Testul hiperglicemiei provocate
- Proba se poate face prin administrarea glucozei per os sau intravenos.
a) Pentru determinarea hiperglicemie provocate prin administrarea glucozei per os, bolnavul se anunţă să nu mănânce în dimineaţa probei şi se administrează 1 g glucoză / kgcorp per os.
- Înainte de efectuarea probei bolnavul este rugat să urineze.
- Se recoltează sânge pentru dozarea glicemiei.
- Bolnavul bea glucoza dizolvată într-o cană de apă.
- Se recoltează glicemia la 30, 60, 90, 120 şi 180 minute după administrarea glucozei.
- La fiecare recoltare bolnavul va urina pentru dozarea glicozuriei.
- După 2 ore glicemia revine la nivelul iniţial.
- Valoarea normală la una din probele recoltate valoarea este de maxim 1,6 g ‰, iar ultima probă are valoare sub cea martor; nu apare glicozuria.
- Patologic valoarea glicemiei depăşeşte cel puţin o probă valoarea de 1,6 g ‰ şi nu mai coboară la valoarea iniţială – martor – se diagnostichează diabetul.
b) Pentru determinarea hiperglicemie provocate prin administrarea glucozei pe cale intravenoasă, bolnavul se anunţă să nu mănânce în dimineaţa probei şi se administrează după recoltarea probei de glicemie martor, prin injecţie intravenoasă 10 ml soluţie de glucoză 50% în cel mult 2 minute.
- La 15, 30, 45 şi 60 minute după injecţie se repetă recoltarea glicemie.
- În condiţii normale nivelul maxim de glicemie se atinge în 10-15 minute, iar la 405-60 minute nivelul glicemie revine la valoarea iniţială.
Electroencefalograma
- Definiţie:
- Electroencefalograma reprezintă metoda paraclinică de investigare a bolilor psihice, care culege, înregistrează şi analizează activitatea bioelectrică transcraniană a generatorilor cerebrali.
- Reprezintă expresia variaţiilor lente de potenţial de la nivelul neuronilor piramidali corticali.
- Pregătirea bolnavului:
- Cu 3 zile înaintea examenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele.
- Bolnavul trebuie să fie odihnit şi liniştit în dimineaţa examenului.
- Va fi informat asupra caracterului inofensiv al examinării respective şi i se va face pregătire psihică adecvată.
- Poziţia bolnavului din timpul examinărilor – va sta fie într-un fotoliu, comod, cu capul fixat pe un rezemător, fie în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fixat pe o pernă.
- Tehnica propriu-zisă:
- Asistenta medicală va aplica pe pielea craniului electrozii (mici plăcuţe de metal argintate) cu ajutorul unei benzi de cauciuc.
- Contactul electric se realizează prin degresarea părului şi a pielii păroase a capului cu un amestec de alcool – eter – acetonă, sau prin utilizarea unei paste de contact, bună conducătoare de electricitate.
- Contactul electric dintre electrozi şi piele trebuie să fie perfect.
- Electrozii se fixează în derivaţii bipolare pe toata suprafaţa craniului, la distanţe aproximativ egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, după cum urmează: 2 electrozi în regiunea frontală, 2 electrozi la mijlocul distanţei dintre tragus şi sutura craniană (zona motorie), 2 electrozi deasupra regiunii parietale, 2 electrozi deasupra regiunii occipitale.
- După înregistrarea acestor derivaţii clasice, electrozii vor fi grupaţi după indicaţia medicului, în zonele în care înregistrarea anterioară a ridicat suspiciunea unor focare cu reacţii patologice.
- Tulburările latente pot fi puse în evidenţă pe EEG prin înregistrări efectuate în condiţii speciale: înregistrarea în cursul hiperpneei (20-25 respiraţii pe minut), înregistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos, înregistrarea cu ajutorul stimulării luminoase intermitente.
- Interpretarea rezultatelor:
- EEG în repaus fizic şi psihic comportă urmărirea sistemului alfa, beta, delta, teta.
- – Ritmul alfa prezintă unde regulate cu frecvenţe de 8-12 cicli pe secundă, are amplitudine medie de 20-50 mv, are topografie parieto-occipitală, simetrică.
- – Ritmul beta prezintă unde cu frecvenţă de 25-30 cicli pe secundă, are amplitudinea medie de 5-20 mv, are topografie rolandică, simetrică.
- – Ritmul delta prezintă o frecvenţă de 0,5-3,5 cicli pe secundă, are o amplitudine variabilă, apare în stare de veghe în cazuri patologice, în stare normală apare numai în anumite faze ale somnului (somn profund).
- – Ritmul teta prezintă o frecvenţă de 0,5-3,5 cicli pe secundă, are amplitudine medie de 30-70 mv, are topografie temporală, este mai accentuat în somnul profund.
- Îngrijirea bolnavului după EEG:
- Bolnavul nu necesită îngrijiri speciale după acest examen paraclinic.
- Asistenta medicală va avea grijă ca ridicarea bolnavului de pe scaun după examinare să nu se facă brusc, pentru că în caz contrar, bolnavul poate prezenta ameţeli.
- Asistenta medicală va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele accidente.
