Tehnici de nursing , recapitulare - C6 Reguli generale de administrare a medicamentelor

Reguli generale de administrare a medicamentelor

• Definiţie:

• Medicamentele sunt substanţe – de origine animală, vegetală sau sintetizată chimic – transformate prin operaţii farmaceutice într-o formă de administrare (comprimat, drajeu etc.).

• Scopul utilizării:

• Prevenirea bolilor.
• Ameliorarea bolii.
• Vindecarea bolii.

• Doza de administrare. Funcţie de doza administrată, acelaşi produs poate acţiona ca aliment, medicament sau toxic diferenţiind:

1. Doza terapeutică: doza administrată cu scop terapeutic, fără efect toxic. Variază de la doza minimă cu efect terapeutic la doza maximă cu efect terapeutic.
2. Doza maximă: doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune toxică asupra organismului.
3. Doza toxică: doza administrată care provoacă fenomene toxice grave pentru organism.
4. Doza letală: doza care conduce la decesul pacientului.

• Tipuri de medicamente:

• Pulberi.
• Medicamente hidrice – au ca solvent apa.
• Soluţii – clorurate, glucozate, apă oxigenată.
• Infuzii.
• Tincturi cu solvent alcoolul.
• Extracte.
• Preparate prin evaporare.
• Preparate zaharate.
• Emulsii.
• Siropuri.
• Medicamente solide: tablete, pastile, pilule, granule, capsule, comprimate, caşete.
• Medicamente pe bază de grăsimi – pomadă, ulei, unguent etc.

• Reacţii adverse ale medicamentelor:

• Reacţii alergice.
• Accidente grave generale – agranulocitoză, anemie, şoc anafilactic.
• Dezechilibre biologice prin modificarea florei microbiene.
• Distrugerea florei patogene poate duce la dezvoltarea intensă sau virulentă a microorganismelor parazitare.
• Micoze.
• Infecţii cu stafilococi rezistenţi la antibiotice.
• Unele produse pot masca semnele unei boli, fără a o vindeca complet, dacă doza şi durata nu sunt suficiente.

• Rolul asistentei medicale în administrarea medicaţiei prescrise:

• Să cunoască şi să controleze:

• Medicamentul prescris pe pacient.
• Doza corectă de administrare.
• Timpii de execuţie.
• Acţiunea farmaceutică a medicamentelor.
• Frecvenţa de administrare şi intervalul dintre doze.
• Efectul ce trebuie obţinut.
• Contraindicaţiile şi efectele secundare.
• Interacţiunile dintre medicamente.

• Să verifice şi să identifice:

• Calitatea medicamentelor.
• Integritatea medicamentelor.
• Culoarea medicamentelor.
• Decolorarea sau supracolorarea.
• Sedimentarea, precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţii.
• Lichefierea medicamentelor solide.
• Opalescenţa soluţiilor.

• Să respecte:

• Calea de administrare prescrisă.
• Dozajul prescris, orarul de administrare şi somnul bolnavului.
• Incompatibilitatea medicamentelor.
• Administrarea rapidă a medicamentelor deschise.
• Ordinea de administrare a medicamentelor (tablete, soluţii, picături, injecţii, supozitoare, ovule vaginale).
• Servirea pacientului cu doza unică de medicamente pe cale orală.

• Să informeze şi să anunţe:

• Pacientul privind medicamentul prescris, calea de administrare, cantitatea, efectul scontat, eventualele reacţii secundare.
• Medicul asupra efectelor secundare şi eventualelor greşeli de administrare a medicamentelor.

• Condiţii de administrare:

• Igienă. Dezinfecţie. Asepsie. Sterilizare.
• Menţinerea măsurilor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale sau intraspitaliceşti.

• Căile de administrare a medicamentelor:

• Calea digestivă: oral, sublingual, gastric, intestinal, rectal. Se administrează pilule, tablete, comprimate, soluţii, caşete, drajeuri, supozitoare, clisme.
• Calea respiratorie. Se administrează unele substanţe narcotice (eter, cloroform, clorură de etil), substanţe antiastmatice (prin inhalare sau pulverizare), unele antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice – sub formă de aerosoli (amestec de gaz cu medicament fin dispersat), oxigen. Modul de administrare: prin aspirare directă din balon, inhalare prin sondă, mască sau cort de oxigen.
• Calea percutanată: tegumente şi mucoase. Se administrează prin fricţionare, comprese, ionizare (cu ajutorul curentului galvanic), badijonări, emplastre, băi medicinale.
• Calea urinară.
• Calea parenterală. Injecţii, perfuzii, transfuzii, puncţii.

• Modul de administrare al medicamentelor este prescris de medic ţinând cont de următoarele considerente:

• Starea generală şi toleranţa individuală a pacientului.
• Particularităţi anatomice şi fiziologice ale pacientului.
• Capacitatea de absorbţie şi timpul acesteia.
• Efectul asupra căii de administrare (mucoase, tegumentare).
• Interacţiunea dintre combinaţiile de medicamente administrare.
• http://cursuriamg.22web.org/?p=90