CURS
5
FRACTURILE
COLOANEI VERTEBRALE
FRACTURILE INELULUI PELVIN
FRACTURILE INELULUI PELVIN
PARTICULARITATI
stabilitatea pelvisului
depinde de integritatea complexului sacroiliac posterior
rezistenta
inelului pelvin nu este uniforma: zonele slabe sunt situate anterior
( in jurul gaurilor . .
obturatorii), posterior
(in jurul articulatiilor sacroiliace) si lateral in dreptul
cavitatilor cotiloide
FRECVENTA:
5 % din fracturile scheletului
MECANISM
DE PRODUCERE
1)
Compresiune sagitala(in
sens antero-post)
forta se exercita
dinainte-inapoi tinzand sa deschida bazinul transvers
=daca
forta traumatica este mica rezulta o entorsa pubiana, o fractura
dubla anterioara, uni- sau bilaterala fara deplasare, sau o
disjunctie a corpurilor pubisului de pana la 2,5 cm; la partea
posterioara a inelului leziunile sunt neinsemnate
=daca
forta traumatica este mare disjunctia este mai mare de 2,5 cm, apar
leziunile complexului sacroiliac posterior („in carte deschisa”);
fractura de bazin este in acest caz rotational instabila dar vertical
stabila,( ligame sacroiliace raman intacte)
=forta
traumatica este mica:
rezulta o entorsa pubiana, o fractura dubla anterioara, uni- sau
bilaterala fara deplasare, sau o disjunctie a corpurilor pubisului de
pana la 2,5 cm
=
daca forta traumat este mare disjunctia este mai mare de 2,5 cm, apar
lez complexului sacroiliac poste („in carte deschisa
2)Compresiune
laterala:
forta se exercita
transversal
daca
forta traumatica este mica rezulta o fractura minora, stabila (tip A)
a ramurilor ischiopubiene; daca forta este mare leziunile debuteaza
posterior; anterior se produce o incalecare a corpurilor pubisului si
diametrul transversal al bazinului se micsoreaza („in carte
inchisa”)
fractura
este rotational instabila dar vertical stabila (tip B)
3)Forfecare:
impact vertical si
asimetric ( caderea cu sprijin pe ischioane sau pe taloane)
anterior leziunile constau dintr-o disjunctie pubiana sau o fractura a ramurilor ilio- si ischiopubiene; posterior, leziunea cea mai frecventa este disjunctia sacroiliaca; deplasarea consta intr-o ascensiune a hemibazinului
anterior leziunile constau dintr-o disjunctie pubiana sau o fractura a ramurilor ilio- si ischiopubiene; posterior, leziunea cea mai frecventa este disjunctia sacroiliaca; deplasarea consta intr-o ascensiune a hemibazinului
4)
fracturi care nu intrerup continuitatea inelului
Soc
direct: cadere calare,
fractura aripii iliace prin lovire
Smulgere:
smulgerea insertiilor tendinoase de pe spina iliaca antero-superioara
Clasificarea
Westerborn
(anatomica, dupa
sediul fracturii) Fracturile
arcului anterior ;
Fracturile arcului
posterior
Fracturile
asociate (complexe)
Clasificarea
Tile
(in functie de
stabilitate)
Tip A,
B, C:
Fracturile
arcului anterior ramurile
orizontale ale pubisului ; ramurile ascendente (ischiopubiene);
corpul pubisului ;
la nivelul simfizei
Fracturile
arcului posterior la niv
aripei iliace ( Malgaigne);disjunctia/disjunctia-fractura a
artticulatiei sacroiliace
Fracturile
arcului posterior fractura
aripioarei sacrale (Voillemier) ;fractura verticala a corpului
sacrului („in timbru postal”)
Fracturile
asociate (complexe)
realizeaza diverse combinatii intre fracturile descrise
;
duble
verticale anterioare (uni- sau bilaterale) ; dubla verticala
homolaterala
dubla
verticala incrucisata ; cvadrupla
Tip
A fracturile stabile, fara
deplasare sau minim deplasate
fracturile parcelare si
fractura transversala a sacrului si coccisului ; arcul posterior
este intact
Tip
B fracturi rotational
instabile ; arcul posterior este rupt incomplet
Tip
C fracturi in care se
sumeaza instabilitatea rotatorie si verticala
fracturile inelului
asociate cu fracturile acetabulului ; arcul posterior este rupt
complet
CLINIC:
- circumstantele
accidentului si daca bolnavul a urinat, cand si ce aspect avea urina
dupa accident
- subiectiv: durere locala (coxala si inghinala) cu impotenta
functionala, uneori bilaterala, a memb inferioare
- obiectiv hematoame la locul de impact, echimoze inghinale,
perineale, sacrate
- rotatia membrului inferior (externa sau interna) poate fi
prezenta
- punctele dureroase pot fi situate anterior (simfiza, brate
orizontale pubis, pliurile genitocrurale) sau posterior (la
.
nivelul articulatilor sacroiliace)
-
durerea provocata apare prin manevra
Larrey (indepartarea
crestelor iliace) sau Verneuil
(apropierea crestelor
iliace)
-
examenul clinic se completeaza cu o atenta palpare a abdomenului,
tuseu rectal, vaginal si examen neurologic
Examenul
radiologic obligatoriu in cele 3 incidente: fata, obturatorie si
alara, complectat atunci cand se poate cu exam C.T.
Radiografia
nu arata fractura de sacru In schimb CT o evidentiaza
COMPLICATII
1.Complicatii
urinare sunt cele mai
frecvente , leziunile vezicii si uretrei (mai frecvente la barbat)
sunt posibile in cazul rupturilor planseului (fracturile tip C) sau
in cazul marilor deplasari in rupturile uretrei (deobicei in
portiunea membranoasa) se intalneste o triada
simptomatica clasica formata din uretroragie (semnul caracteristic),
glob vezical cu nevoia imperioasa de a urina si urohematomul perineal
in
rupturile vezicii bolnavul nu are glob vezical dar nici nu a urinat,
exista o infiltrare suprapubiana, loc unde abdomenul inferior se
apara . Ruptura
de uretra . Rx. Cu odiston introdus pe uretra
2.Complicatii
vasculare sunt cele mai
grave ; bratele arterei iliace pot fi lezate in fracturile tip C
sangele
se acumuleaza subperitoneal iar clinic se manifesta mai ales prin
semne generale (soc hemoragic si traumatic)
3.
Complicatii
nervoase (marele sciatic,
obturator), viscerale (anorectale, colice, intestinale),
perineogenitale (la femei), fractura deschisa
TRATAMENT:
Prin ajutor: bolnavul va fi
imobilizat pe o targa cu genunchii usor flectati si membr inf legate
intre ele;
se
vor administra calmante
La spital trebuie
avute in vedere prioritatile actului terapeutic; din acest punct de
vedere, in urgenta se va .
raspunde la urmatoarele 6 intrebari:
1.caile aeriene sunt
libere ?
2.plamanii
ventileaza corect ?
3.bolnavul
pierde sange ?
4.are
un traumatism abdominal ?
5.vezica
urinara sau uretra sunt traumatizate ?
6.fractura
inelului pelvin este stabila sau instabila ?
Dupa
rezolvarea terapeutica a primelor 5 intrebari se va trece la
tratamentul propriu-zis al fracturii care va fi diferentiat in
functie de tip
TRATAMENT
=> Fracturile stabile tip A minim
deplasate sau fracturile parcelare ale bazinului:
se trateaza prin simplu
.
repaus la pat; dupa 4-6
sapt pacientul va putea relua mersul
=>Fracturile cu instabilitate rotatorie tip B cele cu instabilitate rotatorie externa („in carte deschisa”): in cazul in care indepartarea la nivelul simfizei pubiene este mai mica de 2,5 cm, tratamentul va consta in simplu repaus la pat sau se va utiliza metoda „hamacului” care apropie intre ele corpurile pubiene
=>Fracturile
cu instabilitate rotatorie tip B metoda
„hamacului”
initial si la 4 saptamani
=>Fracturile
cu instabilitate rotatorie tip B in
cazul traumatismelor „in
carte deschisa”, avand o
indepartare mai mare de 2,5 cm, se foloseste reducerea prin
intoarcerea pacientului in decubit lateral si apasarea pe creasta
iliaca; mentinerea reducerii se face cu fixator extern;
cele
cu instabilitate rotatorie interna
(„in carte inchisa”):
repaus la pat 6 saptamani iar daca exista o deformatie evidenta la
nivelul bazinului, se va folosi fixatorul extern pentru 6-8 saptamani
placa
insurubata deasupra simfizei se foloseste atunci cand pacientul
necesita o laparotomie (in urgenta) sau cand reducerea nu s-a obtinut
prin alte metode
=>Fracturile
instabile rotator si vertical tip C sunt
cele mai periculoase si cele mai dificil de tratat
reducerea
si mentinerea se poate face folosind:- fixatorul extern combinat cu
extensia longitudinala timp de 10 saptamani
-
fixarea anterioara si posterioara : anterior cu placa suprapubiana
sau placa dubla supra- si prepubiana iar posterior cu bare sau
suruburi
Stabilizare
cu fixator extern -osteosinteza cu placa si suruburi in timpul 2-
FRACTURILE
COTILULUI masivele
osoase ale cotilului pot fi schematic descrise ca avand forma literei
Y rasturnat; cele doua brate ale literei sunt numite coloanele
cotiloidiene
daca
impartim cotilul in 4 parti prin doua linii oblice la 45 care se
intersecteaza in centrul sau,
apar doua zone portante:
acoperisul cotiloidian si
peretele posterior al cotilului
( in rosu coloana anterioara si in bleu coloana posterioara).
MECANISM
DE PRODUCERE se produc prin
lovirea a acetabulului de catre capul femural:
in
caderile de la inaltime in decubit lateral
in
lovirile fetei anterioare a genunchiului ca in cazul „accidentelor
de bord”
CLASIFICARE
=> functionala fracturi
cu implicatii asupra congruentei si stabilitatii: fracturile care
intereseaza zonele portante (fractura peretelui posterior, a coloanei
anterioare si cea transversala inalta) si majoritatea fracturilor
mixte
fracturi
fara implicatii asupra congruentei si stabilitatii: fracturile
situate inafara zonelor .
portante (fracturi transversale joase si ale peretelui anterior)
=>Judet si
Letournel: =>Fracture
elementaire
1.Fracture de la paroi postérieure de l’acétabulum
2.Fracture
de la colonne postérieure ; 3.Fracture de la paroi antérieure de
l’acétabulum
4.Fracture
de la colonne antérieure ; 5.Fracture transversale
=>Fractures
complexes
1.Fracture en « T » ; 2.Fracture de la colonne postérieure
associée à une fracture de la paroi postérieure ; 3.Fracture
transversale associée à une fracture de la paroi postérieure ;
4.Fracture de la colonne antérieure associée à une fracture
hémitransversale de la colonne postérieure
5.Fracture des deux
colonnes
INVESTIGATIA
RADIOLOGICA A COTILULUI
radiografia standard de fata a bazinului ; radiografiile
obturatorii si alare ofera imagini ale cotilului de fata si de profil
incidente radiologice
suplimentare: ¾
obturator, ¾ alar) ;RMN = traiect, deplasare
COMPLICATII
deplasarea fragmentelor de
fractura conduce la luxatii ale capului femural in sens posterior
(frecvent), . .
anterior (rar) sau central (intrapelvin)
leziuni vasculare la
nivelul capului femural generatoare de necroza
leziuni nervoase
(nervul sciatic) ; coxartroza
TRATAMENT
in urgenta, tratamentul
consta in reducerea luxatiei se aplica in continuare o extensie
continua pentru 3-4 .
sapt.
pana la 7 zile este
bine sa se stabileasca daca tratamentul va fi conservator sau
operator
Tratamentul
conservator
Indicat in:
fracturile cu minima
deplasare
fracturile
deplasate avand sediul in zonele neportante (transversale joase,
cvadrantul anterior si inferior)
la pacientii peste
50 ani la care reducerea ortopedica pare realizabila
la pacientii cu
„contraindicatii medicale”
Se
practica o reducere sub anestezie generala si se instituie o extensie
bidirectionala (longitudinala si laterala) ptr 8-12 sapt
Sprijinul
va fi autorizat tardiv, la 4-5 luni de la accident
Tratamentul
chirurgical este urgent in
fracturile-luxatii cu peretele posterior al cotilului fracturat
in
celelalte situatii operatia poate fi amanata 4-5 z, timp in care
bolnavului i se instaleaza o extensie continua longitudinala
reducerea
sangeranda este o operatie pe bazin si nu pe cotil, de unde o cale de
abord corespunzatoare, larga, unica cu osteotomia marelui trohanter .
reducerea se va face cu ajutorul distractorului dupa
reducere, fragmentele se vor fixa cu suruburi de spongie sau placi
speciale care se muleaza pe reliefurile osoase reduse.
FRACTURILE
COLOANEI VERTEBRALELEZIUNILE
TRAUMATICE ALE COLOANEI CERVICALE ; COLOANEI DORSALE ;
COLOANEI DORSO-LOMBARE
FRECVENTA
1% dintre fracturile
scheletului ; 75 % din traumatisme afecteaza regiunea dorso-lombara
exista
„centre traumatice” ale coloanei (la nivelul C1-C2, C5-C6 si
T12-L2)
MECANISM
DE PRODUCERE mecanism
direct: rar, de exemplu
prin proiectil
mecanis
indirect: 1.
hiperflexia,
2.compresiunea,
3.hiperextensia
4.forfecarea orizontala
Hiperflexia
in cazul coloanei dorso-lombare
hiperflexia
tipica a coloanei apare atunci cand la nivelul regiunii dorsale apasa
o greutate
prin cadere de la inaltime;
flexia
fortata a coloanei determina la inceput elongatii ale ligamentelor
posterioare care permit vertebrei suprajacente sa apese, prin
intermediul discului, pe platoul superior al vertebrei subjacente si
osul spongios se taseaza la partea sa anterioara, rezultand o
cuneiformizare a corpului vertebral; leziunea este stabila.
Hiperflexia
in cazul coloanei cervicale
hiperflexia apare prin
decelare brusca
leziunile
incep posterior si rar, dupa cedarea complexului ligamentar posterior
se produce la nivelul corpului o simpla cuneiformizare prin
compresiune
de
cele mai multe ori flexia se insoteste de rotatie, apofizele
articulare se deblocheaza datorita rotatiei, leziunile se propaga
anterior si produc o luxatie pura a vertebrei superioare in raport cu
cea inferioara (leziuni instabile)
HIPERFLEXIA
COLOANEI CERVICALE
Compresiunea
axiala (telescoparea):apare
in traumatismele cu punct de sprijin pe vertex sau caderile cu
sprijin pe ischioane sau pe taloane
Hiperextensia apare
in cazul accidentelor de circulatie in care prin accelerarea brutala
a corpului (lovirea vehiculului din spate) capul este propulsat
inapoi
leziunile
incep din partea anterioara si apare pentru inceput o entorsa
cervicala
daca
la aceasta miscare se adauga compresiunea, se fractureaza lamele si
apofizele articulare si apare fractura-luxatie
daca
la hiperextensie se adauga o rotatie, se fractureaza o singura
apofiza articulara care, impactata de masivul articular suprajacent,
determina o fractura-separare a masivului articular
Forfecarea
orizontala este o
combinatie intre hiperextensie si hiperflexie: intr-un accident de
trafic, vehiculul este mai intai lovit din spate (capul este
propulsat inapoi) iar in timpul II se tamponeaza cu vehiculul din
fata si capul este propulsat inainte
CLASIFICARE=>
In raport cu
tipul leziunii: entorse
(specifice coloanei cervicale) ; luxatii (specifice coloanei
cervicale)
fracturi
(specifice coloanei dorso-lombare) ; fracturi-luxatii
=>In raport cu
sediul leziunilor osoase la nivelul vertebrei
-la
nivelul corpului vertebral (parcelare, cuneiforme, cominutive)
-la
nivelul arcului vertebral (articulare, transverse, spinoase, istmice)
=>In raport cu
locul
leziunilor osoase
la nivelul rahisului:
-cervicale ;
-toracice (dorsale);
-dorso-lombare
-lombare
=>In functie
de stabilitate : leziuni stabile,
in care componentele vertebrale nu se vor deplasa din .
raporturile lor
anatomice ca urmare a miscarilor
leziuni
instabile, in care unele
deplasari intre componentele vertebrale pot .
surveni in cursul unor miscari normale ale coloanei vertebrale.
Pentru
evaluarea gradului de stabilitate se foloseste schema
Denis
-
elementele structurale ale coloanei sunt impartite prin trei linii
verticale, in trei zone
-
sunt considerate stabile lez traum care intereseaza o singura zona si
instabile cele care intereseaza cel putin 2 zone
CLASIFICARE
In raport cu
interesarea maduvei:
fracturi
amielice, atunci cand
maduva sau radacinile nervoase nu au fost interesate
fracturi
mielice, in care inca din
faza acuta instabilitatea a determinat deplasari, in .
cursul carora maduva si/sau radacinile nervoase au fost
interesate.
LEZIUNILE
TRAUMATICE ALE COLOANEI CERVICALE
dureri la nivelul gatului,cateodata iradiate in umai si
brate,insotite uneori de disfagie ; impotenta functionala de diferite
grade
leziuni
la nivelul fetei si fruntii (escoriatii, echimoze) ce sugereaza
hiperextensia
atitudini
antalgice: cu capul sprijinit pe maini („capul pe tipsie”) si
torticolis
palparea
precizeaza sediul durerii: inalt (C1-C2) sau jos (C3-C7); se palpeaza
corpii vertebrali, apofizele spinoase si muschii contractati; se
evidentiaza durerea provocata in punct fix si in acest fel se
stabileste sediul lezional
palparea
corpilor vertebrali cu sediul inalt este posibila printr-un tuseu
transbucal
descoperirea
unui spatiu interosos mai larg sugereaza ruptura ligamentara iar
existenta unei cifoze o fractura-luxatie
EXAMEN
RADIOLOGIC se incepe cu
radiografiile standard de fata si de profil
Ptr
a vizualiza primele 2 vertebre pe radiografia de fata aceasta se va
face transbucal(se evita suprapunerea mandibulei)
Incidenta
de profil corecta include si vertebra T1 si din aceasta cauza ea se
face cu „umerii jos” (prin tractiunea bratelor)
Criteriile
radiografice ale entorselor grave :
.
- largire de peste 3 mm a distantei dintre
odontoida si corticala posterioara a arcului anterior al arlasului
- in zona
cervicala inferioara (C3-C7) cele patru semne
ale entorsei sunt:
1.decalajul peretelui
posterior,
2.indepartarea
anormala a spinoaselor,
3.
subluxatia articularelor
4.angulatia
de peste 15 a zidului posterior
alte
investigatii: incidente speciale precum cele de „trei sferturi”
(pentru
gaurile de conjugare),
TDM, RMN , C.T
si RMN
LEZIUNILE
ATLASULUI
fractura inelului atlasului (fractura Jefferson)
se produce prin lovirea severa a vertexului ce cauzeaza o compresiune
in ax a coloanei cervicale
-
diagnosticul necesita radiografia trasbucala sau tomografia
-
leziunile fara deplasare sunt considerate stabile, cele deplasate
instabile (ligamentul transvers a fost rupt si masele laterale
aluneca spre exterior)
entorsa
are ca mecanism hiperflexia si se caracterizeaza prin ruptura
ligamentului transvers si a ataselor atlo-axoidiene
-
radiografic spatiul dintre odontoida si arcul anterior al atlasului
este >3 mm
-
in deplasarea anterioara a atlasului, maduva este strivita intre
arcul posterior a atlasului si odontoida si numai „fractura
salvatoare” a odontoidei poate preveni o leziune mielica
-
fractura izolata a
unei mase laterale este
o leziune exceptionala
LEZIUNILE
AXISULUI
fracturile odontoidei
, fractura arcului posterior
=>
Fractura odontoidei
apare ca urmare a mecanismului de hiperflexie sau forfecare are
sediul la varf, col sau baza si poate fi cu sau fara deplasare
Fractura
deplasata este de fapt o fractura-luxatie C1-C2 in care atlasul
aluneca anterior sau posterior, luand cu el odontoida fracturata
Fractura corpului evolueaza adeseori spre pseudartroza
Fractura
de odontoida are sediul
la varf, col sau baza poate fi cu sau fara deplasare=>
Fractura arcului posterior
al axisului se produce prin hiperextensie sau combinarea
hiperextensiei cu distractia (spanzurarea judiciara, pumn primit sub
barbie) are sediul la nivelul pediculilor sau istmului interapofizar
sunt
leziuni instabile ce trebuie atent supravegheate daca se deplaseaza,
leziunea este letala, (leziunea medulara a centrilor respiratori)
LEZIUNILE
RAHISULUI CERVICAL INFERIOR (C3-T1)
la acest nivel apar
fracturi cuneiforme (hiperflexie), cominutive (compresiune), „tear
drop” (hiperflexie – compresiune), subluxatii (hiperflexie),
fracturi ale apofizelor articulare bilaterale cu luxatii
(hiperflexie-rotatie), luxatie articulara unilaterala (hiperflexie –
rotatie) sau luxatii pure (forfecare)
deplasarea
este totdeauna partiala, fiind de fapt subluxatie
subluxatiile
sunt rar pure (in cazul acrosajului articularelor); de obicei sunt
asociate unor fracturi ale arcului posterior localizate la nivelul
pediculilor, istmurilor sau apofizelor articulare
LEZIUNILE
TRAUMATICE ALE COLOANEI DORSALE
leziunile
frecvent intalnite sunt fracturile cuneiforme (uneori pe os bolnav)
si fracturile-luxatii
leziunile
sunt de obicei stabile datorita existentei coastelor si a cutiei
toracice care protejeaza coloana
canalul
medular in aceasta zona este mai stramt si din acest motiv maduva
este vulnerabila
maduva
este mai slab vascularizata in aceasta regiune
fracturile
coloanei in aceasta regiune se asociaza cu traumatismul toracic
LEZIUNILE
TRAUMATICE ALE COLOANEI DORSO-LOMBARE
DELIMITARE
in regiunea
dorsolombara sunt cuprinse vertebrele T11-L2 insumand 80% dintre lez
traumatice ale rahisului
ANATOMIE
PATOLOGICA :
-tasari ale corpilor
vertebrali (prin hiperflexie)
-fractura
cominutiva (prin compresiune)
-fractura
– luxatie (prin forfecare)
CLINIC
: bolnav ce a suferit un
accident (trafic, mina) cu hiperflexia coloanei sau a cazut de la
inaltime .Subiectiv acuza dureri lombare stergerea lordozei lombare,
echimoze ;existenta gibusului median (rar)
contractura
muschilor santurilor vertebrale ; apasarea cu degetul a apofizelor
spinoase ale vertebrelor afectate este dureroasa ; in fracturile
luxatii vom constata un gol intre spinoasele indepartate
vom
solicita bolnavului sa mobilizeze membrele inferioare si vom nota
daca a urinat
EXAMEN
RADIOGRAFIC : pe incidenta
de fata vom urmari
inaltimea corpilor vertebrali si alinierea vertebrelor
pe
incidenta de profil
vom descoperi cuneiformizari, fracturi cominutive sau
fracturi-luxatii
tasarile
sunt leziuni obisnuite si in acest caz se va masura unghiul dintre
doua drepte paralele cu platoul superior respectiv cel inferior al
vertebrei cuneiformizate .Fracturile cominutive necesita uneori TDM
sau RMN
in
fracturile-luxatii deplasarea este evidenta
TRATAMENT
-primul ajutor
.Pacientul suspectat de leziuni ale coloanei trebuie mobilizat cat
mai putin, deplasarea se face fara a misca coloana, „in bloc”
=in
leziunile coloanei cervicale, pacientul va purta la gat un guler pe
durata transportului
=toti
pacientii inconstienti trebuie tratati ca si cum ar avea o leziune a
coloanei , degajarea se va face cu evitarea oricaror .
miscari ale axului rahidian
=imobilizarea
pentru transport se face in pozitie laterala pentru pacientii
inconstienti sau in decubitus dorsal pentru ceilalti
=se
vor asigura functiile respiratorie, cardiovasculara; pacientului i se
va introduce o sonda gastrica
transportul
este o urgenta max in cazul leziunilor mielice,cand bolnavul trebuie
sa ajunga la spital in primele 3 ore dupa accident
FRACTURI
COLOANA CERVICALA- Tratamentul in spital :
=>in
fracturile amielice stabile ale
coloanei cervicale, regiunea trebuie imobilizata cu un guler tip
Schanz;
pacientul
ramane la pat atat timp cat durerile persista;
Astfel
se trateaz: fractura fara deplasare, leziunile prin hiperextensie
C3-T1, fracturile cuneiforme C3-T1, subluxatiile C3-T1;
Gulerul
se va purta, in medie 6 saptamani dupa care se incepe programul de
reeducare
Fracturile
fara deplasare ale odontoidei vor fi tratate cu un aparat gipsat tip
Minerva
=>In
fracturile amielice instabile
regiunea trebuie imobilizata cat mai repede prin tractiune, folosind
potcoava sau .
haloul atasat la scheletul cranian
=>In
luxatiile si subluxatiile
trebuie reduse ortopedic sau chirurgical; dupa reducere imobilizarea
se face prin extensie .
continua sau prin tractiunea realizata cu sistemul halou-gips
-
coloana cervicala superioara se poate stabiliza (fixa) cu:
cerclaj C1-C2 ; - cerclaj-artrodeza C1-C2 ; - artrodeza
.
occipito-cervicala C2 ; -
osteosinteza odontoidei cu surub
-
coloana cervicala inferioara
se poate stabiliza (fixa) cu:
- grefa somatica anterioara ;- placa mulata posterioara
Tratament
:FRACTURI COLOANA DORSOLOMBARA se
trateaza functional
tasarile unice sau multiple, atunci cand marimea tasarii este sub 50%
din inaltimea corpilor vertebrali
se
trateaza prin imobilizare cu corset gipsat pacientii pana la 60 de
ani cu tasari mai mari de 50% din inaltimea corpului vertebral (fara
a depasi 66%); corsetul se poarta 3 luni, interval dupa care coloana
va fi protejata cu un corset din plastic pentru alte trei luni
Tratamentul
unei fracturi dorso-lombare fara complicatii neurologice
-
Este ghidat de principiile enuntate de Bohler si consta in: reducerea
tasarilor , contentia cu corset gipsat
intretinerea si
dezvoltarea musculaturii rahidiene prin reeducare imediata
-
indicatia ideala a metodei o reprezinta tasarile stabile la tineri,
tasari avand o cifoza vertebrala peste 150 si fara interesarea
.
zidului posterior sau apofizelor articulare
-
reducerea se face prin reclinatie in decubit ventral, ceea ce permite
hiperlordoza lombara si corectarea partiala a .
.
cuneiformizarii
corsetul
gipsat are trei puncte de sprijin (sternal si pubian – anterior si
lombar- posterior); aceasta reclinatie a coloanei va raporta
presiunile de la nivelul corpului vertebral (fracturat) la nivelul
apofizelor articulare (integre); scoaterea din presiune favorizeaza
vindecarea fara dureri
-
imediat dupa uscarea aparatului gipsat bolnavul va incepe un program
intens de gimnastica medicala pentru evitarea atrofiei musculare;
dupa suprimarea aparatului gipsat reeducarea continua inca 3-6 luni
tratamentul
functional(Magnus)- in
fracturile coloanei dorso-lombare fara complicatii neurologice cu
cifoza vertebr sub 15
*
bolnavul
este asezat pe pat pentru un interval de 14-21 zile, perioada in care
durerile dispar
decubitusul
dorsal este completat cu reclinatia (printr-un sul introdus sub
regiunea lombara) si alterneaza cu decubitusul ventral cu toracele
ridicat pe o perna, masaj, gimnastica respiratorie si a membrelor,
fizioterapie
dupa
acest interval bol este ridicat si isi reia miscarile, continua
gimnastica de reeducare si evita flexia coloanei, pana la 6 l
Tratamentul
fracturilor cominutive
se
imobilizeaza cu corset gipsat, dupa o reducere partiala,
supravegheata din punct de vedere neurologic
reducerea
se face in decubit dorsal (tehnica Sicard) si coloana nu va fi prea
mult lordozata fiind imobilizata in pozitia neutra
tratamentul
de reeducare este identic cu cel descris de Bohler
Tratamentul
fracturilor / luxatie fara paraplegie
este chirurgical.
