ARTROZELE
COXARTROZA
reprezinta afectarea cronica degenarativa a articulatiei soldului ce
apare in conditii etiologice variate, dar cu acelasi rezultat
final:deformarea invalidanta articulara.
ETIOLOGIE
1. varsta:
leziuni radiologice decelate la 80% din persoanele care au depasit
varsta de 55 de ani.
2.
sexul: in proportie egala. La barbate artroza este mai des
monoarticulara, porttraumatica si apare inainte de 45 de ani, in timp
ce la femei apare dupa menopauza,este poliarticulara si insotite de
obicei de obezitate,hiperlaxitate , HTA;
3.
factorii metabolici; o dieta bogata in lipide favorizeaza aparitia
coxartrozei
4.
factorii endocrini;- hormonii sexuali: absenta estrogenului la
menopauza favorizeaza aparitia coxartrozei
-
hormonii corticoizi: adm lor duce la necroza condrocitara si atrofia
cartilajului;
-
insulina in exces poate duce la degenerescente cartilaginoase.
Diabeticii fac frecvent artroze.
-
secretia excesiva de somatoptrop hormone sau administrarea repetata
de STH (hormone de crestere) duce la formarea de distructii
cartilaginoase.
5.
factorii vasculari: obliterarea la adult a vaselor epifizare ar duce
la necroza cartilaj si la coxartroza. Totusi cartilajul capului
femoral se hraneste prin imbibitie cu lichidul synovial si nu cu
vascularizatie proprie.
6.
factorii mecanici: au rol esential in etiopatogenia artrozei. Uzura
articulara, presiunea nu atat permanenta ci mai degraba ciclica si
concentrata pe o suprafata limitata, este cea care duce constant la
coxartroza.
Biomecanica
soldului
In
sprijinul unipodal, capul femural constituie punctul de sprijin al
unei parghii de clasa I, ale carei brate pot fi masurate radiografic.
Raportul de
lungime al bratelor greutatii corpului si fortei este in medie de 3
in favoarea greutatii. Aceasta obliga forta de abductie M sa lucreze
cu un avantaj mecanic negativ de 3 pentru a realiza o rotatie a
pelvisului in sensul invers al acelor de ceas. Marimea fortei M va fi
de 5/6G x 3 = 2,5 greutatea corpuiui.
Aceasta
reprezinta doar componenta verticala a fortei M (aproximativ 90% din
forta totala) fara sa includa in calcul directia muschiului fata de
trohanter.
Biomecanica
soldului
Pentru
a calcula forta totala care actioneaza in articulatia in echilibru
(forta din punctul de sprijin), se aplica conditia Σmomentelor = 0,
ceea ce inseamna ca forta. articulara care actjoneaza de jos in sus
trebuie sa egaleze suma celor doua forte care actioneaza de sus in
jos. Asadar R = 5/6 G + 2,5 G = 3,3G pentru un raport al bratelor
parghiei de 3/1, actionand la un unghi de 69° fata de orizontala.
Orice situatie in care bratele parghiei tind sa se egaleze micsoreaza
valoarea fortei M si in consecinta a fortei rezultante R. Acest lucru
este evident la persoanele cu un sold dureros care inclina
inconstient trunchiul de partea soldului bolnav in timpul mersului
modificand pozitia centrului de greutate al corpului in sensul
micsorarii bratului greutatii. Acelasi efect se obtine cu ajutorul
unei carje purtata in mana opusa soldului bolnav, ceea ce micsoreaza
pana la 20% din marimea fortelor de contact articular.
Dinamica
articulatiei soldului
Studiul
fortelor articulare in timpul activitattor dinamice s-a efectuat cu
ajutorul analizei rnersului pe platforma de forta {Paul, 1967) sau
prin recoltarea masuratorilor in vivo cu ajutorul protezelor
instrumentate prevazute cu transductori (Rydell, 1965). In timpul
mersului s-au pus in evident doua momente de cres- tere brutala a
fortelor intraarticulare:
imediat dupa contactul calcanean fortele cresc de 4 ori greutatea
corpului;chiar inainte de ridicarea degetelor, in partea finala a
fazei de sprijin fortele cresc la o valoare de 7 ori greutatea
corpului.
FORŢELE
ÎN ARTICULAŢIA ŞOLDULUI ÎN TIMPUL MERSULUI
Pentru
femei, aceste valori sunt mai mici datorita diferentelor anatomice:
pelvis larg, unghi cervicodiafizar femural mai inchis
(coxa vara), dar si modul diferit de mers.
In
timpul fazei de pendulare, desi soldul nu este incarcat, forta de
reactie are valoarea greutatii corpului datorita contractiei
muschilor extensori care decelereaza membrul inferior. In faza de
sprijin, forta de reactie scade sub valoarea greutatii corpului prin
coborarea centrului de greutate al corpului. Marirea vitezei de mers
creste corespunzator valoarea fortei de reactie articulara.
CLASIFICAREA
=Coxartroze primitive: sunt adesea bilaterale, apar in jurul varstei
de 60 de ani si radiologic sunt coxartroze de forme centrale. Ele
sunt date de factori inca necunoscuti care altereaza metabolismul
cartilajului articular.
=Coxartrozele
secundare: sunt acelea in care factorii locali sunt cauze
declansatoare.
Coxartrozele
secundare ( Clasificarea Duchesne):
-Coxartroze
consecutive alterarii mecanicei articulare: Malformatii coxofemurale
congenitale:
-Displazia
luxanta a soldului ; protruzia acetabulara (coxa profunda); coxa vara
congenitala ;
-coax
valga congenitala ; Anteversiunea colului femoral; displaziile
epifizare.
Malformatii
coxofemurale castigate: -sechele de epifizioliza esentiala ; Sechele
dupa boala Legg-Calve-Phertes ;
-deformatii
traumatice ale cotilului (fractura) sau ale capului femoral
(fractura, epifizioliza traumatica); sechele dupa un Paget de bazin ;
sechele dupa reducerea unei luxatii de sold; boala chesonierilor ;
-Coxartroze
de cauze locale:
Coxite infectioase ;
Coxite reumatismale ; Condromatoza soldului; sinovitele din
hemartroze .
CLINICA
O boala cu desfasurare cronica cu trei faze evolutive: debut,
perioada de stare si perioada terminala.
Debut:
insidios si de lunga durata. Grasset afirma ca “boala nu are
inceput”.
Initial
bolnavul acuza o senzatie de oboseala cu o usoara jena articulara
care apoi devine o durere inghinala moderata intermitenta cu iradiere
spre genunchiul de partea afectata, care cedeaza la repaus si in somn
si la antiinflamatorii si BFT.
Semn
principal de orientare dg.: durere care iradiaza in genunchi.
Perioada
de stare: 3 simptome cardinale:1.durere ; 2. Limitarea miscarilor
; 3. Pozitie vicioasa a soldului
1.DUREREA-
ce apare la mers dupa cca 200-1000 m., la nivelul soldului cu
iradiere spre genunchi sau inghinal. Este desteptata de mers,
exagerata de un teren accidentat sau de urcatul scarilor sau la
modificarile meteorologice.
Fenomenele
algice dispar in repaus sau in pozitie sezanda si reapar la momentul
ridicarii, cu un mers penibil care dupa cativa pasi (incalzire)
cedeaza, reaparand ulterior la eforturi sau oboseala fizica. Toate
duc la SCHIOPATARE, mers cu pasi mici ce obliga bolnavul sa apeleze
la un baston condrolateral.
2.LIMITAREA
PROGRESIVA A MISCARILOR SOLDULUI – REDOAREA-duce la limitarea
flexiei,rotatiei interne si abductiei.
3,.POZITIA
VICIOASA A SOLDULUI: in flexie, adductie si rotatie externa a
coapsei, prin contractura muschilor flexori si a psoas iliac, a
muschilor adductori si pelvitrohanterieni rotatori in afara.
Alte
semne clinice ce apar in perioada de stare :
-atrofia
musculaturii coapsei, a cvadricepsului si a fesierilor de partea
afectata.Circumferinta coapsei scade cu 5-6 cm.
-cracmente
articulare ce se aud la mobilizarea soldului;
-tulburari
circulatorii periferice; blocajul articular tranzitoriu dat de un
osteofit sau corp liber articular;; scurtarea membrului inferior;
mers in Trendelenburg.
Perioada
terminala: blocarea miscarilor soldului in pozitie vicioasa:
ankiloza.
PARACLINIC
1.Examenul radiologic standard cuprinde radiografia de bazin cu
ambele solduri si radiografie de sold de profil
2.
Tomografia axiala computerizata, este totusi abuziva neaducand in
plus decat informatii de orientare a cauzei coxartrozei: maligna sau
infectioasa.
3.
Examenul de laborator care trebuie sa cuprinda analizele tintite
pentru a arata cauza si evolutia coxartrozei.
Examenul
radiologic standard -> Leziunile caracteristice coxartrozei
-ingustarea
spatiului articular, pensarea;
-Osteofitoza:
este osificarea fibrelor capsulare profunde suprasolicitate de
tractiunile fortate;
-Alterarile
structurilor osoase:procese de condensare si geode care intereseaza
in oglinda atat cotilul cat si capul femoral.
-Osteoporoza
difuza subcondrala ce apare in zonele neportante.
ingustarea spatiului articular, pensarea;
-osteofitoza
este osificarea fibrelor capsulare profunde suprasolicitate de
tractiunile fortate si apare sub 3 forme:osteofitoza cotilului: -
externa, interna si inferioara;
-osteofitoza
cefalica, ce apare la granite cervicocefalica, pericefalica si la
nivelul foveei capitis.
-osteofitoza
cervicala cu sediul la partea inferioara, intracapsulara, a colului
femoral pe care-l ingroasa ca un manson.
-Alterarile
structurilor osoase: procese de condensare si geode care intereseaza
in oglinda atat cotilul cat si capul femoral.
-condensarea
osoasa (osteoscleroza) se localizeaza cu predilectie in partea
superioara a capului femoral (zona polara superioara) si in zona
corespunzatoare a cotilului, realizand o imagine in oglinda.
-Geodele
sau pseudochisturile, imagini patognomonice pentru coxartroza, sunt
escavatii in tesutul osos subcondral, intalnite constant in zona de
sprijin a capului femoral si a cotilului, de o parte si de alta a
spatiului articular ingustat.
-Osteoporoza
difuza subcondrala ce apare in zonele neportante.
TRATAMENTconservator
cuprinde: igiena vietii, tratamentul orthopedic, medical,
balneofizioterapic si de recuperare reeducare medicala.
1
Igiena vietii cuprinde:
evitarea surmenajului articular prin una doua ore pauza cand
pacientul va sta in decubit;
Gimnastica adecvata medicala; Mersul pe bicicleta ergometrica;
Inotul.
2.Tratamentul
medical: medicatie antialgica, antiiflamatorie si decontracturanta
3.Fizioterapia
prin ultrasunete si diadinamice.
4.Balneoterapia
insotita de hidrokineziterapia si masajul post balneatie.
Tratamentul
chirurgical-Istoric : osteotomiile intertrohanteriene de valgizare,
varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte de
revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic.
Azi
nu se mai practica din mai multe motive:
-stopeaza
evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile
repornesc;
-eventualele
artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza
medializarii;
-aparitia
de o multitudine de proteze totale adaptate la toate tipurile de
coxartroze;
-posibilitatea
de a face revizie de proteza totala la 15 – 20 de ani.
Conduita
chirurgicala moderna:
artoplastia cu proteza totala.
*Plecand
de la premiza ca o proteza nu este permanenta , ca dupa un anumit
timp apare uzura ce duce la deteriorarea ei, trebuie calculate foarte
bine varsta de aplicare a protezelor. In
principal o proteza totala poate fi implantata la orice virsta;
*proteza
totala necimentata pt. pacientii de sub 65 de ani
;
*proteza
totala cimentata pt. pacientii de peste 65-70 ani.
;
*Durata
de viata a unei proteze este de cca 10 ani _+ 3-5 ani, in functie de
greutatea pacientului, de activitatea fizica a lui, de tipul de
proteza, de acuratetea actului chirurgical.
GONARTROZA
Degenerarea cartilajlului articular, urmata de cresterea activitatii
osului subcondral.Cea mai frecventa forma de boala reumtismala a
genunchiului, 10% din populatia peste 60 ani, .
CLASIFICARE
Gonartroza
primitiva
Gonartroza
secundara
*Factori
implicati:-Menopauza: scaderea estrogenilor
Poliartrita cronica evolutiva
scade
efectul protector asupra cartilajului Traumatismele
articulare
-Greutatea,
obezitatea Diferitele
artropatii
-Profesia
Tulburarile stratico dinamice ale
membrelor:dezaxarea genunchiului,distructia
femuropatelara
-Traumatismele
repetate Condromalacia patelara
-
factori vasculari
Fracturile de platou tibial
-Inflamatiile
repetate
-ereditarea
Gonartroza
primitiva Cartilajul,
pierzand rezistenta mecanica prin distrugerea condrocitelor care au
rata de multiplicare mica, se erodeaza, la inceput in zonele de
maxima concentrare tensionala unde, in final, osul ajunge sa fie
denudat.
Acesta,
neprotejat de stratul cartilaginos, dar supus in continuare
tensiunilor, cedeaza aparand microfracturi care se vindeca formand
osteofite marginale.
Aceste
evenimente sunt sursa unor reactii imflamatorii ale capsulei,
sinovialei, unde se depun intraarterial microcristale provenite din
os (hidroxiapatita, pirofosfatul de calciu), si care cu timpul
formeaza procese cicatriceale scleroase, care in timp dau deviatii
axiale.
Modificarile
axiale ale genunchiului provoaca mecanisme de feedback in toate
compartimentele genunchiului. Aceste procese evoluiaza ca “bulgarele
de zapada”.Primul se deterioreaza compartimentul intern.
Distrugerea menisco capsulara produce ingustarea asimetrica a
genunchiului, cu inclinarea femurului catre intern ( genu varum).
Deplasarea spre intern a axei gravitationale, in platoul tibial
intern, provoaca concentrarea tensiunilor mecanice pe o arie tibiala
mica, ceea ce accentuiaza uzura cartilajului. Cand tensiunile
femuro-tibiale interne devin excesive, se produce fragmentarea sau
chiar osteoliza platoului tibial intern. Platoul tibial extern se
subluxeaza, suferinta extinzandu-se si in compartimentul extern =
suferinta globala.
In
acest mod creste inclinarea in varus a femurului, fapt care face ca
rezultanta R sa-si continue deplasarea interna, pentru ca odata
ajunsa dincolo de condilii femurali interni, sa provoace
instabilitatea interna a genunchiului si deteriorarea ligamentului
colateral intern. Dezaxarea in genu varum este mai frecventa la
barbati fata de femei (2/1).In genu varum exista intotdeauna
osteocondensare sub cartilajul platourilor tibiale provocate de
concentrarea la acest nivel a tensiunilor mecanice.
In
genu valgum, osteocondensarea este discreta. Faptul a fost explicat
de Maquet prin aproprierea axului gravitational G, de fesier, ceea ce
face ca R sa se aproprie si ea de deltoidul fesier, fapt ce-i scade
efectul compresiv.
Gonartroza
primitiva – patogenie:. Dezaxarea genunchiului in plan sagital:
genu flexum
Genu
flexum poate aparea secundar: fracturi articulare consolidate vicios,
blocaje articulare repetate urmare a anchilozei soldului in flexie.
Apare des in stadiile avansate ale gonartrozelor primitive, situatie
in care se asociaza dezaxarea genunchiului si in plan frontal. In
pozitia de flexie a genunchiului, suprafetele de contact femuro
tibiale se micsoreaza ducand la accelerarea uzurii
osteocartilaginoase.
GENU
RECURVATUM este o dezaxare a genunchiului in plan sagital, in sens
opus flexumului;
- este consecinta unor boli: traumatisme ale genunchiului, poliomielita.;
- este consecinta unor boli: traumatisme ale genunchiului, poliomielita.;
-
deoarece in genu recurvatum, in contact cu platourile tibiale vine
partea cea mai etalata a condililor femurali, multa vreme dezaxarea
nu este insotita de uzura osteocartilaginoasa.
Condromalacia
patelara
Ea
se poate prezenta si evolua rar ca entitate, dar cel mai frecvent
este o componenta a artrozei globale a genunchiului.Leziunile sunt de
obicei in oglinda, atat pe suprafata rotului cat si pe trohlee.Este
vizibila pe radiografia de profil si pe incidenta axiala a
genunchiului.
DEBUTUL
De cele mai multe ori este insidios si se manifesta prin dureri de
genunchi care apar dupa eforturi fizice mari. Rareori, debutul poate
fi brutal, prin hidartroza sau hemartroza ce apare in urma unui efort
fizic mare. Alteori debutul este brusc prin blocaj articular,
asemanator rupturilor de menisc, prin interpunerea intre femur si
tibie a unui corp cartilaginos.
DUREREA:
semn principal si dominant; la inceput,durerea este localizata pe
interliniumul intern, in spatiul popliteu sau sub patella; poate
iradia pe gamba in jos; provocata de miscare, dispare la repaus, nu
are caracter nocturn; apare odata cu inceperea miscarii si diminua
apoi este exacerbata de mersul pe teren moale, in panta, la urcare
dar in special la coboratul treptelor; mersul poate fi schiopatat,
uneori dificil, dar nu imposibi; instabiliitatea genunchiului, data
de durere ca act reflex.
Examen
obiectiv
*Genunchiul
este mare prin hipertrofia componentelor genunchiului: osteofitoza
marginala grasime retropatelara, sinoviala imgrosata.;
*Hipotrofia
musculaturii coapsei scoate in evidenta hipertrofia;
*Hemohidartroza,
ce apare brusc dupa un efort, si dispare rapid dupa punctie
evacuatorie sau mai lent in 2-3 sapt netratata;
*Chist
Baker, ce apare in spatiul popliteu;
*Dezaxarea
genunchiului; Palparea rotulei da dureri.
EXAMEN
RADIOLOGIC: Rgf. Fata: -Spatiul tibio-femural este ingustat;
-Osteofite
de diferite dimensiuni pe marginea condililor femurali sau a
platourilor;
-Ascutirea
spinelor tibiale; Incongruenta femuropatelara; Dezaxare in varum;
Osteocondensare
sub platourile tibiale; Corpi liberi intraraticulari.
Profil:
Osteofitoza supra si
infrapatelar; -Osteofitoza in coroana a marginei trohleei femurale;
.
Micsorarea distantei femuro – patelare;
-Voluta
posterioara a condilului femural poate fi hipertrofiata osteofitic;
Corpi osteocartilaginosi liberi; Spatiul articular tibio-femural este
ingustat; Platourile tibiale pot fi infundate.
Radiografiile
de fata executate in ortostatism permit aprecierea instabilitatii si
dezaxarii. Teleradiografia care se face cu bolnavul in picioare,
permite calcularea unghiului dezaxarii laterale a genunchiului,
pentru ca numai prin aceasta tehnica se poate trasa axa membrului
pelvin, fata de care se raporteaza axa anatomica a femurului. Ea
permite identificarea originii deformarii genunchiului, pe femur sau
tibie.
TRATAMENT
NECHIRURGICAL -DACA ESTE DIAGNOSTICATA PRECOCE, POATE FI OPRITA IN
EVOLUTIE;
-Scaderea
ponderala; Imbracaminte din materiale usoare;
-Subiectii
nu au voie sa duca greutati, sa evite urcatul sau coboratul scarilor,
ortostatismul prelungit, eforturile fizice in picioare, sa evite
jocurile in care se sare, se alearga;
-Tratamentul
medicamentos antalgic si antiinflamator; BFT
-Infiltratii
cu solutii vascoelastice, prin cure de 3-5 flacoane efectuate
saptamanal, annual;
-Medicatie
de refacere a cartilajului, minim 3 luni/an, cu glucozamine.
TRATAMENT
CHIRURGICAL: ARTROLIZA;
FORAJELE CONDRO-CONDILIENE; OSTEOTOMIA DE CORECTIE ; ARTROPLASTIA
GENUNCHIULUI
ARTROLIZA:
emondaj articular: curatarea genunchiului de osteofite marginale,
cartilaj ramolit,corpi liberi articulari, meniscuri degenerate,
sinoviala hipertrofica.
FORAJELE
CONDRO-CONDILIENE:
operatia PRIDIE: In condilul femural, se foreaza tunele osoase cu
burghie de 4-8 mm. patrunzandu-se pana in maduva osoasa a epifizei
femurale. Dupa cateva luni, tunelele osoase sunt invadate de un
fibrocartilaj, care se extinde pe toata suprafata osului, pe care o
netezeste.
OSTEOTOMIA
DE CORECTIE-OSTEOTOMIA FEMURULUI
-Mai
rar efectuata azi, deoarece se vindeca mai greu.;
-Indicata
atunci cand dezaxarea este mai mare de 15 grade;
-Consta
in scoaterea unui ic osos calculat anterior si care se duca la
obtinerea unui ax normal de 172 gr.si fixare ferma, care sa permita
mobilizare si recuperare precoce.
OSTEOTOMIA
DE CORECTIE- OSTEOTOMIA TIBIEI
-Indicata
in dezaxarile in valg sau var, de sub 15 grade.’;
-Sunt
osteotomii de inchidere (scoatere unui ic extern sau intern) sau de
deschidere (cu introducerea unui grefon osos sau din substituenti
ososi);
-In
imagine, osteotomie de deschidere a tibiei.
ARTROPLASTIA
GENUNCHIULUI
HEMIARTROPLASTIA:
in gonartrozele unicompartimentale in care se inlocuieste jumatatea
externa sau mai frecvent interna a articulatiei tibio-femurale, ce
apare in special in urma unor dezaxsari secundare: maladie Konig,
fractura platoului tibial consolidata vicios, etc.
ARTOPLASTIA
CU PROTEZA TOTALA:
-proteze
stabilizate sau blocate (in balama):protezele care limiteaza
miscarile genunchiului la un singur tip de miscare ;
-proteze
nestabilizate sau neblocate: proteze care lasa libertate totala la
miscarile genunchiului; cimentate , necimentate; 3 variante:
libera, blocata posterior, proteza de revizie.
ARTROZELE
DIN BOLILE REUMATISMALE
A)
POLIARTRITA REUMATOIDA
FRECVENTA:femeia
adulta de 30-45 ani. De trei ori mai frecventa la femei.
ETIOPATOGENIE:
Boala autoimuna, prin pierderea tolerantei imune fata de proteinele
proprii, cu aparitia autoanticorpilor circulanti. Orice factor
agresiv pe un anume teren, altereaza globulinele normale. Asupra lor
organismul reactioneaza prin formarea de autoanticorpi, euglobulina
speciala, denumita factor reumatoid, care se gaseste in sange si in
lichidul sinovial.
Tablou
clinic
-Debut
insidios, cu dureri articulare spontane indeosebi la mana, in
articulatiile interfalangiene proximale si metacarpofalangiene. In
perioada de stare, degetele, mai ales indexul si mediusul, se
tumefiaza si iau aspectul unui fus.;
-Leziunile
sunt simetrice si au tendinta extensiva si centripeta.;
-Redoare
matinala la cel putin doua articulatii care dureaza mai mult de 30
min.;
-Prinderea
alternativa a articulatiilor, cu durere si redoare matinala, mai mare
de 30 min.;
-Articulatiile
coxofemurale si ale genunchiului sunt de obicei prinse mai tarziu,
dupa cca 10 ani de evolutie.;
-Din
cauza contracturii antalgice a musculaturii periarticulare, miscarile
articulatiei devin limitate. ;
-Mai
tarziu, prin retractii fibroase si distructii osteoarticulare, apar
dezaxari secundare.;
-Intinderea
procesului inflamator la sinoviala, la capsula, la cartilaj si la os,
determina importante deformari articulare: degete in ciocan, in
butoniera, degete telescopate, picior plat valgus, equin, etc.;
-Cand
cartilajul distrus este inlocuit cu tesut fibros, apare ankiloza
vicioasa, incompatibila cu o functie articulara normala.;
-Apar
noduli reumatismali si adenopatii in formele grave;
-Amiloidoza
renala, leziuni visceral.
Asociatia
Americana de Reumatologie (ARA-American Rheumatism Association)
Criteriile
pentru
stabilirea diagnosticului.
-redoarea
articulara matinala de cel putin o ora;
-artrita
simultana la minim trei arii articulare observata de medic (cu
tumefiere de parti moi sau sinuvita);
-artrita
articulatiilor mainii cu afectarea articulatiilor metacarpofalangiene
sau interfalangiene proximale;
-artrita
simetrica cu afectare simultana, bilaterala aceleasi articulatii;
prezenta
nodulilor reumatoizi observata de medic;
-prezenta
serica de factor reumatoid in conditiile unei reactii pozitive
intalnita la mai putin de 5% dintre normali;
-modificari
radiografice tipice bolii cu eroziuni si decalcifieri juxtarticulare
la oasele mainii.
Criteriile
1-4 trebuie sa dureze cel
putin sase saptamani.
Bolnavul
este considerat a avea poliartrita reumatoida in cazul in care
indeplineste patru dintre aceste criterii. .
EXAMENELE
DE LABORATOR
-In
puseul evolutiv: VSH crescut, fibrinemie mare, leucocitoza, anenie,
PRC pozitiva.
-Pozitivarea
testului Waaler-Rose si a testului latex ( care pun in evidenta
activitatea aglutinanta a factorului reumatoid; Alfa2 si gama
globuline crescute;
-Lichidul
articular cu multe limfocite sau polimorfonucleare, cu multa fibrina,
enzime, ragocite.
EVOLUTIE
-in pusee, cu acutizari
si remisiuni, in functie de tratament, varsta de aparitie.
-din
cauza tratamentului cu cortizonice si a evolutiei in pusee a bolii,
doua sant complicatiile ce apar: osteoporoza, coxartroza si
gonartroza. De regula atunci cand apare limitare a mobilitatii
articulatilor, cu deformare si durere permanenta, cu tot riscul,
pacienta trebuie protezata.
B)
SPONDILITA ANKILOPOETICA:
mai frecventa la barbatii tineri, foarte rara la femei.
Forme
clinice: forma centrala: forma Bechterew; forma rizomelica: forma
Pierre Marie Strumpell
EXAMEN
CLINIC
-Debut
insidios, cu rahialgii, predominent lombare, insotite uneori si de
artralgii sacroiliace, talalgii.
-In
perioada de stare: dureri de coloana si articulare cu caracter
radicular. Coloana devine rigida prin contractura musculara. Lordoza
lombara se sterge, iar contractura initiala este inlocuita prin
atrofie musculara.
-Reducerea
capacitati respiratorii; Aparitia cifozei rigide, cu aplecarea
inainte a capului si limitarea ariei vizuale.
-In
75% din cazuri sunt interesate articulatiile soldului si genunchii.
ASPECT
CLINIC
-Lordoza
lombara se sterge, iar contractura initiala este inlocuita prin
atrofie muscular;
-Aparitia
cifozei rigide, cu aplecarea inainte a capului si limitarea ariei
vizuale.
-Primele
semne apar in artriculatiile sacroiliace, sub aspect fals de largire
a interliniei.
-Uneori
apare un proces de condensare osoasa juxtaarticulara.
-In
perioadele avansate, interlinia articulara dispare.
-In
stadiul de stabilizare, articulatia este complet ankilozata.
-In
coloana vertebrala apare un proces de osteoporoza si turtire a
discurilor.
-Elementele
caracteristice sunt sindesmofitele, care leaga corpii vertebrali la
nivelul T10 – L3.
-In
perioada de stare apare fuziunea osoasa intersomatica care impreuna
cu sindesmo-fitele, realizeaza aspectul caracteristic de coloana de
bambus.
-In
evolutie, se osifica si ligamentele interspinoase si supraspinoase
iar impreuna cu leziunile articulatiilor interapofizare, dau aspect
de sina de tren..
Examenul
RMN arata toate leziunile descrise radiografic dar cu mai mare
precizie:
-sindesmofitele
-turtirea discurilor
-osificarea ligamentelor interosoase si supraspinoase
-sindesmofitele
-turtirea discurilor
-osificarea ligamentelor interosoase si supraspinoase
LABORATOR
In perioada evolutiva: VSH, fibrinemie, leucocitoza., H.L.A B27
(antigenul de histocompatibilitate) TRATAMENT
*MEDICAL
SI FIZIOCHINETOTERAPEUTIC,
la fel ca in oricare boli reumatismale;
*ORTOPEDIC:repaus
pe pat tare, fara perne sub cap si cu un sul moale sub regiunea
lombara pentru mentinerea lordozei; corset ghipsat de corectie cand
apare cifoza purtat pana la stergerea ei, urmat apoi de corsete
ortopedice de mentinere de tip Boston sau Cheneau.;
*CHIRURGICAL:
artroplastii cu proteze totale pentru coxartroze; osteotomii de
corectie a coloanei urmata de sustinerea corectiei prin corsete.
ARTRITA
REUMATOIDA JUVENILA :
11,2% din totalul afectiunilor reumatoide;
ETIOLOGIE:
mecanism necunoscut;
PATOLOGIE:
inflamatia cronica sinoviala infiltrat limfocitar; interleuchina 6;
factor de necroza tisulara TNF.
Ambele
citochine duc la formarea unui pannus distructiv sinovial care
initial duce la formarea unei sinoviale hipertrofice si edematoase,
urmata de invadarea cartilajului articular si a osului adiacent
subcondral.
CRITERII
DE DIAGNOSTIC
-VARSTA
MAI MICA DE 16 ANI; PRINDEREA UNEI SAU MAI MULTE ARTICULATII;
-DURATA
BOLII MAI MARE DE 6 LUNI; DEBUT SISTEMIC CARACTERIZAT PRIN FEBRA SI
ERUPTII CUTANATE;
-EXCLUDEREA
DIN ALTA FORMA DE ARTRITA; O SIMPTOMATOLOGIE CU DURATA MAI MICA DE 6
SAPTAMANI SE CONSIDERA ARTRITA IDIOPATICA A COPILARIEI.
ASPECT
CLINIC *DEBUTUL ARJ:
-
SINDROM FEBRIL MAI MARE DE 2 SAPT. CU CRESTERI DE TEMPERATURA DUPA
AMIAZA SI SEARA;
-
ERUPTII CUTANATE PE TRUNCHI SAU EXTREMITATI PROXIMALE ALE MEMBRELOR;
PRINDEREA UNEIA SAU MAI MULTOR ARTICULATII; HEPATOSPLENOMEGALIE;
LIMFADENOPATIE GENERALIZATA
Genunchiul
este marit de volum, cu semne inflamatorii prezente, in flexie,
acoperit de tegumente rosii lucioase, dureros la mobilizare si
palpare.Mainile sunt deformate, cu falange subluxate, in pozitii
vicioase din cauza panusului articular care mareste articulatia si
cauta pozitii de relazare antalgice..
