Neurologie si nursing în neurologie ,12 Epilepsia

    1. Epilepsia


Este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat in cazul crizelor majore de pierderea cunostintei, insotita de convulsii tonicoclonice. Cand crizele de epilepsie se repeta, se vorbeste despre epilepsia-boala.

Etiologie: in ordinea frecventei, principalele cauze sunt:
  • Traumatismul craniocerebral, cand epilepsia poate aparea imediat (prin edem cerebral precoce) dupa un interval de cateva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dupa luni sau ani;
  • Neoformatiile intracraniene, in care crizele sunt la inceput limitate si se insotesc de semne de hipertensiune intracraniana;
  • Tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment, encefalopatie hipertensiva, hemoragie meningiana, tromboflebite cerebrale, embolii), etc.;
  • Epilepsia esentiala, in care nu se gaseste nici o etiologie sau leziune care sa justifice boala. In acest caz crizele sunt generalizate si apar inca din copilarie;
  • Alte cauze mai rare sunt: traumatisme obstetricale, intoxicatii cu alcool, oxid de carbon, tulburari metabolice (uremie, hipoglicemie), procese infectioase cerebrale (encefalite etc.).


Epilepsia generalizata



Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii), care apar cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de "aura". Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie. Aura nu apare insa intotdeauna. Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului. Se descriu obisnuit -o faza tonica, scurta, care dureaza 20- 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua faza,numita clonica, care dureaza 1-2 minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu reflexe abolite si respiratie stertoroasa. Dupa criza apar uneori semne de deficit motor (pareze, contractura). Amnezia crizei este totala.
Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza de obicei prin absente si contractii muscualare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde. Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc.). In formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a intamplat.


Epilepsia localizata


Este cunoscuta si sub numele de crize jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea crizei.


Echivalente epileptice


Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul actioneaza intr-o stare asa numita crepusculara, mergand fara scop sau indeplinind gesturi de care nu este constient. La fel starea de rau epileptic, caracterizata prin crize subintrante.
Diagnosticul diferential trebuie sa elimine simularea, tetania, criza isterica. Ultima tulburare este declansata de emotii si conflicte psihice, criza se desfasoara in prezenta unor martori, iar bolnavii isi aleg de obicei locul caderii.
Tratament: regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program regulat de somn de 8 ore, fara consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii este capitala, natura bolii contraindicand toate profesiunile care impun activitate la inaltime, in apa, masini in mers etc. Baza tratamentului medical consta in administrarea de Fenobarbital in doze de 1 cg/an de varsta/zi. La adult, doza variaza dupa necesitati intre 10 si 40 cg/zi, asociat cu Fenitoin sau Etotoin (2-4 tablete/zia), Primidon sau Trepal. In timpul crizei, bolnavul trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si centura desfacute si, eventual, imobilizat pentru evitarea loviturilor datorita convulsiilor.