Hiperlipidemii
Definiţie
Sunt
boli caracterizate prin creşterea concentraţiei plasmatice a
colesterolului sau trigliceridelor. Ele realizează tablouri clinice
de hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, sau asocierea lor.
Lipoproteinele
sunt molecule mari de lipide cuplate cu proteine. Reprezintă
forma
circulantă a lipidelor. Se cunosc patru forme majore de
lipoproteine: chilomicroni, lipoproteine cu densitate joasă (LDL),
lipoproteine cu densitate foarte joasă (VLDL) şi lipoproteine cu
densitate înaltă (HDL). Hiperlipoproteinemiile reprezintă o
anomalie biochimică, caracterizată prin creşterea plasmatică a
uneia sau a două clase majore de lipoproteine. În geneza lor joacă
rol factorii genetici sau factorii câştigaţi. Frecvenţa lor în
ţările avansate economic este de 14,9% din populaţie. Există o
legătură strânsă între aceste boli şi diferitele boli
degenerative, în special ateroscleroza. Combaterea lor prin diete
este posibilă. După O.M.S., se deosebesc mai multe tipuri de
hiperlipoproteinemii:
-
tipul I –
chilomicronemie
bazală
-
tipul IIa – hiper LDL
-
tipul IIb – hiper
LDL + hiper VLDL
-
tipul III – cu creşterea LDL
-
tipul IV – hiper
VLDL
-
tipul V –
chilomicronemie
bazală + hiper VLDL
Aceste
tipuri nu reprezintă o boală ci numai notarea modificărilor
lipoproteinelor. Importanţa lor a crescut în ultimii ani datorită
creşterii frecvenţei, rolului aterogen demonstrat şi asocierii cu
obezitatea, diabetul zaharat, pancreatita acută, hiperuricemiile,
guta, litiaza biliară şi artropatiile.
Forme
clinice
Hiperlipoproteinemia
familială tip I
Este
o boală foarte rară (o anomalie genetică). Clinic tabloul se
conturează din primii ani ai copilăriei, cu dureri abdominale,
crize de pancreatită acută cu amilazemie normală, xantoame
eruptive, hepatosplenomegalie, dispnee şi demenţă. Biochimic
trigliceridele ating valori foarte mari, dar pot să scadă
apreciabil prin dietă cu lipide de numai 20g/zi.
Hipercolesterolemia
familială tip II
Este
o formă a hiperlipoproteinemiei familiale tip IIa, cu creşterea LDL
plasmatică, transmisă genetic şi care duce la apariţia precoce şi
severă a aterosclerozei. Clinic apar depuneri de colesterol sub
formă de xantoame tendinoase, xantoame tuberoase la cot, xantoame
sub periostale la genunchi, xantelasma şi arc cornean. Ateroscleroza
şi complicaţiile sale (moartea subită, infarctul miocardic şi
cardiopatia ischemică) apar între 5 şi 20 de ani. Uneori pot
apărea sufluri de stenoză aortică şi alteori insuficienţă
cardiacă, poliartrită şi tensinovită. Biochimic colesterolemia
este enormă, aproape de şase ori mai mare ca la normal(>650mg%).
Hiperlipoproteinemia
familială tip III
Este
o boală rară transmisă genetic. Apare la adulţi, în special la
femei în menopauză, cu xantoame palmare (palme galbene) şi
xantoame eruptive. Obezitatea şi ateroscleroza sunt aproape
întotdeauna prezente. Biochimic se constată hipercolesterolemie şi
hipertrigliceridemie, care variază în funcţie de dieta
hiperglucidică şi hiperlipidică.
Hipertrigliceridemia
endogenă familială tip
IV-V
Este
frecventă şi apare în jurul vârstei de 30 de ani. Clinic apar
xantoame eruptive pe fese şi antebraţe. Când valorile
trigliceridelor sunt foarte ridicate apar crize de pancreatită
acută. Obezitatea apare când hiperlipoproteinemia este de tip V.
Bolnavii
consumă excesiv alimente, în special glucide. Mai târziu apare
ateroscleroza cu complicaţiile sale, diabetul zaharat şi litiaza
biliară. În tipul V
cauzele
pot fi hipotiroidia, diabetul decompensat, terapia cu
anticoncepţionale, alcoolul şi corticoterapia. Biochimic,
trigliceridele sunt mult crescute. Analiza lipoproteinelor precizează
tipul.
Hiperlipoproteinemia
familială tip V
Apare
fie ca o variantă a formei precedente, fie ca o formă independentă.
De obicei apare la vârsta de 30-40 de ani, cu prezenţa sindromului
chilomicronemic, asociat cu o neuropatie senzitivă şi cu obezitate.
Unele
tipuri de Hiperlipoproteinemie sunt secundare diabetului zaharat
(tipul I, III
şi V). Acestea
apar în diabetul insulino-dependent decompensat, cu sau fară
cetoacidoză şi sunt reversibile după echilibrarea diabetului. In
celelalte cazuri este numai o asociere între diabet şi
hiperlipoproteinemie. Nu există hiperlipoproteinemii secundare
obezităţii. Totuşi la aproape 40% dintre bolnavii cu diabet şi
aproape 30% dintre cei cu obezitate, se întâlneşte şi o formă de
hiperlipoproteinemie.
Legăturile
cu ateroscleroza şi rolul lor ca factor de risc vascular este sigur.
Unele studii arată chiar proprietatea predictivă, deci de a
presupune apariţia unor localizări aterosclerotice (cerebrală,
cardiacă, periferică) în unele hiperlipoproteinemii. Nu există o
certitudine totuşi, deoarece hiperlipoproteinemia este frecvent
asociată şi cu alţi factori de risc vascular, iar în geneza
aterosclerozei joacă rol şi alţi factori (agregarea plachetelor cu
trombogeneză, hipertensiunea arterială etc).
Tratamentul
Foloseşte
măsuri dietetice, cultura fizică medicală, medicaţia
hipolipidemiantă şi uneori terapia chirurgicală.
