Endocrinologie , C3 ACROMEGALIA / GIGANTISMUL

CURS 3
ENDOCRINOLOGIE
  ACROMEGALIA / GIGANTISMUL

Adenomul hipofizar secretant de GH (hormon de crestere) – Acromegalia/Gigantismul

Hipersecretia hormonului de crestere inaintea pubertatii duce la tabloul clinic al gigantismului, cu o talie inalta si alte modificari caracteristice iar in perioada adulta duce la tabloul clinic al acromegaliei, caracterizata de modificarea trasaturilor fetei, a mainilor si picioarelor si a altor organe.
Cauze rare a hipersecretiei de GH sunt adenoamele hipofizare secretante de GH si prolactina, tumori maligne.

Tabloul clinic

  • modificarea trasaturilor faciale prin cresterea perimetrului capului, cresterea nasului, ingrosarea oaselor faciale, a buzelor, a limbii, adancirea ridurilor
  • muscatura inversa prin proemninenta mandibulei, caderea si indepartarea dintilor
  • cresterea si ingrosarea degetelor, cresterea numarului la pantofi
  • ingrosarea pielii, tegumente umede, transpirate, uleioase si cresterea in exces al parului pe corp (hirsutism)
  • toarece globulos, in butoi si alterarea staticii coloanei vertebrale
  • hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca
  • voce ingrosata, sforait nocturn (apneea de somn)
  • constipatie, polipi la colon
  • litiaza renala (piatra la rinichi)
  • dureri articulare la genunchi, sold, umar, glezne, degete
  • dureri musculare, forta musculara redusa
  • depresie
  • cresterea in dimensiuni al organelor interne (ficat, inima, splina, glanda tiroida)

Manifestarile endocrine
  • gusa difuza sau nodulara, hipotiroidism (scaderea functiei glandei tiroide)
  • galactoree (secretie la nivelul sanilor)
  • tulburari de ciclu si disfunctie erectila
  • diabet zaharat

Diagnosticul acromegaliei

Analizele de laborator (la indicatia unui medic endocrinolog)
  • IGF1, dozarea GH dupa testul incarcarii cu glucoza, PRL (prolactina), alte dozari hormonale (TSH, fT4, FSH, LH, Testosteron/Estradiol, cortizol bazal)
  • Glicemia bazala, test de toleranta la glucoza, calciu, calciu din urina
Explorari
  • Radiografia de profil de craniu – radiografia de sa turceasca (rar)
  • Radiografia mainilor, a coloanei vertebrale (rar)
  • RMN (rezonanta magnetica hipofizara cu substanta de contrast)
  • Ecografie de glanda tiroida, abdominala, cardiaca
  • EKG
  • Colonoscopie

Complicatiile acromegaliei

Fara tratament acromegalia progreseaza si afecteaza tot organismul.
Complicatiile cele mai importante sunt:
  • afectarea sistemului cardivascular ducand la hipertensiune, insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, infarct miocardic,
  • afectarea sistemului osos,
  • litiaza renala,
  • polipi si posibil tumori maligne ale intestinului gros.

Tratamentul acromegaliei

Interventia chirurgicala

Din cauza ca in general adenoamele hipofizare secretante de GH sunt peste 1 cm (macroadenoame) cu riscul cresterii in volum pe parcurs se indica chirurgia pentru a le indeparta.
De obicei se indica abordul prin os (transsfenoidal) si mai rar abordul prin oasele craniene.

Radioterapia

Radioterapia inseamna administrarea a 2-3 cure terapeutice de raze la nivelul adenomului hipofizar.
Se administreaza dupa interventie chirurgicala pentru a distruge tesutul tumoral restant, in caz de adenoame mai mici de 1 cm si in cazuri cand tumora este inoperabila. Isi face efectul in 3-10 ani.
O alternativa la radioterapia conventionala este radiochirurgia, radioterapia tintita cu raze gamma, „gamma knife surgery“.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos inhiba secretia hormonala tumorala. In prezent in Romania se administreaza pe baza de dosare completate si depuse de medicul endocrinolog din centrele universitare dupa multiple investigatii si este aprobat de comisia de specialitate.
Preparatele utilizate sunt:
  • Octreotid (preparatul comercial: Sandostatin, Sandostatin LAR),
  • Lanreotid (Somatuline),
  • Pegvisomant (Somavert),
  • Bromocriptin,
  • Cabergolin (Dostinex).
Tratamentul este completat de substitutia deficitelor hormonale (tratament cu hormoni tiroidieni, cu estro-progestative/testosteron, cu glucocorticoizi) si tratamentul complicatiilor.

BOALA CUSHING

Adenomul hipofizar secretant de ACTH – Boala Cushing
La capitolul acesta trebuie clarificat notiunea de sindrom Cushing.
Sindromul Cushing se refera la toate starile patologice in care exista un exces de hormoni glucocorticoizi (de origine hipofizare, de origine corticosuprarenaliana si de origine externa prin supradozarea medicamentelor corticoide – de ex. Prednison).
In cadrul sindromului Cushing o entitate separata este boala Cushing care inseamna un adenom hipofizar secretant de ACTH in exces care stimuleaza glandele suprarenale si astfel se elibereaza o cantitate suprafiziologica de cortizol care produce manifestarile caracteristice tabloului clinic. (Pentru detalii vezi capitolul Glandele suparenale – Sindromul Cushing)
Adenomul hipofizar secretant de ACTH este de obicei un microadenom (sub 1 cm), este mai frecvent la femei (80% dintre pacienti), in intervalul de 20-40 de ani. ACTH-ul secretant de tumora hipofizara stimuleaza glandele corticosuprarenale la nivel abdominal , acestea cresc in dimensiuni si secreta hormoni in exces (cortizol, androgeni si DOC).

Tabloul clinic
  • Obezitatea facio-cervico-tronculara: crestere in greutate (2-15 kg) cu redistributia adipozitatii preponderent facial (fata rotunda de luna plina, rosie), la nivelul gatului (cocoasa), trunchiului si abdominal (sort abdominal); soldurile si coapsele sunt evitate si astfel se realizeaza aspectul de „portocala pe bat“
  • Leziuni ale pielii:
    • Vergeturi rosii-violacee (striuri rosii date de ruptura tesutului conjunctiv la nivelul coapselor, sub brat, pe abdomen si sani)
    • Acnee si hirsutism (cresterea in exces a parului in locuri caracteristice barbatilor, mai ales pe fata, dar si pe abdomen, coapse, sani)
    • Echimoze si petesii la nivelul pielii la traumatisme minore
    • Vindecarea indelungata a ranilor
    • Roseata faciala
    • Infectii micotice mai frecvente
  • Hipertensiune arteriala: cresterea valorilor tensionale, mai ales a valorii diastolice ( a doua valoare >100mmHg)
  • Diabet zaharat tip II, scaderea tolerantei la glucoza
  • Slabiciune musculara: la nivelul membrelor inferioare proximale – la nivelul coapselor
  • Tulburari de ciclu menstrual (rarirea sau absenta ciclurilor), infertilitate
  • Disfunctie erectila, scaderea libidoului, micsorarea testiculilor, aparitia sanilor (la barbati)
  • Osteoporoza: dureri osoase, fracturi osoase
  • Tulburari psihice: labilitate emotionala, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburari de memorie, tulburari de somn, halucinatii
  • Calculi renali (piatra la rinichi)
  • Accentuarea setei cu cresterea volumului urinar

Complicatii

Fara tratament boala Cushing duce la complicatii serioase cardio-vasculare (infarct miocardic, hemoragie cerebrala, insuficienta cardiaca) din cauza hipertensiunii, a diabetului zaharat; osteoporoza duce la fracturi repetate cu dureri osoase.
Complicatiile amintite provoaca moartea pacientului care survine intr-un interval de cateva luni si 5-10 ani.
Diagnostic

Analize de laborator (cele mai frecvent folosite)
  • Cortizol la ora 8, cortizol la ora 18, ACTH
  • Cortizol la ora 8 dupa 1 mg de dexametazona (testul Bricaire), cortizol dupa 4 si 8 mg de dexametazona
  • Cortizol liber urinar din urina de 24 ore
  • DHEAS, testosteron
  • Glicemie bazala, testul de toleranta orala la glucoza, colesterol, trigliceride
  • Hemoleucograma
  • Ionograma
  • Calciu din urina
Investigatii
  • RMN hipofizar cu substanta de contrast
  • CT/RMN abdominal (evaluarea glandelor suprarenale)
  • Ecografie abdominala (evaluarea litiazei renale)
  • Osteodensitometrie DXA (evaluarea densitatii oaselor, a osteoporozei)
  • EKG
  • Cateterismul sinusurilor petroase inferioare (se introduce un cateter in venele hipofizare si se recolteaza sange din care se determina ACTH-ul) 
Tratament

Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala care vizeaza indepartarea tesutului tumoral hipofizar prin cale transsfenoidala (prin orificiul nazal) este tratamentul de electie.
In unele cazuri tumora fiind foarte mica, nu se poate identifica si se indica hemihipofizectomie (indepartarea jumatatii glandei hipofize) sau hipofizectomie totala.
In cazurile cand interventia chirurgicala este refuzata sau imposibila si hipersecretia hormonala nu se poate controla medicamentos se indica indepartarea glandelor suprarenale bilateral, acestea fiind sediul hipersecretiei de cortizol care produce tabloul clinic al bolii.

Tratamentul medicamentos

In unele cazuri bine selectate se poate incerca inhibarea secretiei hormonale (a cortizolului) prin metode medicamentoase, dar acesta nu vindeca adenomul hipofizar ci controleaza numai semnele si simptomele bolii, nefiind o terapie permanenta. Medicamentele folosite sunt: Ketoconazol, Metyrapon, Aminoglutetimid si Mitotane.