Tehnici de nursing , recapirulare - C 49 :Măsuri de profilaxie a bolilor infecţioase ,Profilaxia infecţiilor streptococice – RAA, pielonefrite,Infecţii nosocomiale – definiţie, cauze, profilaxie.

Măsuri de profilaxie a bolilor infecţioase
  • Profilaxia cuprinde măsurile necesare prevenirii apariţiei şi extinderii bolilor infecţioase.
  • Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
  • Se aplică → bolnavilor, suspecţilor, contacţilor, purtătorilor.
  • Se execută:
    • Depistarea precoce a sursei de infecţie.
    • Declararea – raportarea:
  • Nominală şi imediată → bolile din grupa A.
  • Numeric şi periodic → bolile din grupa B.
  • Izolarea şi tratarea bolii:
  • În spital – grupa A.
  • La domiciliu – grupa B.
  • Dezinfecţia, deparazitarea, deratizarea.
  • Izolarea suspecţilor şi a contacţilor la domiciliu.
  • Vaccinare.
  • Imunoglobuline specifice.
  • Omorârea şi incinerarea animalelor bolnave.
  • Măsuri faţă de calea de transmitere:
  • Au scopul de a opri trecerea germenilor patogeni la om prin distrugerea agentului vector, combaterea animalelor vagabonde şi sălbatice.
  • Se limitează epidemiile prin respectarea măsurilor de profilaxie.
  • Se instituie carantina.
  • Se aplică dezinfecţie terminală în focar.
  • Se asigură igiena apei şi a alimentelor.
  • Măsuri faţă de masa receptoare:
  • Profilaxia specifică:
    • Imunizare activă cu vaccinuri şi anatoxine.
    • Imunizare pasivă cu seruri – seroprofilaxia.
    • Chimioprofilaxia – utilizează antibiotice şi chimioterapice.
  • Profilaxie nespecifică:
    • Respectarea normelor de igienă.
    • Alimentaţie adecvată.
    • Gimnastică – exerciţiu fizic zilnic.
    • Activităţi în aer liber.
    • Antrenamente progresive.
    • Educaţie sanitară şi creşterea nivelului cultural medical.
Profilaxia infecţiilor streptococice – RAA, pielonefrite
  • Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
  • Depistarea precoce a bolnavilor, suspecţilor, purtătorilor.
  • Declararea nominală, imediată a bolnavilor.
  • Izolare obligatorie 7 zile în spital.
  • Tratament cu Penicilină (Eritromicină pentru alergici).
  • Contacţii şi purtătorii se tratează tot cu penicilină.
  • Suspecţii sunt izolaţi 7 zile → se face exsudat faringian.
  • Măsuri faţă de calea de transmitere:
  • Dezinfecţie zilnică.
  • Formolizarea camerei la externare.
  • Măsuri faţă de masa receptoare:
  • Evitarea aglomeraţiilor.
  • Evitarea contactului cu persoane contaminate.
  • Antibioprofilaxie 3-6 zile → contacţilor din colectivităţi închise – familie, creşe, cămine şcoli.
  • Profilaxia bolilor poststreptococice:
  • Se face mai ales pentru RAA şi glomerulonefrita difuză.
  • Se depistează infecţiile streptococice în colectivităţi (mai ales de copii)→ prin exsudat faringian.
  • Tratarea corectă a infecţiilor streptococice cu Penicilină, cel puţin 6 zile, urmată de Moldamin în a 7-a zi.
  • Control clinic şi de laborator, timp de cel puţin 3 săptămâni a persoanelor care au avut scarlatină sau alte infecţii streptococice.
  • Persoanele predispuse bolilor poststreptococice vor fi controlate ani de zile.
  • Administrare profilactică de Penicilină periodic (1200000 u la 2-4 săptămâni, timp de mai multe luni).
  • Eliminarea chirurgicală a focarelor infecţioase – amigdalite, granuloame dentare, sinuzite etc.
  • Dispensarizarea persoanelor predispuse la reumatism.
  • Educaţie sanitară în şcoli în colaborare cu specialişti medicali, părinţi, educatori.
Infecţii nosocomiale – definiţie, cauze, profilaxie.
  • Definiţie:
  • Sunt infecţii apărute în interiorul spitalului în cursul spitalizării şi care nu au legătură cu afecţiunea pentru care bolnavul s-a internat.
  • Se mai numesc → infecţii intraspitaliceşti, suprainfecţii de spital, infecţii iatrogene, infecţii încrucişate etc.
  • Importanţa lor:
  • Măresc timpul de spitalizare.
  • Măresc morbiditatea şi mortalitatea.
  • Măresc cheltuielile de spitalizare.
  • Modalităţi de producere:
  • Tehnici parenterale neatente.
  • Nerespectarea normelor de asepsie şi antisepsie.
  • Producerea de flegmoane.
  • Nerespectarea regulilor de recoltare şi transfuzare a sângelui.
  • Nerespectarea normelor de profilaxie a bolilor infecţioase.
  • Cauze:
  • Stafilococi patogeni – rezistenţi la antibiotice şi chimioterapice.
  • Streptococi hemolitici – ce provoacă epidemii.
  • Bacili tuberculoşi.
  • Bacili gramnegativi – piocianic, coli, Proteus, Klebsiella.
  • Virusuri respiratorii (gripale, paragripale etc.).
  • Enterovirusuri (poliomielitice).
  • Virusuri hepatice.
  • HIV.
  • Ciuperci – mai ales Candida.
  • Sursa de infecţie:
  • Purtători sănătoşi.
  • Bolnavi greşit diagnosticaţi.
  • Bolnavi nedisciplinaţi.
  • Instrumente nesterile.
  • Bolnavi contagioşi.
  • Modul de transmitere:
  • Prin contact direct – aglomeraţie, curenţi de aer.
  • Indirect – prin lenjerie, veselă, instrumentar, aparatură medicală etc.
  • Cauze:
  • Saloane mari, aglomerate.
  • Circuite funcţionale defectuoase.
  • Organizare interioară necorespunzătoare.
  • Vârste extreme.
  • Scăderea rezistenţei organismului.
  • Abuz de antibiotice.
  • Spitalizare prelungită.
  • Lipsă de responsabilitate profesională.
  • Profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti:
  • Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
  • Depistarea purtătorilor de germeni.
  • Controlul periodic al personalului de îngrijire.
  • Anamneză amănunţită.
  • Spitalizare izolată.
  • Limitarea sau interzicerea vizitatorilor.
  • Purtarea echipamentul de protecţie, mănuşi, mască, al doilea halat.
  • Sterilizarea purtătorilor cu antibiotice.
  • Măsuri faţă de calea de transmitere:
  • Codiţii de spitalizare adecvată.
  • Evitarea aglomeraţiilor.
  • Respectarea circuitelor septice şi aseptice.
  • Respectarea normelor de asepsie şi antisepsie.
  • Sterilizarea centralizată.
  • Spălarea şi dezinfecţie corectă, periodică.
  • Igiena mediului – curăţenie, aerisire, aspirarea prafului, formolizarea periodică.
  • Protecţia bolnavilor:
  • Izolare în camere individuale.
  • Evitarea spitalizării prelungite.
  • Educaţie sanitară continuă.
  • Tratarea contacţilor cu gamaglobuline sau antibiotice.
  • Măsuri generale şi organizatorice:
  • Descoperirea, înregistrarea ş combaterea infecţiilor nosocomiale.
  • Controlul măsurilor preventive aplicate.
  • Investigaţii bacteriologice periodice.
  • Educaţia permanentă şi disciplinarea bolnavilor.