Toxinfecţiile alimentare
Reprezintă ingerarea odată cu alimentele a agenţilor patogeni şi a toxinelor lor
- agenţi etiologici:
- Salmonelle
- stafilococ
- Klebsielle
- Clostrydium perfringens
-Vibrio hemolyticus
- b.cereus
- în România predomină salmonellele şi stafilococi
- alimente implicate în producerea TIA:
- carnea ex.carnea tocată - Salmonelle
- ouăle ex.ouăle de raţă - Salmonelle
- preparate din ouă (maioneze, prăjituri) - Salmonelle
- lapte şi produse lactate - stafilococ
TIA cu Salmonelle
- incubaţie : 6-12 h
- debut usu.brusc:
- febră înaltă
- alterarea stării generale
- greţuri
- vărsături
- dureri abdominale
- scaune diareice apoase-verzui
- există riscul de producere a septicemiilor
TIA cu stafilococi
- incubaţie scurtă (30 minute - 4 ore)
- debut acut:
- vărsături
- usu.afebrilităţi
- rar scaune diareice
- durere abdominală
- stare generală alterată
- diagnosticul pozitiv al TIA, examen paraclinic:
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
-VSH ↑
- leucocitoză cu neutrofilie
- evidenţierea agentului patogen din:
- alimente
- coprocultură din emisie spontană de scaun
- sânge - hemoculturi
- lichidul de vărsătură
- complicaţii:
- pierderi de apă şi electroliţi
- septicemii
- deces
- tratament:
- reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
- oral:
- ceaiuri de mentă,chimen + zaharină
- Gesol
- nu se administrează antibiotice, doar furazolidon
- în cazurile grave, cu pericol de septicemiise administrează antibiotic
- regim alimentar:
- în primele 12 h ceaiuri, rehidratări mixte
- ulterior pâine prăjită, supă de morcovi
- treptat se revine la alimentaţia normală
Botulismul
- este o toxiinfectie alimentara severa, determinata de bacilul botulinic si toxina lui, prin ingestia unor alimente, mai ales, care contin toxina, si caracterizata clinic prin afectarea sistemului nervos si tubului digestiv. Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), in intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele in mediul extern, unde va persista in stare sporulata. Trecerea sporilor in stare vegetativa pe substraturi organice in conditii anaerobe, in special la temperaturi de 22-37°C, este insotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si in alte toxiinfectii alimentare, prin produsele alimentare. Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate in conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate in conditii casnice; peste sarat, afumat ori conservat in conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, in salamuri, carnea afumata, pestele preparate in conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se imbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a nimerit bucata infectata.
- tablou clinic:
- debut acut:
- alterarea stării generale
- nu există febră
- astenie
- mucoase uscate
- nu se poate acomoda privirea la distanţă
- diplopie
- midriază
- oftalmoplegie
- tulburări de deglutiţie
- tulburări de respiraţie
- dacă nu se intervine - deces
- diagnostic pozitiv,
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- tratament:
- ser antibotulinic 20 U/kg/zi - se repetă până dispar simptomele
- eliminarea agentului patogen din intestin - laxative,clisme
- antibiotice de protecţie, dacă este nevoie
- reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
- nu se administrează antispastice
Dizenteria bacteriană
- face parte din grupul Shigellozelor
- este o boală infecţioasă caracterizată prin scaune cu mucus, puroi, sânge acompaniate de tenesme (senzaţie imperioasă de defecaţie cu absenţa scaunelor)
- sursa de infecţie : omul bolnav ce elimină Shigella prin scaun sau convalescenţii sau purtătorii
- transmitere:
- fecal-orală
- prin apă dar şi prin alimente
- tablou clinic:
- incubaţie variabilă : 12-24 h
- debut acut:
- febră înaltă
- alterarea stării generale
- greţuri,vărsături
- dureri abdominale
- scaune diareice apoase sau cu produse patologice
- semne de deshidratare de grade diferite
- diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
- ancheta epidemiologică
- date clinice
- date paraclinice
- coproculturi prin sondaj rectal sau emisie spontană de scaun
- complicaţii:
- deshidratare - şoc hipovolemic
- şoc toxic
- perforaţii intestinale
- peritonită
- septicemie
- tratament:
- forme uşoare
- repaus digestiv 12 h (ceaiuri, supă de morcovi, de orez)
- reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică:
- rehidratare parenterală
- săruri de rehidratare orală->Gesol
- furazolidon 5-7 zile
- imodium
- antispastice
- există riscul producerii disbiozei intestinale
- forme grave
- reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
- regim alimentar
- antibioterapie
Bibliografie:
1. M. Voiculescu – “Boli infecţioase”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1960.
2. M. Chiotan – “Boli infecţioase”, Ed. Naţional, 1999.
3. RA Hope, JM Longmore, TS Hodgetts, PS Ramrakha – „Manual de medicină clinică”, Ed. a III-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995.
4. Aurel Ivan – “Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile”, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
