AMG: Epidemiologie si sănătate publică , C1

Epidemiologie

1.Definitia si structura generala a procesului epidemiologic

1 DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamizator zator- favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel nivel populaţional.

STRUCTURA P.E.:

Factori determinanţi : : surse, moduri şi căi de transm ., receptivitate ., -

Factori dinamizatori - favorizanţi: naturali, socio-economici

2.Definirea notiunilor de focar epidemic,proces infectios, focar de infectie

FOCARUL EPIDEMIC: zona, spaţiul, arealul în care se găsesc surse de agenţi patogeni cu potenţial de diseminare spre organismele receptive.

PROCESUL INFECŢIOS (INFECŢIA): totalitatea reacţiilor locae şi/sau generale determinate de impactul dintre agenţii patogeni şi organismele receptive, reacţii tipice şi atipice.

FOCARUL DE INFECŢIE: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază, prin anumite semne, lupta dintre agenţii patogeni şi organismul uman sau animal.

3.Sursa de agenti patogeni:definitie,categorii

Definiţie (generală): organism care asigură:-- găzduirea agentului patogen; supravieţuirea; --eventual înmulţirea;-;întotdeauna diseminarea;-- prezintăsau nu semne clinice de boală..

Categorii: : --omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;

omul purtator de agent patogen;dar şi

animalele, păsările: idem

vectorii biologic activi

4.Purtatorii de agenti patogeni:definitie,categorii,implicatii in sanatatea populationala

Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea: nu prezintă semne clinice de boala

Categorii: : preinfecţioşi , sănătoşi, foşti bolnavi.

Purtăătorii preinfecţioşi

viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii; contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei; durată variabilă (gripă —scurtă; HV—lungă);

depistarea dificilă, acţiuni speciale, printre contacţii cu cazul index. 1 Purtatorii sanatosi
persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de imunizare;
primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;
diseminare : zile -săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);

•depistare: acţiuni speciale tip screening;

• orice specie microbiană;

• semnificaţie epidemiologică (ex. SBHA).

1 Purtătorii foşti bolnavi

a) convalescenţi :durata variabilă (zile,luni) (foarte multe specii microbiene)

b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa (S. typhi, ,Shigella, HVB, C, D, F, G, B. , B. Koch, ,

, Brucella spp., H. palustru etc.) .) -

• purtăătorii foşti bolnavi cronici - cu o deosebită ă semnificaţie epidemiologica

5.Rolul particular ca sursa de ag patogeni al animalelor,pasarilor si al unor artropode

A) animalele si pasarile

• majoritate sunt zooantroponoze (> 90, mondial; 15-20, în Europa)

• animalele – păsările – surse: sălbatice, domestice, peridomestice

· categorii de surse: bolnave (tipic, atipic) purtătoare de agenţi patogeni (cele 3tipuri) · caracteristici: sursă predominant rurală şi ocupationala

· zooantroponoze: rural/urban → ocupaţionale → populaţie generală; · păsările şi unele animale: migraţie → transfer ....

· implicaţiile: medicale/veterinare → socio -economice

B) ARTROPODELE (INSECTELEARTROPODELE) vectori biologic activi (gazde obligatorii):

• paduchii omului

tifos exantematic, febra recurentă, , febra de Wolhinia(5 zile);

ţânţarii(var )malaria, encefalitele, galbenaria, febra galbenăă, , dengadenga, filarioza;, ;

căpuşele (var )encefalitele, tularemia, febra recurenta, febra Q, febra butonoasă, tifosul american, african şi asiatic;
purecii şobolanilor: pesta, tularemia, tifosul

6.Receptivitatea,nereceptivitatea,rezistenta,imunitatea:definitii,clasificare,semnificatii ptr Proc.Epidemiologic

RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie

NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex. vaccinările, educarea populaţiei etc.)

# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau patologice REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:

rezistenţa generală nespecifică
rezistenţa specifică (imunitatea).

Rezistenţa specifică (imunitatea): - umorală – Ac

celulară – celule cu “memorie”
agresiune → organismul = răspuns complex adaptiv prin homeostazie imunologică = capacitate de recunoaştere ulterioară pentru neutralizarea agentului patogen

IMUNITATEA: - naturală - de specie

pasivă (maternă)
activă (boală)
artificială - pasivă : - seruri
Ig
activă – vaccinuri
perspective de ameliorare a eficienţei protective a rezistenţei nespecifice şi specifice:
Ac monoclonali
imunostimularea ribozomală
imunostimularea proteoglicanilor membranari

7.Fondul imunitar:definitie,categorii,moduri de evaluare,scopurile cunoasterii acesteia

FONDUL IMUNITAR POPULAŢIONAL: - natural - artificial

proporţia de posesori Ac specifici
metode de evaluare: epidemiologică şi serologică

evaluarea fondului imunitar în scopul cunoaşterii: - istoriei naturale reale a morbidităţii

- eficienţei unei vaccinări

- eficienţei imunogene, comparative, a unor vaccinuri din aceiaşi clasă - duratei unei stări de imunitate

8.Factorii dinamizatori-favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile transmisibile :definitie ,categorii,implicatii in aparitia si evolutia procesului epidemiologic

intervin în: - crearea “momentului critic” → FD
evoluţiile particulare ale PE
asociativ, pondere variată
dificil de evaluat momentul şi ponderea intervenţiei
prevenţia → evitarea intervenţiei nesanogene a FDF

1. Naturali

cosmici: activitatea solară
meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
climatici: latitudine, altitudine
geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă...

2. Socio-economici

condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-sanitară, culturală

condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare
influenţează PE: - sezonalitatea;

patologie geografică;
meteoropatologie;
excesul de morbiditate şi mortalitate;
tipul de manifestare a PE.

● Exemplu:

sezonul rece: -rezistenţă scăzută la “poarta de intrare” a aparatului respirator; - vasoconstricţie – perturbare factori proteici;

- suprasolicitări metabolice; - dezechilibre nutriţionale; - tulburări neuro-endocrine; - aglomeraţie;

- lipsa ventilaţiei;

- microclimat deficitar;

- insuficienţa igienizării cotidiene; - eforturi fizice.

sezonul cald: - perturbarea barierelor aparatului digestiv;

nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces;
pH acid gastric → perturbări;
brasaj populaţional;
colectivităţi temporare → igiena deficitară;
activităţi specifice: păstorit, explorarea bogăţiilor naturale, şantiere, turism etc.
migraţie animale, păsări;
muştele;
averse de ploaie, inundaţii etc.
prevenţia şi combaterea → orientată în raport de sezonalitate

9.Formele de manifestare ale procesului epidemiologic in bolile transmisibile

:definitie,categorii

dependente de: - particularităţile factorului determinant
intervenţia factorilor dinamizatori-favorizanţi
formele de manifestare ale procesului epidemiologic (PE) sunt caracterizate prin:

• numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală

• extensivitatea şi severitatea

clasic manifestarea PE poate fi: - sporadică
endemică
epidemică
pandemică
în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”
endemo-sporadică
sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
endemo-epidemică
epidemii cu evoluţie: - lentă
explozivă
durată variată
extensivitate şi severitate variată

MANIFESTAREA SEZONIERĂ:

creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o anumită perioadă de timp, comparativ cu restul anului;
expresia influenţei factorilor de mediu;
mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţa crescută

Exemple de boli cu manifestare sezoniera : vara – BDA; iarna - gripa, HVA;

MANIFESTAREA PERIODICA:

- apariţia de “valuri epidemice” la un

interval de câţiva ani;

- specifică în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de acţiunile de vaccinare) sau în contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la Mecca…)

Exemple de boli cu manifestare periodică: rujeola (5 ani),

gripa (3-5 ani),

infecţii streptococice (5-9 ani), meningococice (9-15 ani)

10.Epidemia:definitie,clasificari

Manifestarea epidemică cumulare de epidemii: - spaţial - temporal

extindere spaţială deosebită

prezenţa “în exces” a factorilor PE

cauze deosebite: - acumularea intensă de receptivi - agenţi noi sau “modificaţi”

- contaminarea căilor de transmitere (cataclisme) - condiţii naturale şi socio-economice particulare - brasajul populaţional (import-export)

număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri
puternică “concentrare” spaţială şi temporală
cauze: - endemicitatea, hiperendemicitatea
acumularea de surse
contaminarea unor căi de transmitere
creşterea fondului de receptivi
prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi
cataclisme
deficienţe grave în activitatea medico-sanitară

11.Pandemia:definitie,clasificari,comparatii temporale ale pandemiilor

Manifestarea pandemică

cumulare de epidemii: - spaţial - temporal
extindere spaţială deosebită
prezenţa “în exces” a factorilor PE
cauze deosebite: - acumularea intensă de receptivi - agenţi noi sau “modificaţi”

- contaminarea căilor de transmitere (cataclisme) - condiţii naturale şi socio-economice particulare - brasajul populaţional (import-export)

- deficienţe de supraveghere epidemiologică

- pandemii “istorice”: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic, febra recurentă de păduche, etc. - pandemii “moderne”: “trenante” - HV

- HIV

- pandemii cu risc de reemergenţă: gripa, holera, etc.

- necesară: supravegherea epidemiologică continuă, naţională şi internaţională (OMS,CDC)

12.Implicatiile epidemiologice ale variatiei antigenice naturale ale virusului gripei tip A

Date generale

cunoscută din antichitate
denumirea: gripper (fr.) = a ataca, a brusca influere (lat.) = a curge

numeroase pandemii devastatoare: 1530, 1580, 1582, 1782, 1889-90, 1918-19 1957-59, 1968-69
cea mai răspândită şi frecventă infecţie acută a aparatului respirator
pierderi semnificative
virusurile: A (1933), B (1936), C (1950)
gripa tip A: frecvent epidemică, riscuri pandemice, exces mortalitate
exces de mortalitate
implicaţii-medicale –morbiditate extensiva

--complicatii

--exces de mortalitate -economice:

vacc. “anuale” (costuri ridicate)

spitalizări
tratamente în ambulator

concedii medicale
absenteism variat
perturbări ale activ. social-econ.
suprav. epidemiologică continuă restructurarea genetică continuă, în ritmuri variate, cu structuri intermediare
tipuri: A0, A1, A2 → A3
subtipuri: H1N1, H2N2, H3N2

an de an, variaţii antigenice minore (“antigenic drift”)
periodic, prin acumulări → var. antig. majore (“antigenic shift”) → un nou tip → pandemigen (3-4/secol : sec XX: 1918-1919, 1957-1958, 1968-1969)
restructurarea (var.) antigenică indusă de:

presiunea fondului imunitar populaţional
infecţii mixte, cu 2 subtipuri, la aceeaşi gazdă
pasaje periodice pe gazde aviare şi porcine, îndeosebi în zone asiatice

13.Alte proprietati ale virusului gripei A,in afara variatiei antigenice,cu implicatii in preventie si combatere

variaţia structurală permanentă a antigenelor principale: H1 → H8 şi N1 → N7
posibilităţi de schimbare a gazdei: Hong-Kong – 1997-1998 (18/6) → H5N1 (aviar) → decese la oameni/găini
rezistenţa redusă în mediul ambiental (aerisire, igienă comună)
absenţa utilităţii antibioticelor (indic. medicală în complic. bact

→ 5-7 zile de la debutul gripei)

5. eficienţa antiviralelor (amantadina, rimantadina, acyclovir etc. →

pot reduce riscul complicaţiilor) în administrare precoce (preţ de cost crescut) 6. sensibile la decontaminanţii uzuali

Recunoaşterea tulpinilor necesită notarea:

tipului (A, B, C)
gazda de origine (om, animal, pasăre)
zona geografică (Asia, Europa etc.)
nr. de înregistrare a tulpinei în lab. de referinţă Londra sau Atlanta
anul izolării
subtipul antigenic al H sau N (pt. v. A)

exemplu pt. vaccinul utilizat în diverse sezoane epidemice

14.Surse de agent patogen in gripa

-forme clinice tipice medii -omul bolnav -grave

-forme clinice atipice -omul purtător de virus

-animale, păsări: porcine, păsări sălbatice etc.

15. Moduri si cai de transmitere a virusurilor gripei

direct – predominant → v.g. rezistenţă redusă
indirect – aer, obiecte, mâini – recent contaminate

Factorii d-f

scăderea rezistenţei generale
aglomeraţie
condiţii socio-economice deficitare
sezonul rece şi de trecere etc.

16.Receptivitatea in gripa

Receptivitatea

- generală în absenţa Ac specifici la titruri protective – corespunzători structurii antigenice a tulpinilor

circulante

crescută: copii, vârstnici,gravide,imunosupresaţi
- scăzută: persoane recent vaccinate sau care au trecut prin infecţia gripală,în sezonul epidemic precedent
  - imunitate strict specifică

17.Preventia si combatea in gripa

PREVENŢIE

• generală

anchete seroepidemiologice
izolarea de virus
protecţia grupurilor cu risc
supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS
educaţie pentru cooperare populaţională
relaţii cu structurile socio-economice

• specială

Ig standard
amantadină - A
rimantadină - A
antivirale - ribavirină - A+B
zanamivir - A+B
acyclovir - A+B

• specifică → vaccinare: România = 8 doze/1000 loc.

(1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32; Slovenia = 36 doze/1000 loc.) Combatere → lichidarea procesului epidemiologic

anchete
depistare
declarare
izolare
contacţii: supraveghere 1-5 zile
creşterea rezistenţei generale
Ig, vaccinuri
igienizare de toate tipurile
educaţie
investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, complicaţii, decese etc.

18.Virusul rujeolei:caracteristici cu importanta epidemiologica

rezistenţă ambientală redusă
distrus prin igienizare generală
decontaminanţii chimici → rareori
antivirale → persoane cu risc major, precoce, rareori
omogen structural ?! → 10 genotipuri
stabil antigenic
imunogenitate ridicată
termolabil
sensibil la cantităţi mici de Ac specifici
dificil de conservat în laborator şi preparate vaccinale
fără surse extraumane
nu determină starea de purtător cronic

19.Cauzele aparitiei rujeolei in categorii populationale incluse in Programul Extins de Imunizari

termolabilitatea vacc. (+ 4 – +80 C) – nu congelare
blocarea imunogenităţii în prezenţa Ac materni sau a Ig – secr. + interferon “p. intrare”
inerţie imunol. → 1-5%
diminuarea titrurilor postvaccinale
afectarea grupurilor neincluse în programe de vaccinare
nerecuperarea → contraindicaţiilor temporare
motivaţii mistico-religioase
neglijenţe populaţionale şi medico-sanitare
vacc. la vârsta de 10-11 luni lasă “descoperite” segmente populaţionale receptive de rujeolă
existenţa genotipurilor

20 Caracteristici ale virusului rujeolei in perspectiva programului de eliminare si eradicare 21.Surse de agenti patogeni in rujeola

-omul bolnav : forme –tipice -atipice

-omul purtator de virus:-preinfectios (3-5 zile) -sanatos

-fost bolnav

22.Moduri si cai de transmitere a virusului rujeolei

-direct: predominant, doze infectante reduse, pic. Flügge, aglomeraţii, mod de viaţă neigienic -indirect: aer, obiecte, mâini recent contaminate (familii, colectivităţi)

23.receptivitatea in rujeola

Receptivitate

generală: pers. fără titruri protective de Ac obţinute prin boală sau vaccinare
risc major: copiii < 15 ani
nereceptivi: majoritatea copiilor < 6 luni boală
imunitatea post durabilă vaccinare
importanţă: rezistenţă generală nespecifică şi caracteristicile tulpinii de virus

Factorii dinamizatori-favorizanţi → similari gripă

24.Formele de manifestare ale procesului epidemiologic in rujeola

- sporadică:

în populaţiile unde se practică vaccinarea, prin program
rujeola la “vaccinaţi”
golurile “vaccinale”
adulţi

- endemică:

nu este caracteristică
colectivităţi, asist. medico-socială, incomplet imunizate - epidemică:
în trecut, predominantă
în prezent, unde nu se practică vaccinarea
microepidemii (izbucniri epidemice) → în zone vaccinate (goluri imunitare) – deficienţe socio-economice, secte

25.Preventia si combaterea in rujeola

- generală

supravegherea epidemiologică a colectivităţilor de copii
includerea în programele de vaccinare
creşterea rezistenţei generale
protecţia copiilor cu contraindicaţii pentru vaccinare
educaţia populaţiei pentru cooperare

- specială

Ig – rareori: 3 luni pre şi post vaccinare; antivirale - specifică
vaccinarea: 1963 – S.U.A.; 1971 – România;
Schema vacc.:2 - 3 doze

COMBATEREA

în zonele cu programe extinse de vaccinare, combaterea va include operaţiunile comune (vezi gripa)
vaccinarea şi revaccinarea în focarul epidemic şi în arealul înconjurător → eficientă

26.Virusul rubeolei:caract cu import epidemiologica

maladie cu etiologie virală
specifică omului
răspândire universală
> 30% manifestări atipice
aspect general: maladie benignă
indice de contagiozitate foarte ridicat
confundată cu rujeola şi/ sau scarlatina
1964 – epidemie extensivă şi severă în S.U.A. (> 100.000 gravide afectate/ > 20.000 cu malformaţii congenitale)
1969 – S.U.A. – program extins de vaccinare
1970 – variate arii geografice – vaccinarea elevelor din ultima clasă de liceu şi a studentelor
1977 – S.U.A. – vaccinarea extensivă a copiilor ≥ 12 luni de viaţă (incidenţa scade puternic)

recomandări: certificate de căsătorie însoţite de investigaţii sero-epidemiologice şi consiliere
1978 – vaccin asociat anti-rujeolă-rubeolă
1980-1985 – trivaccin: anti-rujeolă-rubeolă-parotidită
România: media anuală 130 0/0000 loc. (cazuri raportate)

Caracteristici cu importanţă epidemiologică ale virusului rubeolei

rezistenţa scăzută în mediul ambiental
nu impune utilizarea decontaminării cu substanţe chimice
sensibil la antivirale
rezistent la antibiotice
rezistă ani de zile la -700C
nu are gazde extraumane
cel mai teratogen agent biologic (1941: oftalmologul australian Greeg)
structură antigenică omogenă şi stabilă
imunogenitate ridicată
nu determină starea de purtător cronic

27.Surse de agent patogen in rubeola

Surse de virus:

omul bolnav - contagios toată perioada de boală (intens contagios: 7 zile înainte şi 14 zile după exantem) - forme clinice: tipice şi atipice (< 30%)
omul purtător de virus:

preinfecţios (7 zile)
sănătos (1-3 zile)
fost bolnav (convalescent – zile, săptămâni; rareori: 12-15 luni)

nou-născutul cu RC elimină virusul şi după naştere (mai contagios decât celelalte surse: 100-1000 ori) prin: - secreţii naso-faringiene ,urina ,fecale

- secreţii conjunctivale şi vaginale

naşteri premature, avorturi, feţi morţi; pericol – virusul persistă în ţesuturile fătului

28.Riscuri epidemiologice si clinice ale rubeolei congenitale

> 15% din femeile postpubertate sunt receptive;
risc major: rubeola la gravida în trimestrul I (> 20-25% malformaţii);
complicaţiile postinfecţioase congenitale → tardive, 2 ani viaţă (în epidemii = 50-80%);
inserţie socială deficitară;
triada principală: malformaţii:

oculare (cataracta, microftalmia, glaucomul, corioretinita);
cardiace (persistenţa conductului arterial, stenoza arterei pulmonare, defecte septale);
auriculare (surditatea).

alte malformaţii ca: microcefalie, meningoencefalita, întârziere mentală şi de creştere, tulburări osoase, splenice, trombocitopenia, purpura etc.
Prevenţie: generală; sigură = vaccinare

29.Moduri si cai de transmitere a virusului rubeolei

• modul direct:

maladie cu transmitere în condiţii “de aglomeraţie”
transplacentar – rubeola congenitală

• modul indirect: mai puţin ca la gripă

30.Receptivitatea in rubeola :evaluare,semnificatii practica

Receptivitate

generală
protecţia maternă până la 6 luni de viaţă (proporţii ridicate)
ridicată: preşcolari şi şcolari mici
imunitatea postinfecţioasă: scade cu timpul; adolescenţii şi tinerii adulţi, receptivi în proporţii ridicate (risc major: femeile la vârsta procreării)
reinfecţiile: posibile, benigne, periculoase pentru gravide
fondul imunitar: evaluare prin RIH (≥ 1/64 nivel protectiv)
protecţia postinfecţie şi postvaccinare: Ac-Fc, IH, N, IgA secr. (căile respiratorii)

31.Forme de manifestarre ale procesului epidemiologic in rubeola

Manifestările procesului epidemiologic

sporadică: interepidemică, rezistenţă generală nespecifică bună, vaccinări, cu semnificaţie diferită în raport cu vârsta
endemică: nu este caracteristică, uneori: colectivităţi preşcolare şi şcolari mici, colectivităţi asistenţi medico-sociali pentru copii
epidemică: - 5-9 ani, mai rar restul;
ciclizare multianuală: 6-7 ani;
dependent de tulpina circulantă;
1964 – S.U.A. (“tulpina americană”);
epidemii în multe arii geografice

32.Preventia si combaterea in rubeola

PREVENŢIA

măsuri generale educaţionale şi de supraveghere a gravidei;
vaccinarea (mono, bi-vaccin, tri-vaccin);
certificatele de căsătorie – consiliere – vaccinare (atenţie la vaccinul cu virus viu atenuat)

COMBATEREA

anchete epidemiologice;
depistarea, izolarea şi tratamentul bolnavilor;
atenţie la formele atipice;
acţiuni speciale de protecţie a gravidelor cu întreruperea sarcinii în caz de contact sigur cu un caz de rubeolă a gravidei în trimestrul I de sarcină.

Pagini

Epidemiologie si sănătate publică , C1