Recoltarea sangelui venos

Punctia venoasa

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scopul: -explorator:recoltarea sangelui pentru examene de laborator(biochimice,hematologice,serologice si bacteriologice).

-terapeutic:-administrarea unor medicamente sub forma unei injectii sau a unei perfuzii intravenoase;

-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale;

-executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui;

-sangerare(300-500) ml in edemul pulmonar acut(EPA),hipertensiune arteriala(HTA).

Locul punctiei(locuri de electie):

-venele de la plica cotului(vena bazilica si cefalica),unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor;

-venele antebratului;

-venele de pe fata dorsala a mainii;

-venele subclaviculare;

-venele femurale;

-venele maleolare interne;

-venele jugulare si epicraniene(mai ales la sugari si la copilul mic).

Pregatirea punctiei

Materiale:a)de protectie:perna elastica pentru sprijinirea bratului,musama,aleza.

b)pentru dezinfectia tegumentului

c)instrumentar si materiale sterile:ace de 25-30 mm,diametru 6/10,7/10,10/10mm(in functie de scop),seringi de capacitate(in functie de scop),pense,manusi chirurgicale,tampoane.

d)alte materiale:garou sau banda Esmarch,eprubete uscate si etichetate ,cilindru gradat,fiole cu solutii medicamentoase,solutii perfuzabile,tavita renala (materialele se vor pregati in functie de scopul punctiei).

Pregatirea pacientului:-pregatirea psihica:se informeaza asupra scopului punctiei.

-pregatirea fizica(pentru punctia la venele bratului,antebratului):se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient,cat si pentru persoana care executa punctia (decubit dorsal);

-se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului;

-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima;

-se dezinfecteaza tegumentele;

-se aplica un garou la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei,strangandu-l astfel sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera;

-se recomanda pacientului sa stranga pumnul,venele devenind astfel turgescente.

Executia punctiei(tehnica):-asistenta medicala imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de pacient;

- fixeaza vena cu policele mainii stangi,la 4-5 cm sub locul punctiei,exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;

-se fixeaza seringa,gradatiile fiind in sus,acul atasat cu bizoul in sus,in mana dreapta,intre police si restul degetelor;

-se patrunde cu acul traversand,in ordine,tegumentul (in directie oblica-unghi de 30 de grade),apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica,pana cand acul inainteaza in gol;

-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei;

-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;

-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:injectarea medicamentelor,recoltarea sangelui,perfuzie;

-in caz de sangerare,se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector,garoul ramanand legat pe brat;

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului;

-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul;

-se comprima locul punctiei 1-3 minute ,bratul fiind in pozitie verticala.

Ingrijirea ulterioara a pacientului:-se va face toaleta locala a tegumentului;

-se schimba lenjeria daca este murdara;

-se asigura o pozitie comoda in pat;

-se supravegheaza pacientul.

Accidente:-hematom(prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos);

-strapungerea venei(perforarea peretelui opus);

-ameteli,paloare,lipotimie(lesin).

Interventiile asistentei-se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3 minute;

-se retrage acul in lumenul venei;

-se intrerupe punctia,pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna,se anunta medicul.

• Pentru evidentierea venelor:-se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata anterioara a antebratului;

-se introduce mana si antebratul in apa calda;

-pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitala pe traiectul venei deasupra locului punctiei(in sensul circulatiei venoase);

-pentru punctionarea venelor jugulare,pacientul se aseaza in decubit dorsal,transversal pe pat ,cu capul lasat sa atarne;

-prin punctia venoasa se pot fixa ,pe cale transcutanata,catetere din material plastic-ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia,dupa punctionarea venei,acul se retrage ramanand numai cateterul).Se utilizeaza numai materiale de unica folosinta.

De evitat:-punctia venei din lateral;

-punctia venei cu acul avand bizoul in jos;

-manevrarea incorecta a instrumentarului steril;

-atingerea produsului recoltat(punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si sistemul vascular pot intra si iesi germeni patogeni).

-flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului,deoarece impiedica inchiderea plagii venoase,favorizand revarsarea sangelui.

Punctia arteriala

Punctia arteriala reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prin intermediul unui ac de punctie.

Scopul :

• explorator:-recoltarea sangelui pentru analiza gazelor sanguine;

-introducerea substantelor de contrast pentru examenul radiologic al arterelor -arteriografie.

• terapeutic:-injectarea medicamentelor cu actiune vasodilatatoare.

Indicatii: arteriopatii,cu scop de diagnostic si tratament.

Contraindicatii: tendinta crescuta la hemoragii,infectii.

Locul punctiei:-artera femurala;

-artera humerala;

-artera radiala;

-artera cubitala.

Pregatirea punctiei:

• materiale:-de protectie

-pentru crearea campului cutanat,dezinfectie tip III;

-instrumentar si materiale sterile:ace de marimi diferite in functie de artera punctionata,seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine,manusi,pense,comprese,tampoane,camp chirurgical,seringi pentru injectarea substantelor de contrast si anestezice.

-medicamente:solutii anestezice,substante de contrast;

-alte materiale:eprubete,saculet cu nisip,tavita renala.

• Pacientul: -pregatirea psihica consta in informarea acestuia cu privire la scopul punctiei,pozitia in care va sta in timpul si dupa punctie.

-pregatirea fizica:pentru punctia arterei femurale,pacientul sta in decubit dorsal pe un plan tare cu coapsa in extensie;pentru punctia arterei radiale,pacientul sta in decubit dorsal cu mana intinsa ,hiperextensia articulatiei pumnului sprijinit pe un saculet cu nisip.

Executia punctiei se face de catre medic,ajutat de asistenta medicala.

• Medicul: isi spala si dezinfecteaza mainile,alege locul punctiei,face anestezia locala,imbraca manusile,acopera locul punctiei cu campul steril,executa punctia,retrage acul de punctie.
• Asistenta:isi spala si dezinfecteaza mainile,dezinfecteaza locul punctiei(dezinsectie tip III),prepara seringa cu medicatie anestezica(dupa caz),serveste manusile sterile,dezinfecteaza din nou locul punctiei,serveste campul steril,prepara seringa cu acul de punctie si le serveste in mod aseptic,mentine pacientul in pozitia data,il supravegheaza,aplica tampon compresiv pe care il tine cu pensa porttampon 5 minute,aplica pansament uscat pe care il comprima cu un saculet cu nisip 1-5 kg in functie de artera.

Ingrijirea ulterioara a pacientului:-ramane la pat,in repaus,1-6 ore in functie de artera punctionata;

-se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului (roseata, hemoragie, hematom);

-se masoara pulsul,tensiunea arteriala,respiratia,se apreciaza culoarea si temperatura locala a tegumentelor.

Pregatirea sangelui pentru examenul de laborator: pentru analiza gazelor sanguine,produsul va fi ferit de contactul cu aerul,se eticheteaza si se trimite imediat la laborator.

Complicatii:

• in timpul punctiei:-punctionarea altor formatiuni(vase,nervi,tesuturi);

-hemoragie;

-injectare periarteriala.

• Dupa punctie:-hemoragii;

-hematoame cu compresiunea tesuturilor;

-obstructie vasculara din cauza spasmelor,trombozelor.

Recoltarea Sangelui

Sangele se recolteaza pentru examene:-hematologice;

-biochimice;

-bacteriologice;

-parazitologice ;

-serologice.

Recoltarea se face prin:

• Intepare :-la adult:pulpa degetului,lobul urechii

-la copil:fata plantara a halucelui sau calcai

• Punctia venoasa
• Punctia arteriala

Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice

-Hemoleucograma (HLG)

-Hemoglobina(Hb)

-Timp de sangerare(TS)

-Timp de coagulare (TC)

-Grup sanguin si Rh.

Pregatire:

• Materiale: -de protectie: manusi de cauciuc;

-sterile: ace,tampoane de vata,seruri test;

-nesterile: tava medicala curata,camera umeda,lame uscate, curate, degresate, slefuite, pipete Potain.

-solutii dezinfectante-alcool 90 grade

• Pregatirea psihica consta in anuntarea pacientului sa nu manance,explicarea necesitatii tehnicii.
• Pregatirea fizica consta in asezarea pacientului in pozitie sezand cu mana sprijinita.

Executie:-se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90 de grade;

- se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita;

-se asteapta evaporarea alcoolului;

-cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii,perpendicular pe straturile cutanate;

- se sterge cu un tampon uscat prima picatura,se lasa sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama;

-se sterge cu un tampon cu alcool.

Pregatirea produsului pentru laborator-efectuarea frotiului

-la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm diametru;

-se aseaza o lamela cu marginile slefuite in unghi de 45 de grade cu lama (picatura se intinde prin capilaritate);

-lamela se trage catre partea libera a lamei,pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura fara sa o fragmenteze;

-se agita lama pentru uscare, se eticheteaza si se trimite la laborator.

Recoltarea sangelui venos pentru examenele hematologice

Sedimentarea:asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabil lasat in repaus(fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):rapiditatea cu care se produce depunerea lor.

Pregatirea pentru VSH

Materiale:

• sterile:-seringa de 2 ml uscata

-solutie de citrat de Na 3,8%

-ace pentru punctia venoasa

• nesterile:-stativ si pipete Westergreen

-pernuta ,musama,eprubete,tavita renala,garou,vata

-solutii dezinfectante: alcool 70 de grade

Pacient:

• pregatire psihica: i se explica ,cu 24 de ore inainte,necesitatea efectuarii examinarii
• pregatire fizica: se anunta sa nu manance,sa pastreze repaus fizic

Executie:-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

-imbraca manusi de cauciuc sterile

-aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%

-punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml (1,6ml)

-retrage acul si aplica tampon cu alcool

-scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent

-aseaza eprubeta in stativ

-ingrijeste pacientul

Pregatirea produsului pentru laborator

• se completeaza buletinul
• se eticheteaza produsul
• se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia de 200 si se aseaza in stativ pe dopul de cauciuc ,in pozitie strict verticala(cand examenul se face la patul bolnavului)

Hematocrit

Recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului (VET) se face prin punctie venoasa.Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetraacetic 1 %)-0,5 ml solutie uscata prin evaporare.

Rezistenta globulara

• se recolteaza sangele pentru obtinerea globulelor rosii
• se evita hemoliza si coagularea sangelui
• sangele recoltat (5-6 ml) se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care s-au pus 5-10 perle de sticla
• se agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare
• sangele se defribineaza si nu se mai coaguleaza
• se trimite imediat la laborator

DE STIUT:

• un frontiu bun este fara goluri ,cu un strat regulat
• frotiul de sange se face numai cu sange proaspat
• recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa si acul uscate (apa produce liza hematiilor) si numai cu seringa de 2 ml
• pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa
• se recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele
• cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circulara cu diametrul de aproximativ 1 cm
• se continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag-semnul unei defibrinari complete
• uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
• numele bolnavului si numarul buletinului de analiza se scriu direct pe lama cu creion dermatograf
• picatura groasa se executa pentru punerea in evidenta a plasmodiilor malariei (recoltarea se face in cursul accesului febril cand numarul parazitilor in sange este foarte mare)

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

• se efectueaza prin punctie venoasa,dimineata,bolnavul fiind “a jeune”
• se recolteaza 5-10 ml sange simplu,pentru a determina:

Felul analizei	Modul de prelevare	Interpretarea rezultatului
Uree sanguine	5-10 ml p.v.	0,20 - 0,40 gr/1000 ml
Acud uric	“	2 - 6 mg %
Creatinina	“	0,6 – 1,20 mg %
Bilirubina	“	T = 0,6 - 1 mg % D = 0,1 - 0,4 mg %
Colesterol	“	1,80 – 2,80 gr ‰
Lipemie	“	600 – 800 mg %
Teste de disproteinemie	“	Takata-Ara-negativ R. Tymol = 0 – 4 u ML ZnSO4 = 0 – 8 u SH
Fosfataza alcalina	“	2 – 4 u Bodansky
Transaminaza	“	TGO = 2 – 20 ui TGP = 2 – 16 ui
Amilaza	“	8 – 32 uW (Wolgemuth)
Electroforeza	“	Pr.t. = 75 ± 10 gr % Al = 40 – 50 g % Gl = 20% (R = 1,5 – 2) α1 = 4 α2 = 8 β= 12 γ = 16 – 18 %
Calcemie	“	9 – 12 mg %; 4,5 – 5,5 mEq/l
Sideremie	Recoltare direct in eprubeta cu ac de platina	100 – 160/100 ml
Rezerva alcalina	5-10 ml sange in sticlute heparinate	58 – 65 vol. %
Ionograma sanguina	“	Na+ = 137 – 152 mEq/l K+ = 3,8 – 5,4 mEq/l Cl- = 94 – 111 mEq/l Ca++ = 4,5 – 5,5 mEq/l
Glicemie	2 ml sange/florura Na 4 mg	0,80 – 1,20 gr ‰
Fibrinogen	0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml sange	200 – 400 mg %
Timp de protrombina	0,5 ml oxalate de K 4,5 ml sange	Timpii: T. Quick = 12” – 14” T. Howell = 1’30” – 2’30”

Recolare sangelui pentru examene serologice

Examenele serologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul pacientului.

Aceste examene se utilizeaza pentru diagnosticarea bolilor infectioase ( tifos exantematic,febra tifoida ,sifilis).

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa direct in eprubeta (fara seringa),intr-o cantitate de sange de 5-10 ml.

Dupa coagulare,se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute,se decanteaza serul intr-o alta eprubeta sau se aspira cu o pipeta Pasteur sterile.

Serul nehemolizat are o culoare galbuie, cel hemolizat este roz.

Recoltarea sangelui pentru examen bacteriologic (hemocultura)

Hemocultura inseamna introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.

Scop:-descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza :

-o septicemie cu stafilococ,meningococ,bacil Koch (bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata)

- o bacteriemie : febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta.

Pregatire:material:

a)de protectie:masca de tifon,manusi sterile

b) sterile:seringa a 20 cm,ace pentru punctie venoasa,casoleta cu pense,tampoane si comprese,camp,apa si sapun

c)medii de cultura-doua recipiente cu:bulion citrate,geloza semilichida

d)nesterile:lampa de spirt,chibrituri

e)solutii dezinfectante:alcool iodat,tinctura de iod,eter.

Pacient

-pregatire psihica:se anunta si se explica necesitatea tehnicii

-pregatire fizica:se spala regiunea plicii cotului;se degreseaza cu eter;se aseptizeaza cu alcool

Executie:Asistenta 1

-imbraca manusi sterile

-aseaza campul steril

-aseptizeaza regiunea cu iod

-ia seringa si efectueaza punctia venoasa

-aspira 20 ml de sange

-retrage seringa

-insamanteaza

-2 ml in eprubeta cu geloza

-10 ml in bullion citrate

-omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare.

Asistenta 2:

-spala,degreseaza si dezinfecteaza regiunea

-alpica garoul la 10-12 cm de locul punctiei

-aprinde lampa de spirt

-imbraca manusi sterile

-serveste seringa in conditii aseptic

-desface garoul

-aseptizeaza locul punctiei

-flambeaza dopul sig aura balonului

-flambeaza din nou gura balonului,dopu si inchide eprubeta.

Pregatira produsului pentru laborator

-se eticheteaza cu data ,ora,temperature (se potrecolta mai multe probe in 24 h)

-se trimit la laborator si se pun la thermostat la 37 grade celsius

-se noteza in foaia de observatie data si numele persoanei care a recoltat

-pentru insamantarea cu germeni anaerobi,eprubeta cu geloza semilichida se incalzeste la bain-marie timp de 30 minute

-in timpul insamantarii,balonul sau eprubeta cu mediu de cultura se pastreaza inclinata

-flambarea se face fara a incalzii mediul de cultura

-materialele necesare se sterilizeaza la pupinel

-insamantarea se face imediat pentru a evita coagularea sangelui

-hemocultura se efectueaza la debutul bolii si inainte de administrarea antibioticelor

Hemocultura poate fi completata cu coprocultura,urocultura atc.

Recoltare sangelui venos cu sistemul vacutainer

Codul de culoare a dopurilor de cauciuc:

- rosu = biochimie

- albastru = probe de coagulare

- mov = hematologie (HLG)

- negru = VSH

Ordinea recomandata pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la acelasi pacient este:

1. flaconul pentru hemocultura

2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru)

3. vacutainer pentru ser (dop rosu)

4. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

5. vacutainer pentru VSH (dop negru).

In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:

1. vacutainer pentru ser (dop rosu)

2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru)

3. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

4. vacutainer pentru VSH (dop negru).

Aditivii continuti in vacutainere :

- mov : heparina sau EDTA 2ml + 2ml sange

- albastru: 0,5 ml oxalat de K +4,5 ml sange

- negru: 0,4ml citrat de Na 3,8% + 1,6 ml sange

- rosu: fara aditivi, se recolteaza 5-7 ml sange

Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:

-confortul pacientului

-calitatea probei de sange

-securitatea personalului

Pregatire:

Materiale

-holder-un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare,iar la partea inferioara doua aripioare

-acul de punctie protejat de carcasa bicolora

-tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale

-materiale necesare efectuarii punctiei venoase

Pregatirea psihica a pacientului consta in informarea sa si explicarea procedurii, obtinerea consimtamantului si incurajarea si sustinerea pacientului

Pregatirea fizica necesita atentionarea pacientului sa nu manance cel putin 12 oresi sa stea in repaus fizic la pat. Verificam daca a respectat recomandarile, pozitionam pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru punctie venoasa si alegem vena cea mai proeminenta.

a) Recoltarea sangelui pentru HLG

- se face in vacutainerul cu capac mov, care contine EDTA sau heparina 2ml

- se recolteaza 2 ml sange

b) Recoltarea sangelui pentru probele de coagulare

- se recolteaza 4,5ml sange in vacutainerul cu capac de culoare albastra, care contine 0,5 ml oxalat de potasiu.

Asistenta

• se spala pe maini cu apa si sapun
• imbraca manusile sterile
• verifica banda de siguranta a acului(intergitate,valabilitate)
• indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
• infileteaza capatul liber al acului in holder
• alege locul punctie si il aseptizeaza
• indeparteaza carcasa colorata a acului

Efectuarea punctiei venoase

• Obligatoriu, desigilarea acului se face in fata pacientului.
• Se verifica inca o data corecta pozitionare a bratului si se atrage atentia pacientului

sa nu efectueze miscari bruste

• Se solicita pacientului sa stranga pumnul (pentru a mari staza venoasa)
• Se insurubeaza foarte bine acul in holder
• Se ancoreaza vena cu degetul mare sau cu indexul pozitionat la 2.5-5.0 cm de locul punctiei
• Se punctioneaza vena cu acul la un unghi de insertie de aprox 300
• Se asambleaza vacutainerul tinandu-se cu cealalta mana cat mai fix holterul cu acul
• Dupa ce incepe sa curga sangele in vacutainer se cere pacientului sa desfaca pumnul
• Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza

• Se scoate vacutainerul asigurandu-se fixitatea sistemului ac-holder
• Se introduce un nou vacutainer prin miscare de impingere-rotatie
• Cand se introduce ultimul vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul
• Se retrage din vena sistemul ac-holder
• Se aplica imediat un tampon-compresa si se solicita pacientului sa apese pe locul punctiei
• Dupa recoltare se arunca acul utilizat in cutia special destinata acestui scop (cutie galbena din plastic pentru deseuri medicale intepatoare si taietoare, marcata cu simbolul pentru risc biologic).
• Pacientul mentine bratul in extensie cca 5 minute cu compresie pe locul punctiei
• Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita pentru amestecarea sangelui cu anticoagulantii / aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnare blanda si completa (la 180⁰) a tubului de 8-10 ori, fara a se produce spuma. O agitare energica produce hemoliza plasmei si activarea coagularii facand proba improprie efectuarii analizei
• Inainte ca pacientul sa paraseasca camera de recoltare, asistenta verifica hemostaza la locul punctiei si aplica un plasture de protectie.

In cazul in care sangerarea continua se mentine presiunea la locul punctiei si se aplica un bandaj compresiv. Daca dupa inca 5 minute nu se opreste sangerarea, pacientul se aseaza in clinostatism cu pozitionarea membrului superior punctionat in pozitie ridicata si se anunta medicul.

Reorganizare

-se reorganizeaza locul de munca

-acele utilizate se depun in containerul destinat

Pregatirea probelor pentru laborator

-se eticheteaza tuburile

-se trimit la laborator

Precautii privind numarul de vacuumtainere recoltat, inscriptionarea si pastrarea lor precum si modul de lipire a etichetelor cu cod de bare

• Daca numarul de analize de biochimie si imunologie este mai mare de 15, se recolteaza doua (2) vacutainere pentru ser (dop rosu sau galben) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si eticheta colorata verde (pe ambele vacutainere)
• Daca pacientul are pe cerere analize de biochimie si analize de imunologieinfectioase (TORCH, markeri de hepatita, HIV, etc) se recolteaza doua (2) vacutainere pentru ser (dop rosu sau galben) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si eticheta colorata verde (pe ambele vacutainere)

• Daca pacientul are hemograma si grup sanguin si/sau Rh, se recolteaza un singur vacutainer de hemograma (dop mov)
• Daca pacientul are:

o Hemograma si electroforeza hemoglobinei, sau

o Hemograma si hemoglobina glicoziilata, sau

o Hemograma si ACTH, atunci se recolteaza doua (2) vacutainere de hemograma (dop mov) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si eticheta colorata verde (pe ambele vacutainere)

• Daca pacientul are :

o Hemograma si electroforeza hemoglobinei si hemoglobina glicozilata, sau

o Hemograma si electroforeza hemoglobinei si ACTH, sau

o Electroforeza hemoglobinei si hemoglobina glicozilata si ACTH, atunci se recolteaza trei (3) vacutainere de hemograma (cu dop mov) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si eticheta colorata verde (pe toate cele trei vacutainere)

Urmatoarele analize implica punerea la rece (frigider) a vacutainerului cu sange recoltat si aducerea lui de urgenta in laborator dupa terminarea recoltarii la pacientul respectiv:

• ACTH,
• Parathormon (PTH)
• Insulina
• 25-OH-Vitamina D
• Proteina S
• Proteina C
• Lupus anticoagulant
• Antitrombina III
• ProC Global
• ProC Global factor V

Urmatoarele analize necesita pastrarea vacutainerelor la temperatura corpului pana la aducerea lor in laborator:

• Crioglobuline
• Criofibrinogen

Lipirea etichetelor cu cod de bare pe vacutainerele de sange recoltate de la pacienti trebuie facuta conform indicatiilor, deoarece analizele se lucreaza din tuburi primare introduse in analizoarele prevazute cu cititor de cod de bare. Etichetele cu cod de bare se lipesc:

• Drept, vertical (nu in spirala)
• Pe axul lung al vacutainerului (nu circular, inelar)
• Suprapuse perfect peste eticheta originala a vacutainerului (nici mai sus, nici mai jos); pentru VSH, eticheta se lipeste la baza vacutainerului pentru a lasa libera pentru citirea analizorului suprafata de depunere a hematiilor

Pentru marcarea urgentelor se lipeste o eticheta rosie si pe cerere si pe vacutainere. Eticheta rosie si/sau verde NU se lipeste peste codul de bare al etichetei cu cod de bare pentru ca aesta sa poata fi citit de scannerele analizoarelor.

Pentru analizele recoltate in spital, atat pe cerere cat si pe vacutainere se lipeste o eticheta galbena. Daca sunt analize in urgenta, pe langa eticheta galbena se lipeste si o eticheta rosie, si pe cerere si pe vacutainere sau recipiente cu produse de la pacient.

VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE LABORATOR

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura) 

3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 

4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 

5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 

6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 

7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 

8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 

9. Coprocultor (materii fecale) 

10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)

Tipuri de laboratoare :

B

• Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
• Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.
• Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.
• Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.
• Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.
• Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
• Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
• Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
• Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
• Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI

.

Materiale necesare

manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

Recoltarea: Consideratii speciale:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se “stoarca” locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare. se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. se noteaza rezultatul , data si ora. se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital

1.