi disciplinarea bolnavilor.
