Pneumologie si nursing specific , 9 INGRIJIREA BOLNAVILOR



INGRIJIREA BOLNAVILOR CUPRINDE ACELEASI VERIGI

GENERALE

  • felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatiilor pe care le imprima vremelnic sau temporar bolnavului, gradul suferintelor acestuia ca si particularitatiile psihologice ale fiecarui bolnav aparte , fac ca pe linga sarcinile de ingrijire comune tuturor bolnavilor sa apara un numar tot mai mare de alte sarcini care sunt mai mult sau mai putin specifice numai unor grupe de boli sau bolnavi

  • prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie de gradul de urgenta

  • durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita, putind varia intre citeva ore pina la citeva zile sau chiar mai mult

  • planul complex de ingrijire este specific fiecarui bolnav, el nu poate fi aplicat la nici un alt bolnav

  • el se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului sau in condica de predare si depreluare a serviciului

  • el cuprinde in esenta urmatoarele probleme

o asigurarea conditiilor de mediu adecvata o ingrijiri generale

o alimentatie
o supravegherea bolnavului

o recoltarea produselor biologige pentru analize o pregatirea explorarilor paraclinice
o prevederea si recunoasterea complicatiilor

o masurile de urgenta pina la venirea medicului o regimul de viata in spital
o medicatia si alte forme de tratament

  1. pregatirea bolnavului pentru externare si probleme de educatie sanitara
o probleme de protectia muncii






ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI-DEFICIENTE ALE

APARATULUI RESPIRATOR



Noţiuni de anatomia si fiziologia aparatului respirator


Aparatul respirator este format din: -cai extrapulmonare

Cavitatea nazala Faringe Laringe

Trahee

Bronhii -plamăni

Sting Drept





Structura plămânului


Cai aeriene extrapulmonare (arborele bronsic) Parenchim pulmonar

Reţea sanguina si limfatica

Reţea nervoasa







Structura aparatului respirator


Plămânul este învelit cu o membrana seroasa numită pleură. Respiraţia este funcţia prin care organismul ia din mediu extern oxigenul si elimină bioxidul de carbon.

  • etapele respiraţiei




pulmonara sanguina




circulatorie tisulara
- organe
care
asigura
respiraţia


scheletul
cutiei
toracice


muşchii
cutiei
toracice
diafragmul

  • mişcările respiratorii
inspiraţia

expiraţia

  • ventilaţia pulmonara

reprezintă circulaţia aerului prin căile respiratorii si plămâni depinde de frecventa mişcărilor respiratorii

  • capacitatea vitala

    1. volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plămâni printr-o expiraţie maximă după o inspiraţie maximă

  • volumul rezidual reprezintă aerul care umple alveolele si care nu poate fi eliminat nici după o expiraţie forţata

  • capacitatea pulmonara totala reprezintă capacitatea vitala împreuna cu volumul rezidual


Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii


47


- menţinerea unei bune poziţii a corpului (încovoiat ĺ împiedica ventilatia) - practicarea exercitilor fizice, a sportului (inotul ĺ mijloc de reglare) -tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza) -evitarea fumatului

-evitarea consumului de alcool şi droguri -evitarea mediului poluat

-evitarea contactului ci persoane care prezinta afectiuni respiratorii -evitarea aglomeratiilor in epidemiile virale

-tratamentul precoce al afectiunilor CRS -tratamentul altor afectiuni( anemie, IC, infectii) -combaterea obezitatii


Evaluarea morfo-functionala a aparatului respirator


  • examen clinc

  • inspectie:aspectul toracelui, miscarile hemitoracelui, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor, tiraj, batai ale aripilor nazale

  • percutie: sonoritate sau matitate

  • auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale

  • examinari radiologice – sunt explorari clasice , dar de mare valoare obiectiva

-r –grafie torace

permite inregistrarea imaginii document care poate fi folosita ca element de comparatie cu radiografii ulterioare

poate fi vazuta de mai multi medici pacientul fiind mai putin iradiat

radiografia pulmonara standard expune contrastul intre spatiile aeriene si structura propiuzisa a plaminului

copie torace

ofera date asupra cimpurilor pulmonare -angiografie torace

-bronhografie -tomografie
  • examinari endoscopice
  • examinari cu izotopi radioactivi

    • scintigrafie pulmonara
  • explorari functionale

-spirometrie


-spirografie -analiza gazelor

  • teste cutanate -IDR la PPD
  • examinari de laborator

-sputa macroscopic, bacterian, citologic, cantitate pe 24 de ore -lichid pleural

-singe -urina


SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE RESPIRATORII


-DUREREA TORACICA - difera ca

-localizare -intensitate -mod de aparitie
  • difera ca regiune afectata
  • difera ca intindere a leziunilor

  • nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatutlui respirator
  • creeaza discomfort
  • perturba somnul bolnavului
  • limiteaza miscarile

-TUSEA -poate fi

-umeda

-uscata
  • simptom dominant in unele afectiuni respiratorii

  • difera ca

-frecventa -mod de aparitie

-matinala -vesperala

-in anumite pozitii - poate duce la

-epuizarea pacientului -perturbarea somnului
-in unele situatii e necesara provocarea pentru facilitarea eliminari
secretiilor

-EXPECTORATIA
  • caracteristici diferite
  • poate fi
    • mucoasa in inflamatia bronhiilor
    • purulenta , galben verzuie in supuratiile pulmonare
    • seroasa usor rozat i staza si edemul pulmonar
    • pseudomembranoasa in bronsita difterica

  • hemoptizia cind e formata din singe, bine aerat cu multe bule de aer,
apare in tuberculoza pulmonara, bronsiectazie,

-muco-purulenta , recoltata in borcan se separa in 4 straturi, cel superior spumos, apoi seros, in care inoata portiuni muco-purulente urmat de stratul seros fara portuini muco-purulente de culoare verzuie si stratul inferior format din puroi , fiind caracteristica pentru bronsiectazie si gangrena pulmonara

-sangvinolenta cu aspect ruginiu sau caramiziu din pneumonie, rozata gelatinoasa din cancerul pulmonar, bruna- inchisa din infarctul pulmonar sau bruna fetida din gagrena pulmonara

-examen macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie

-este un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei












-DISPNEEA -consecinta

  • Ļ aportului de oxigen -Ĺ bioxidului de carbon

  • comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) -obstructia cailor respiratorii

-difera in functie de

-timpul respirator afectat -ritmul respiratiei -circumstantele de aparitie

- poate fi insotita de - tiraj -cornaj -wezing

-batai ale aripilor nazale in special la copii -turgescenta jugularelor

-determina -anxietate

-intoleranta la efort -ortopnee

-VOMICA – expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie -poate fi

-unica -fractionata

-a nu se confunda cu sputa purulenta

-SUGHITUL

- apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)

ATENTIE !!!!!

IN AFECTIUNILE RESPIRATORII POT APARE MANIFESTARI

CLINICE

    1. SCADEREA APORTULUI DE OXIGEN

  • cianoza

  • tahicardie

  • hipertensiune arteriala

  • confuzie

  • delir

  • coma

    1. CRESTEREA BIOXIDULUI DE CARBON

  • transpiratii abundente

  • cefalee

  • agitatie

  • acidoza

    1. PREZENTA UNUI PROCES INFECTIOS

-frison



PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI

PULMONARE



ingrijirea bolnavilor din sectia de pneumologie este diversificata

deficitul de oxigen al organismului la majoritatea afectiunilor pulmonare face ca ingrijirile elementare , metodele de explorare paraclinice ca si tehnicile utilizate in tratamentul si ingrijirea acestora sa prezinte multe asemanari

imbolnavirile aparatului respirator genereaza multiple tulburari psihice fiind cauzate de deficitul de oxigenare a creierului si de sentimentul fricii violente de moarte iminenta

aceste stari si dupa ameliorare pot fi urmate de depresiune, adinamie si astenie pronuntata insotite de stari anxioase

o parte insemnata a bolilor pulmonare au caracter infectios ceea ce impun sarcini in plus personalului de ingrijire

bolile cronice ale plaminilor pot tulbura echilibrul psihic al pacientului asigurarea conditiilor de mediu

o saloane amplasate cu ferestrele spre nord

  1. incalzite moderat 1-2 grade mai scazute de temperatura decit cea optima – 18-19 grade C

  1. exceptie fac bolnavii cu afectiuni inflamatorii care necesita o atmosfera calda cu umiditate ridicata

  1. se va avea grija ca saloanele in care se ingrijesc bolnavii cu expectoratii si exhalatii fetide sistemul de ventilatie sa fie perfect si permanent




















amplasarea bolnavilor

  1. se va avea grija ca cei cu imbolnaviri cu caracter infectios sa fie internati in saloane separate, daca nu este posibil atunci sa nu fie pusi linga tineri, diabetici si virstnici
o sa fie mobilier cit mai simplu

o patul e bine sa fie deplasabil pe rotile

o la curatenia zilnica se va evita ridicarea prafului o dezinfectia curenta si terminala trebuie respectata

ingrijiri generale

  1. la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila a pacientului este semisezinda

  1. in caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaus absolut cu capul si trunchiul ridicat

  1. in cursul pleureziilor uscate bolnavul se culca pe partea sanatoasa pentru a putea evita durerile, dupa ce apare exudatul se culca pe partea bolnava pentru a putea respira mai usor cu partea sanatoasa

  1. in bronsectazie si supuratii pulmonare bolnavul singur isi va da seama de pozitia optima

  1. bolnavul va fi asezat in pozitia de drenaj postural, a carui durata va fi stabilita de medic



Drenajul cailor respiratorii
  1. segmentul apical
    1. segmentul dorsal
    1. segmentul ventral anterior
  1. lobul mediu si segmentul lingualsting
        1. segmentul bazal sting
      1. segmentul bazal anterior

  1. segmentul baza posterior
    1. incheierea drenajului



          toaleta se face in functie de starea bolnavului

trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie fragila , care se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit

lenjeria trebuie imediat schimbata, ori de cite ori este nevoie

pielea transpirata va fi spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica

bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori
vor fi invatati sa evite imprastierea sputei, utilizind corect scuipatorile alimentatia pacientilor cu boli pulmonare

o adaptata perioadei de evolutie a bolii

  1. in perioadele febrile este alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogata in vitamine

o mai tirziu dieta mixta, hipercalorica alcatuita din alimente usor digerabile

  1. trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide luind in considerare si pierderile prin expectoratie daca e abundenta

o supravegherea bilantului hidric are o importanta deosebita

  1. bolnavii cu expectoratii fetide si abundente sunt lipsiti de pofta de mincare

  1. in preajma meselor sa isi faca toaleta cavitatii bucale , sa fie serviti cu alimente hipercalorice

o se va ingriji de tractul intestinal regulat supravegherea pacientilor cu boli pulmonare

  1. daca nu exista contraindicatii speciale va fi sfatuit sa tuseasca de mai multe ori pe zi

  1. tusea dureroasa poate fi usurata prin exercitarea unei presiuni moderate cu palmele pe spatele si sternul bolnavului in timpul efortului de eliminare a sputei

o sputa se aduna , se masoara si se pastreaza pina a fost vazuta de medic o la nevoie va fi trimisa la laborator pentru examenul morfologic

  1. pentru examenul citologic va fi trimisa imediat , recoltarea facindu-se de dimineata

  1. se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor, mucoasele, starea psihica a bolnavilor

o este important ca asistenta sa recunoasca semnele promotorii ale complicatiilor ca hemoptizia, tromboembolia pulmonara, embolia pulmonara, pneumotoraxul pulmonar, insuficienta respiratorie acuta

o in caz de drenaj plaural asistenta trebuie sa supravegheze atit bolnavul cit si aparatura de drenaj

o va indruma bolnavul sa se miste in pat cit mai incet, cu precautie o la interval de 2 ore sa faca miscari de hiperventilatie

o in caz de tuse sa sprijine cu palma hemitoracele drenat o sa supravegheze volumul si aspectul lichidului drenat

  1. daca fluxul se oprestese ajuta la drenarea lichidului de comprimare si decomprimare a tuburilor de cauciuc

o se controleaza racordurile tubulaturii administrarea medicamentelor

  1. in caz de complicatii va interveni cu oxigen inainte de venirea medicului

o trebuie sa sesizeze efectele secundare ale medicamentelor pregatirea pentru examenele paraclinice

  1. pregateste bolnavul pentru
    • ex. Radiologic

    • tomografie computerizata

    • bronhoscopie

    • spirometrie

    • spirografie

educatia sanitara

o ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii

  1. sa fie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si utilizarii scuipatoarelor

o
se lamureste bolnavul de efectul daunator al fumatului


protecia muncii pe sectiile de pneumologie




o
purtarea mastilor in cursul procesului de ingrijire o hainele


de protectie se vor schimba cit mai des o
inainte
de
parasirea serviciului se va face dus





  1. asistenta care lucreaza in aceste sectii este bine sa petreaca timpul liber in aer curat
o se va prezenta la contoalele sanitare periodice regulat