TULBURĂRILE
AFECTIVE PERIODICE
Sunt tulburări ce
sunt centrate de modulul afectiv – maniacal sau depresiv, ca prim
episod de boală și ulterior, longitudinal, caracterizate prin
episoade recurente de boală.
Se descriu :
TULBURAREA DEPRESIVĂ
RECURENTĂ (numai episoade depresive)
TULBURAREA AFECTIVĂ
BIPOLARĂ (episoade maniacale și episoade depresive)
Etiopatogenie
Factori genetici
Familiali –
agregarea mai multor rude cu tulburare afectivă în familie.
Studii pe gemeni
– gemenii monozigoți au risc crescut de boală față de
cei
dizigoți.
Studii pe adopție –
confirmă importanţa factorului genetic.
Factori
biochimici – cu
implicarea neurotransmițătorilor cerebrali. În manie – există
exces de neuroadrenalină și dopamină.
În depresie –
există deficit de noradrenalină, dopamină și serotonină.
Tulburări ale
axului hipotalamo-hipofizar
Tiroidian
Corticosuprarenal
Tulburări de
bioritm nictemeral –
pentru depresie, unde există o modificare a
arhitectonicii
somnului (somnul REM).
Distorsiuni
cognitive (pentru depresie)
cu apariția încă de timpuriu în viață a schemelor (modelelor)
cognitive disfuncționale cum sunt:
Autodevalorizarea
Interpretarea
negativă a evenimentelor de viață
Expectanța negativă
în ceea ce privește viitorul
Neajutorarea
învăţată (prin experiențele repetate de viață)
afectivă
(ex. instabil-emoțională).
7. Evenimente
de viață,în special
de pierdere - pentru depresie.
Tulburarea
depresivă recurentă
Are central EPISODUL
DEPRESIV.
Tablou clinic constă
din mai multe seturi de simptome (care definesc sindromul depresiv).
Expresivitate
mimico-gestuală
Vorbire lentă, cu
pauze, monotonă.
Privire fără
strălucire, plecată.
Hipomimie.
Gestică redusă.
Vestimentație în
culori sumbre (uneori neglijentă).
Simptome afective
Tristețe
patologică, deznădejde, dezamăgire, disperare.
Durere morală,
incapacitate de a se bucura.
Uneori
iritabilitate.
Uneori cu asocierea
anxietății.
Simptome
cognitive
Tulburări de
atenție (deficit de concentrare).
Tulburări de
memorie, cu orientarea acesteia spre aspecte negative.
Percepție –
estompată (uneori cu prezența de halucinații)
Gândire –
lentă, cu conținut negativ, pesimist, idei de subapreciere,
devalorizare, idei
de culpă, vinovăție, inutilitate.
Idei, planuri
suicidare
Scăderea
intereselor și preocupărilor
Simptome
comportamentale
Indecizie
Dificultăți de
trecere la act
Simptome somatice
Durere cu localizare
variabilă
Simptome
gastro-intestinale, urinare
Simptome sexuale
(reducerea libidoului)
Astenie (scăderea
energiei)
Scăderea
apetitului/creșterea apetitului
Scăderea în
greutate/creșterea în greutate
Insomnie (de obicei
de trezire); uneori hipersomnolență. Intensitatea episodului este
variabilă, definind diferitele tipuri (forme) clinice:
Ușoară
Medie
Severă - Poate să
fie cu simptome psihotice (halucinații, delir). Durata episoadelor
este variabilă (uneori luni de zile).
Longitudinal, boala
se caracterizează printr-o succesiune de episoade depresive
la
intervale
variabile de timp. Perioadele inter-episodice pot fi cu remisiune
completă sau cu simptome reziduale de intensitate variabilă.
Tulburarea
afectivă bipolară
Constă în
recurența EPISOADELOR DEPRESIVE (vezi episoadele depresive) și a
EPISOADELOR MANIACALE, aleator, fără a putea ști când apare
următorul episod și de ce tip este. Inter-episodic poate să existe
remisiune completă (fără niciun simptom) sau pot exista simptome
reziduale variabile ca intensitate și expresie clinică.
Descrierea
clinică a episodului maniacal Tablou
clinic este centrat de sindromul maniacal.
Expresivitate
mimico-gestuală
Vorbire: accelerată,
logoree, uneori telegrafică, ton ridicat
Privire
distributivă, pătrunzătoare
Mimică exagerată
Vestimentație în
culori stridente, podoabe încărcate
Simptome afective
Bună dispoziție,
euforie, încredere – totul “în roz”
Uneori iritabilitate
Simptome
cognitive
Atenție dispersă,
mobilă, dar ineficientă
Memorie orientată
pe evenimente pozitive, dar cu filtrare deficitară
Percepție exagerată
– uneori cu prezența de halucinații
Gândire:
accelerată, fugă de idei, conținut pozitiv: idei de putere,
supravalorizare, abilități deosebite, planuri multiple
Simptome
comportamentale
Comportamentdecenzurat,dezinhibat(faceavansuri,pierde
convenționalitatea
socială)
Nu ia în
considerare consecințele (cheltuiește bani)
Neliniște sau
agitație psihomotorie
Simptome somatice
Dezinhibiție
sexuală
Energie crescută
Nevoie redusă de
somn (fără a simți oboseala)
Prag ridicat
pentru durere (se pot trece cu vederea anumite afecțiuni
somatice
concomitente)
Neglijarea
alimentației (uneori cu consecințe somatice)
Pentru diagnosticul
pozitiv este necesar de cel puțin un episod depresiv și unul
maniacal. Existența unui singur episod index impune diagnosticul de
EPISOD (MANIACAL SAU DEPRESIV).
Prin convenție,
succesiunea doar a episoadelor maniacale impune diagnosticul de
Tulburare afectivă bipolară.
Longitudinal, un
diagnostic de Tulburare depresivă recurentă cu apariția unui
episod maniacal va fi modificat în diagnosticul de Tulburare
afectivă bipolară.
Forma diminuată de
manie se numește HIPOMANIE. Episoadele hipomaniacale pot apărea
în tulburarea afectivă bipolară.
Complicațiile
tulburării afective periodice
Patologia
cardio-vasculară (mai ales în cadrul depresiei).
Addicție (mai ales
la bipolari).
Suicid – în
perioadele depresive (risc mai mare la bipolari).
Destrămarea
familiei, pierderea locului de muncă.
Tratamentul
tulburărilor afective periodice
Tratamentul depinde
de:
Tipul de episod
Momentul în timp:
Tratamentul
episodului.
Profilaxia apariției
altor episoade (tratamentul de întreținere).
Tratamentul
episodului depresiv
Medicația
antidepresivă
Antidepresive
clasice – TRICICLICE:
Uscăciunea
mucoaselor
Retenție urinară
Constipație
Creșterea presiunii
intraoculare
Tulburări cardiace
de ritm și conducere
Scăderea
reflexelor.
Cardiaci –
monitorizare TA și EKG
Adenom de prostată
Șoferi
Antidepresive –
TETRACICLICE
Maprotilină,
Mianserină
În general bine
tolerate.
Antidepresive –
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
Anxietate
Tremor
Grețuri, vărsături
Cefalee
Disfuncție sexuală
Creșterea
impulsivității
Antidepresive
duale – acționează
prin intermediul a două căi de neurotransmițători.
Duloxetina,
Venlafaxina, Bupropiona
Sunt în general
bine tolerate.
Antidepresive ce
acționează pe
sistemul melatoninergic
(restabilesc arhitectura
somnului)
Valdoxan
Câteva reguli
în prescrierea medicației antidepresive
Alegerea produsului
trebuie să țină cont de: o Forma
clinică
o Comorbiditățile
somatice și psihiatrice
o Vârsta
o Experiența
anterioara a pacientului
În general se
preferă monoterapia, dar în anumite cazuri se pot face și
combinații.
progresiv.
Medicație asociată:
Anxiolitice – când
există anxietate.
Hipnotice – pentru
insomnii.
Timostabilizatori
Când răspunsul
terapeutic este insuficient, se poate face augmentare cu un produs
neuroleptic (Quetiapina).
Prevenția
recăderilor depresive
Se face cu
antidepresive în doză de întreținere pe o durată de minimum 6
luni, până la 2 ani, uneori chiar mai mult.
În prevenția
recăderilor depresiei din Tulburarea afectivă bipolară, trebuie
avută grijă la utilizarea tratamentului antidepresiv, pentru a nu
induce un episod maniacal.
Tratamentul
episodului maniacal
Medicația
antipsihotică
(neuroleptice)
Clasice –
Haloperidolul
Atipice (Quetiapină,
Olanzapină) (vezi schizofrenia)
Stabilizatori
timici
Carbonatul de litiu
– necesită monitorizare tiroidiană și a funcției renale.
Carbamazepina
Valproat
Efecte secundare:
trombocitopenie, creșterea transaminazelor.
Monitorizare:
sanguină și hepatică
Schemă clasică: un
antipsihotic +
După tratarea
episodului acut se trece la tratamentul
de întreținere cu
rol în prevenția recăderilor - fie
Neuroleptic+Timostabilizator,
fie
numai
Timostabilizator.
Durata de terapie
este variabilă, dar de obicei lungă.
EPISODUL de boală –
de obicei se tratează în spital; prevenția recăderilor se face în
ambulatorul de specialitate, cu supravegherea activă a pacientului.
PSIHOTERAPII
Psihoeducație –
cunoașterea bolii.
Psihoterapie
cognitivă – schimbarea distorsiunilor cognitive.
Psihoterapia
sistemică familială (modificarea relațiilor în familie).
