Semiologie medicală - C9 Semne neurologice

Semne neurologice

Echilibru dinamic- tulburari de mers

Mersul antalgic

-in sciatica- abia se sprijina pe membrul afectat

-in afectiunile reumatismale- se evita producerea durerii prin miscare

-este in sotit de pozitii antalgice

Mersul de rata

-leganat- in luxatia congenital de sold, bolnavii cu miotonie, miopatii, osteomalacie, paralizia muschilor fesieri, coxartroza.

Mersul cosind

-cu membrul inferior tarat lateral; apare in hemiplegia spastic (deficit motor+contracture in extensie)

Mersul talonat

-ataxic, dezordonat, cu picioarele aruncate neregulat, calcand pe calcaie; apare in tabes.

Mersul ebrios

-ca de om beat- oscilant; apare in procesele patologice cerebeloase (alterarea cailor sensibilitatii profunde), intoxicatiile cu etanol.

Mersul spastic

-cu membrele inferioare rigide, cu segmentele in extensie; apare in patologia spastica, scleroza in placi.

Mersul rigid

-fix, dintr-o bucata, cu pasi mici si capul aplecat inainte; bolnavii “fug dupa central de greutate”, au dificultati de oprire si retropulsie; este caracteristic bolnavilor cu afectiuni neurologice extrapiramidale- parkinsonieni.

Mersul stepand

-in buestru- cu membrul inferior azvarlit si varful tarat in paralizia sciaticului popliteu extern.

Mersul sarind

-topaind, neregulat, din coree

Mersul adinamic

-bolnavul merge cu dificultate si oboseste; apare in miastenia gravis, boala Addison, neoplazii in stadia terminale.

Mersul dragand din “hemiplegia” isterica

-bolnavul trage varful piciorului pe podea; necesita diagnostic diferential cu mersul “cosind”.

Miscari involuntare

Tremuraturile

-miscari ritmice, rapide, de mica amplitudine, associate uneori cu contractii muscular ce cuprind intregul corp sau numai anumite segmente. Apar in situatii de: emotii, frig, frica, alcoolism, intoxicatii cu plumb, arsenic, mercur, boala Basedow, parkinsonism, paralizie generala progresiva si scleroza in placi.

Tresariri musculare, spasme musculare sau tendinoase

-Numite si mioclonii- constau in miscari bruste, involuntare ale extremitatilor sau ale unor fascicule musculare; apar in :afectiuni neurologice, de atingere a centrilor motori, intoxicatii grave ale sistemului nervos central, unele tulburari electrolitice (hipocalcemii, hipopotasemii).

Miscari coreice

-sunt miscari dezordonate, ilogice, bruste, ce cuprind extremitatile sau fata si apar sub forma unor zvacniri si variatii de mimica curioase- “miscari de papusa”; apar in: coree, isterie, intoxicatie etanolica.

Miscari atetozice

-miscari involuntare ale fetei, extremitatilor sau trunchiului, avand in special un caracter de torsiune. Ele se accentueaza in timpul emotiilor si miscarilor voluntare, diminuandu-se in repaus si disparand in timpul somnului.

Ticurile

-sunt miscari repetate, stereotype ale unui segment de corp

Contracturile

-hipertonie permanenta. Apar in: tetanos, tetanie, epilepsie, turbare, afectiuni cerebrale, isterie.

Convulsiile

-disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte tulburari cerebrale temporare

Trismus

-constrictie a maxilarelor cauzata de contractura involuntara a muschilor masticatori; este primul semn de recunoastere a tetanosului

Reflexe

Cutanate

Constau in cotractiile involuntare ale unor muschi, provocate de excitarea cutanata a regiunii respective

Cele mai des folosite in clinica sunt reflexele cutanate abdominal (superior mijlociu si inferior)

Raspunsul la excitarea pielii peretelui abdominal il reprezinta contractia muschilor abdominali in regiunea corespunzatoare.

Osteotendinoase (ROT)

a)Reflexul bicipital

-se cerceteaza cu antebratul in usoara flexie pe brat. Se percuta tendonul inferior al bicepsului la nivelul plicii cotului.

-se obtine flexia antebratului pe brat prin contractia muschiului biceps

b)Reflexul tricipital

-se flecteaza antebratul in unghi drept pe brat si se va percuta tendonul tricepsului deasupra oleocraniului

-se obtine extensia antebratului pe brat prin contractia tricepsului

c)Reflexul rotulian

-se cerceteaza atat in pozitie sezanda, cat si in decubit dorsal;

-in pozitie sezand, cu bolnavul picior peste picior, se percuta tendonul rotulian

-in decubit dorsal examinatorul va flecta cu mana stanga (pe care o tine sub genunchiul bolnavului) gamba pe coapsa si va percuta tendonul rotulian

-se obtine extensia gambei pe coapsa prin contractia cvadricepsului.

d)Reflexul achilian

-se obtine percutand tendonul lui Achile, fie in decubit dorsal, fie punand bolnavul sa stea in genunchi pe un scaun.

Pupilare

Examenul pupilelor poate evidentia:

-deviatie conjugate a globilor ocular- in come vasculare

-midriaza – bilateral- in coma atropinica, botulinica, intoxicatii cu ciuperci

- unilaterala- este de obicei semn de hemoragie subarahnoidiana sau subdurala.

Sendibilitate- tulburari de sensibilitate

Din punct de vedere clinic, examenul sensibilitatii cuprinde doua aspect: sensibilitatea subiectiva si cea obiectiva.

Sensibilitatea subiectiva se testeaza in timpul efectuarii anamnezei, cautandu-se date precise despre caracterul senzatiilor, intensitatea lor, momentul aparitiei si factorii declansatori. Tulburarile sensibilitatii subiective cuprin paresteziile si durerile.

-Paresteziile sunt senzatii anormale percepute de bolnav sub forma de amorteli, furnicaturi si intepaturi. Apar in leziuni organice ale nervilor periferici, leziuni medulare, leziuni vasculare periferice (arteriopati obliterante), dar pot intervene si in nevroze.

-Durerea este o senzatie neplacuta, penibila, reprezentand un important symptom in diagnosticul naturii si al sediului leziunii.

Sendibilitatea obiectiva este condusa prin intermediul cailor sensibilitatii tactile, termice si dureroase. Impulsurile sensibilitatii obiective provin de la receptorii senzoriali situati la nivelul pielii, mucoaselor, muschilor, tendoanelor si viscerelor.

Examinarea sensibilitatii cuprinde cateva testari cu caracter de screening.

Toate aceste tulburari pot aparea in leziuni ale cailor sensibilitatii, in nevrite, polinevrite, radiculite, leziuni medulare, talamice si ale scoartei cerebrale, luand diferite aspect topografice in functie de sediul leziunii.

-termica- cald/rece- atingerea pielii cu o eprubeta cu apa la temperatura 45°-90°/folosirea eprubetei la temperature <15°

- hipo, hiper- sau anestezie pentru sensibilitatea termica

-dureroasa- atingerea cu varful unui ac ascutit

- hipoestezie sau anestezie

- hiperpatie- excitantul determinand o durere intense si neplacuta

-tactila- atingerea pielii cu o bucata de vata (se apreciaza intensitatea si localizarea excitantului)

- hipoestezie sau anestezie tactile

-vibratorie- cu un diapason cu timbre jos aplicat pe eminentele osoase

- tulburari ale duratei si gradului de perceptie al vibratiei

-mioartrokinetica- simtul atitudinilor si deplasarilor diferitelor segmente

- bolnavul cu ochii inchisi nu poate localiza pozitia membrelor si segmentelor de membre, in special distal.

Echilibru static – Proba Romberg

Mentinerea pozitiei ortostatice este posibila doar cu participarea a cel putin doua din elementele urmatoare: sensibilitatea superficiala, sensibilitatea profunda sau proprioceptia si stimulii vizuali.

Pentru a realiza proba Romberg pacientul este rugat sa stea drept cu mâinile de-a lungul corpului si cu vârfurile si calcâiele lipite. În continuare testul urmeaza doua etape:

1. Pacientul sta în pozitia drept cu ochii deschisi. Daca echilibrul este mentinut în aceasta pozitie se trece la a doua etapa.
2. Pacientul este rugat sa închida ochii, astfel încât mentinerea de mai departe a ortostatiunii va necesita integritatea atât a sensibilitatii superficiale cât si a celei profunde.

Daca dupa închiderea ochilor pacientul deviaza de la pozitia ortostatica proba Romberg se considera a fi pozitiva, ceea ce denota o afectare a cailor sensibilitatii profunde. Se recomanda ca în timpul realizarii probei examinatorul sa stea în apropierea pacientului pentru a preîntâmpina caderea acestuia.

Coordonarea miscarilor

Ataxia cerebeloasa (întalnitain leziuni ale cerebelului si cailor cerebeloase) se caracterizeaza prin:
1. dismetrie cu hipermetrie pusa in evidenta prin proba index-nas (se cere bolnavului sa duca degetul aratator pe varful nasului) si calcai-genunchi (bolnavul, in decubit dorsal, este solicitat sa duca calcaiul pe genunchiul opus) ;in ambele probe, bolnavul nu atinge tinta (dismetrie), ezita si chiar o depaseste (hipermetrie) ;
2. asinergie (defect de coordonare a miscarilor simultane care participa la executarea unei miscari complexe) ;
3. adiadococinezia (imposibilitatea de a executa miscari repezi, succesive si de sens contrar) evidentiata prin proba inchiderii si deschiderii rapide a pumnului si prin proba moristii (învartirea rapida a unui index in jurul celuilalt) ;
4. tremuratura cerebeloasa statica (apare in timpul statiunii si mersului, dispare in decubit) si kinetica (intentionala), in timpul miscarilor voluntare;
5. tulburari de scris (neregulat, tremurat), de vorbire (sacadata, monotona, lenta) si de mers (nesigur, in zig-zag).

Ataxia tabetica (în tabes-boală cronică a sistemului nervos, de origine sifilitică) se caracterizeaza prin:
1) mers talonat, cu baza largita;
2) dismetrie cu hipermetrie, cand bolnavul inchide ochii;
3) proba Romberg pozitiva;
4) abolirea ROT.