Tusea convulsivă
- este
o boală caracteristică vârstelor mici
-
etiologie:Bordetella pertusis
-
sursa - om bolnav/purtător
-
transmitere - cale aerogenă
-
tablou clinic:
-
incubaţie = 1-2 săptămâni
-
prima fază - etapa catarală (aprox.2 săptămâni)
-
tuse
-
agitaţie
-
subfebrilităţi
-
a 2- a fază - faza de stare (3-4 săptămâni)
-
accese tipice de tuse convulsivă
- bolnavul îşi pregăteşte tusea - expir sacadat -
inspir zgomotos (cianoză, agitaţie) - expir sacadat - perioadă de
linişte
- ciclul se repetă de:
-10-20 ori/zi
- accesele sunt mai frecvente noaptea
- accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau
expectoraţie de secreţie mucoasă
- a 3-a fază - faza de declin (2-3 săptămâni)
- accesele de tuse se răresc
- a 4-a fază - faza de convalescenţă
-
diagnostic pozitiv, examen paraclinic
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
- leucocitoză + limfocitoză
- identificarea bacteriei – prin imunofluorescenţă,
cultivare
- determinarea IgM specifice
-
complicaţii:
- hemoragii conjunctivale
- rupturi vasculare intracraniene
- pneumotorax
- hernii ombilicale/inghinale
- prolaps anal
-
encefalopatie hipoxică
-
tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
-
suprainfecţii
-
tratament:
-
izolarea bolnavului
-
aerisirea camerei
-
administrare de O2
-
reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-
antihistaminic, sedativ
-
tratament etiologic:
-
eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-
Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-
alimentare în cantităţi mici şi dese
-
profilaxie - vaccinare (DTP)
Difteria
-
etiologie : bacilul difteric, Gram (+)
-
sursa de infecţie - omul bolnav / purtător
-
transmitere - cale aerogenă
-
poarta de intrare: - nazală - difterie nazală, - faringiană,
- conjunctivală, - tegumentară,
-
anală, - vaginală
-
tablou clinic:
-
incubaţia este de 7 zile
-
debutul este diferit în funcţie de localizare:
- angina difterică
- poarta de intrare = faringele
- debut usu. insidios, dar poate fi şi brutal:
- febră
- frisoane
- astenie
- adinamie
- alterarea stării generale
- cefalee
- disfagie
+/- transpiraţii
-
congestie intensă faringo-amigdaliană
- prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,
stâlpilor vălului palatin, al unor zone din vălul palatin
- adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari
-
diagnostic pozitiv:
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
-VSH ↑,PCR ↑,leucocite ↑,fibrinogen ↑
- frotiu
- însămânţări pe medii speciale din secreţiile
nazale, faringiene
-
complicaţii: - insuficienţă respiratorie
-
tratament:
-
internare - repaus la pat, izolarea bolnavului
-
tratament etiologic:
-
ser antitoxinic (ser antidifteric)
-
penicilină G, eritromicină, cefalosporine
-
obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei:
-
alimentaţie parenterală
-
reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-
antiinflamatoare: cortizon
Pneumonii infecţioase
=
infecţii la nivelul parenchimului pulmonar cu prinderea
interstiţiului şi a alveolelor
- clasificare:
- după etiologie:
- bacteriene
- virale
- cu mycoplasme
- cu chlamydii
- cu rickettsii
- fungice
- cu protozoare
- mixte
- după modul de apariţie
- pneumonii primare - ex.pneumonia lobară pneumococică
- pneumonii secundare - afectare secundară a plămânilor
(ex.septicemii)
- pneumonii de aspiraţie
- după aspectul clinico-radiologic
- pneumonie lobară
- pneumonie atipică primară
- bronhopneumonie
- pneumonie necrozantă
- după evoluţie
- pneumonii acute
- pneumonii cronice
Infecţii pulmonare cu Streptococcus pneumoniae (pneumococ)
-
clinic:
-
debut brutal cu:
-
febră,junghi toracic
-
tuse iniţial seacă ulterior cu expectoraţie mucopurulentă
-
congestia pomeţilor
-
herpes bucal
-
diagnostic pozitiv:
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
- VSH ↑
- leucocitoză,neutrofilie
- fibrinogen ↑
- PCR ↑
- identificarea pneumococului:
- examen din spută
-
lavaj / bronhoscopie / puncţie traheală / puncţie pulmonară
- există posibilitatea diseminării sanguine a
pneumococului->bacteriemii->se efectuează hemoculturi
- Rx pulmonar
-
complicaţii:
-
pleurezia parapneumonică
-
abces pulmonar
-
bronşiectazie
-
septicemie
-
tratament cu durată de 7-10 zile
-
penicilină + aminoglicozid (gentamicină 3-5 mg/kg/zi, amikacină)
-
simptomatice:
-
aspirină
-
paracetamol
-
AINS
-
combaterea tusei
-
tratament de deşocare - se poate ajunge până la cortizon
Infecţii pulmonare cu Stafilococ
-
stafilococul determină bronhopneumonii la vârstele extreme şi
imunodeprimaţi
-
clinic:
-
febră
-
stare generală foarte alterată
-
dispnee, polipnee
-
cianoză perioronazală
-
tiraj intercostal
-
tuse cu expectoraţie mucopurulentă sau sanguinolentă
-
paraclinic:
-
Rx - focare micro- sau macronodulare cu tendinţă la confluare
-
complicaţii - frecvente abcese pulmonare
-
pronostic - rezervat
-
tratament: -oxacilină : 150-400 mg/kg/zi, se asociază cu un
aminoglicozid, -cefalosporine de gen. I şi II
Infecţii pulmonare cu Klebsiella pneumoniae (bacil Friedländer)
-
bacilul este prezent în mediu şi orofaringe
- în condiţii de status
imun deprimat
-
factori de risc:
-
alcoolism
-
DZ
-
neoplasme
-
ciroza hepatică
-
clinic:
- debut brutal cu:
-
febră
-
alterarea stării generale
-
astenie,adinamie
-
dispnee
-
tuse cu expectoraţie caracteristică
-
junghi toracic în caz de localizare strictă lobară
-
paraclinic:
-
examen de spută
-
antibiogramă
-
Rx - proces de condensare în lobul superior
-
tratament:
-
aminoglicozide
-
gentamicină
-
amikacină
-
tobramicină
-
cefalosporine de generaţia III + aminoglicozid
-
tratament patogenetic
-
tratament simptomatic
Infecţii pulmonare cu H.influenzae
-
H.influenzae determină bronhopneumonii / laringite / traheobronşite
-
tratament:
-
ampicilină
-
Ceclor
-
quinolone
-
aminoglicozide
Infecţii pulmonare cu Mycoplasma pneumoniae
-
Mycoplasma este un germene intracelular
- nu
are perete, are numai membrană
-
determină o simptomatologie de pneumonie atipică
-
tratament- eritromicină, tetraciclină
Pneumonii virale
-
etiologie:
- v.gripale sau paragripale - pneumonii interstiţiale
(inundaţie alveolară sanguină)
- adenovirusuri - pneumonii interstiţiale
- v.rujeolei
- v.varicelo-zoosterian
Gripa
-
apare epidemic,endemic sau pandemic
-
este o boală frecventă
-
clasificarea v.gripale:
- tipul A - poate determina singur infecţia sau se poate asocia
- cel mai frecvent
- determină cele mai grave îmbolnăviri - variaţii
antigenice multiple
- tipul B
- determină boli uşoare
- variaţie antigenică mică
- tipul C - variaţie antigenică aproape nulă
-
sursa de infecţie:
-
omul bolnav
-
păsări migratoare, păsări domestice, animale domestetice
-
transmitere - cale aerogenă
-
poarta de intrare - căile respiratorii
-
tablou clinic:
- incubaţie scurtă : 12-24 h,maxim 72 h
- debut brusc, acut:
- febră înaltă : 38-39-40°C
- alterarea stării generale - astenie, adinamie
- tuse seacă
- mialgii
- globalgii
- rinoree seroasă iniţial, ulterior sero-mucoasă
(sdr.cataral)
- se întinde pe o perioadă de 3-4 zile
- în faza de stare se poate afecta miocardul -
miocardită:
- faza de declin:
- febra începe să remită
- rinoreea şi tusea seacă ↓ ca intensitate şi
frecvenţă
- persistă astenia fizică şi psihică
-
diagnostic pozitiv, examene paraclinice:
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
- VSH normal
- leucopenie cu limfocitoză - gripa este o boală ce
deprimă imunitatea celulară
-identificarea virusului din secreţia nazală prin
imunofluorescenţă
- reacţia de fixare a complementului
- ELISA - evidenţierea atc.
-
complicaţii:
- determinate de acţiunea virusului gripal
- meningite
- encefalite
- mielite
- nevrite, poliradiculonevrite
- complicaţii cardiace - miocardită, pericardită
- complicaţii renale - glomerulonefrită
- suprainfecţii
-
tratament:
- izolarea bolnavului
- repaus la pat
- completarea deficitului lichidian - ceaiuri
- antipiretice
- comprese calde în jurul gâtului - în caz de
laringită
- antitusive
- decongestionante nazale
- profilaxia suprainfecţiilor
- tratamentul suprainfecţiilor
- tratamentul miocarditei
- tratamentul şocului
- tratamentul encefalitei
- profilaxia gripei: -vaccinare după cunoaşterea
tipurilor de virusuri care circulă în acel an
