Anatomia
si fiziologia aparatului digestiv
Cavitatea
bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Cavitatea bucala
este captusita cu mucoasa bucala .
Se
gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care
sunt amplasate 32 dinti :
- 8 incisivi ,4 canini ,8 premolari ,12 molari.
Limba
este un organ musculos.
La
suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si
gustative.
Gusturile
acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.
Limba
impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea
bolului alimentar.
Faringele
este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se
afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar
spre stomac.
Esofagul
este un organ musculo-membranos.
Face
legatura intre faringe si stomac.
Are
functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac.
Are o lungime de 25-30 cm.
Cu
stomacul comunica prin orificiul numit cardia. Are trei regiuni:
cervicala, toracala, abdominala.
Peretele
esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa
- musculara
- submucoasa
- mucoasa
Stomacul
este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in
abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma
literei J.
Stomacul
prezinta - doua fete - anterioara
- posterioara
- doua curburi - marea curbura
- mica curbura
- doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul
- pilorul, care asigura legatura cu duodenul
Subimpartirea
stomacului
- Portiunea verticala a stomacului este construita din :
- fundul stomacului, fornix sau camera de aer
- corpul stomacului
- Portiunea orizontala formata din :
-antrul
piloric
-
canal piloric care se termina la orificiul piloric
Mucoasa
gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele
gastrice, care secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare
pot fi :
-
cardiale
5
- pilorice
Glandele
cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta
pepsinogen, acid clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului
este de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate, dar are
si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric,
care este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie
de continutul sau in mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.
Reglarea
secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.
Compozitia
sucului gastric :
- 99% apa
- 1% - substante organice : - enzime
- mucus
- substante anorganice - acid clorhidric
- cloruri de Na, K
- fosfati de Ca, Mg
Acidul
clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :
- activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru actiunea acestora
- actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile
- stimularea evacuarea gastrica
- are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata cu alimentele ingerate.
Principalele
procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor
enzime :
-
pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este
activata in stomac de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile
peptidice din interiorul moleculelor de proteine rezultand peptide
- labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se transforma in paracazeinat de Ca
- gelatinoza lichefiaza gelatina
- lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.
Mucusul
gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni
nocive, in special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.
Rezultatul
digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul
gastric care va trece in intestinul subtire unde are loc digestia
propriu-zisa.
Intestinul
subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la
valvula ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :
-
duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si
enterochinaza.
Aici
incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul
duodenal, bila si sucul pancreatic
-
jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii
peritoneale. Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol
in digestia proteinelor. Lipaza are rol in digestia grasimilor,
glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei,
sarurilor minerale si vitaminelor.
Intestinul
gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu
rectul.
Are
lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :
- cec
- colon ascendent - de absorbtie
- colon transvers - de trecere
- colon descendent - aici se face o ultima absorbtie
o Ficat
- prin secretia biliara
contine
saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia grasimilor si
vitaminelor solubile
- pigmentii biliari dau culoare scaunului o glandele intestinale
- prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si glucolitici
- absorbtia se realizeaza
o slab
la nivelul cavitatii bucale
- la nivelul
- stomacului pentru alcool si unele medicamente
8
- intestinului subtire – monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul subtire
- intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina K
In
urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat in
masa fecaloida ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus,
epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina prin procesul de
defecatie.
MASURI
DE PROFILAXIE PRIMARA
- vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire
- consta in
- dispensarizarea persoanelor cu
- risc crescut
- simptome nespecifice o educarea populatiei privind
- igiena bucala
- igiena alimentatiei
o alimentatie
echilibrata
- cantitativ
- calitativ
o
orarul alimentatiei
- mese regulate o igiena psihonervoasa
- servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta placuta o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare
- alcolismul
- fumatul
MASURI
DE PROFILAXIE SECUNDARA
- urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii
- se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi
MASURI
DE PROFILAXIE TERTIARA
- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor
ALIMENTATIA
- rol important
- fiecare boala are regimul propiu
- trebuie fractionata in cantitati mici si dese
- sa fie usor digerabile
- sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri
- bogate in vitamine
- preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate
- in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei
- alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea asistentei