CANCERUL
DE OVAR
-
dintre toate cancerele genitale, cancerul de ovar reprezintă cea mai
mare provocare clinică şi chirurgicală, în 2/3 dintre cazuri
pacientele se prezintă cu o boală avansată, deoarece cancerul de
ovar este mult timp asimptomatic
-
varsta medie de apariţie a cancerului de ovar este de 50-60 de ani
-
tipul histologic variază cu vârsta, exista 3 tipuri:
-
Cancer epitelial (cel mai comun), care se formeaza in celulele care
invelesc ovarele, apărute la femei în postmenopauză
-
Tumori ale celulelor germinale (celulele care produc ovarele), care
se dezvolta in ovare, la paciente mai tinere de 20 de ani
-
Tumori stromale, care se dezvolta in celulele care produc hormonii
feminini
CANCERUL
OVARIAN EPITELIAL
Etiologie
1.
Factori
hormonali -
multiparitatea, vârsta tânără la prima naştere par să protejeze
impotriva cancerului de ovar, ca şi utilizarea contraceptivelor
orale
-
infertilitatea:
femeile
active sexual, care nu folosesc metode
contraceptive
dar care nu raman insarcinate au un risc crescut de a fi
diagnosticate cu cancer de ovar;
2.
Factorul genetic -
riscul dezvoltării unui cancer ovarian epitelial este mai mare în
prezenţa unui istoric familial de cancer ovarian
3.
Factori de mediu: poluarea
atmosferei, a apei şi a alimentelor, dieta bogată în grăsimi,
consumul de alcool şi fumatul, talcul de pe condoame şi diafragme
par să aibă un rol cancerigen.
Tablou
clinic
Cu
unele excepţii, tumorile maligne de ovar sunt în faza iniţială
asimptomatice sau cu o simptomatologie confuză, înşelătoare:
1.
Tulburări digestive -
dureri vagi, mai ales postprandiale în abdomenul inferior, senzaţie
de plenitudine, flatulenţă, tulburări dispeptice, constipaţie.
-
creşterea de volum a abdomenului -
este de obicei un semn tardiv, marirea in dimensiuni a abdomenului si
chiar palparea unei formatiuni tumorale abdominale
2.
Hemoragii
vaginale anormale suspecte la o femeie in special dupa menopauza;
aparitia unei scurgeri si secretii vaginale mucoase sau
mucosangvinolente;
3.
Tulburările urinare -
pot apărea prin compresiune sau prin invazia tumorală a vezicii,
dar acestea sunt semne tardive exprimate prin modificarea frecventei
mictiunilor, aparitia mictiunilor imperioase, a poliuriei;
4.
Slăbirea progresivă
până la emaciere se observă în stadiile avansate
Diagnostic
paraclinic
1.
Examenele
de laborator de
rutină nu au mare valoare:
-
creşterea VSH-ului
şi a proteinei
C reactive
-
determinarea antigenului CA-125
(acesta
masoara concentratia unei proteine
de la suprafata celulelor neoplazice ovariene), are valoare mai ales
în monitorizarea postoperatorie şi a tratamentului cu citostatice.
2.
Examenele
paraclinice sunt
necesare şi obligatoriei cuprind:
-
Radiografia abdominală pe gol
(calcificari în fibroame, teratoame benigne); poate da indicaţii
asupra ascitei sau ocluziei intestinale asociate etc.)
-
Radiografia pulmonară
(prezenţa pleureziei sau a metastazelor pulmonare)
-
Urografia
(obstrucţie ureterală sau prezenţa unui rinichi ectopic pelvin)
-
Examenul
ecografic este
de valoare şi poate diferenţia o tumoră benignă de una malignă
-
Tomografia computerizată evidenţiază
metastazele hepatice, epiploice şi retroperitoneale
-
Rezonanţa magnetică nucleară
deschide
perspective în diagnosticul precoce al cancerului de ovar.
3.
Investigatii suplimentare:
Endoscopii,
Colonoscopii,
Rectosigmoidoscopii,
Radiografii cu substanta de contrast, Biopsia,
Laparoscopia(
are
valoare în diagnosticul precoce şi în evaluarea unor tratamente
chimioterapice, iar în ultima vreme se foloseşte pentru biopsierea
ganglionilor periaortici).
Tratament
1.
Tratamentul primar este chirurgical se aplica în funcție de
stadializarea bolii
2.
Chimioterapia
3.
Radioterapia
4.
Chirurgia
citoreducţională primară - are
drept scop excizarea a cât mai mult din tumoră (primară şi
metastaze).
5.
Imunoterapia
6.
Hormonoterapia
Prognostic
Factorii
de prognostic cei mai importanţi sunt:
1.
Stadiul
bolii la
iniţierea tratamentului:
2.
Gradingul
histologic: cele
mai multe studii arată clar faptul că pacientele cu tumori slab
diferenţiate au un prognostic mai prost decât cele cu tumori bine
diferenţiate
3.
Tumora
reziduală: unele studii
au stabilit că pacientele cu boală reziduală minimă au un
prognostic mai bun decât cele cu tumori mari reziduale
4.
Alţi
factori: vârsta
în momentul diagnosticului
CANCERUL
OVARIAN METASTATIC
-metastazele
ovariene ale altor cancere (ginecologice sau nu) reprezintă 5-6%
dintre totalul tumorilor ovariene
-
cel mai frecvent metastazează la nivelul ovarului cancere de la
nivelul tractului genital (cancerul tubar, adenocarcinomul de
endometru, cancerul de col - foarte rar), de la nivelul sânului şi
de la nivelul tractului gastrointestinal
-
tumorile ovariene apar prin extensia directă de la un alt organ
pelvin, prin invazie hematogenă sau limfatică sau prin diseminare
transcelomică
