CAPITOLUL 3
SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA
Decizia
constituie un element esential al managementuluiu find considerata
de o serie de autori, instrumental specific de exprimare cel mai
important.
Decizia
este
cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor
obiective.
Decizia
manageriala poate
fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupra deciziilor,
actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia
manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai
multe persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care
participa la aplicarea deciziei. Are influente directe la nivelul
grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile si
rezultatele unui singur individ.
Decizia
manageriala imbraca doua forme: act
decizional si proces decizional.
Actul
decizional
se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand
situatia respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate
sunt bine cunoscute de decident, nemafiind necesara culegerea de
informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla
experienta si abilitatea managerilor.
Procesul
decizional
consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste,
adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale
situatiei decizionale sunt decidentul
si
mediul ambiant decizional.
Decidentul
este
reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in
virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia.
Mediul
ambiant decizional consta
in ansamblul elementelor endogene si exogene unitatii sanitare
respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai
deciziei prezinta evolutii complexe si accelerate, generand o
multitidine de situatii decizionale.
3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR
Sistemul
decizional reprezinta
ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate corespunzator
sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice
manageriale. Numarul, natura si caracteristicile deciziilor
incorporate in sistem prezinta o mare varietate.
Tipologia
deciziilor manageriale ale
unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele criterii:
dupa orizont si implicatii;
dupa
esalonul managerial;
dupa
frecventa;
dupa posibilitatea anticiparii;
dupa amploarea sferei decizionale a decidentului;
dupa sfera de cuprindere a
decidentului.
1.Clasificarea deciziilor dupa
orizont si implicatii
- decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de 3-5 ani;
- contribuie nemijlocit la
realizarea obiectivelor;
- vizeaza fie
ansamblul activitatilor unitatii respective, fie principalele sale
componente;
- se adopta
frecvent la nivelul managementului superior de grup;
- se integreaza
in strategii, planuri sau programe pe termen
mediu sau lung.
- decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 6 luni – 2 ani;
- contribuie la realizarea
obiectivelor derivate;
- vizeaza fie ansamblul de
activitati, fie doar unele activitati cu implicatii apreciabile
asupra celorlalte domenii;
- se adopta la
nivelul managementului superior de grup sau individual.
c)
decizii
curente:
- de refera la perioade de maxim cateva luni;
- contribuie la realizarea
obiectivelor individuale;
-
predomina in exclusivitate la nivelul managementului mediu si
inferior.
2. Clasificarea deciziilor dupa
esalonul managerial:
a) Decizii
de nivel superior:
- sunt adoptate de esalonul superior al managementului;
- majoritatea sunt decizii strategice
si tactice;
b) Decizii
de nivel mediu:
- se adopta de esalonul mediu al managementului
alcatuit din sefii de servicii,
sectii;
- majoritatea sunt decizii curente si
tactice;
c) Decizii
de nivel inferior:
- sunt adoptate de esalonul inferior al
managementului
alcatuit din sefii de birouri si echipe;
- sunt numai decizii curente.
3. Clasificarea deciziilor dupa posibilitatea anticiparii:
a) Decizii
anticipate:
- perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu
mult timp inainte;
- sunt decizii in totalitate
periodice;
b) Decizii
imprevizibile:
- perioada adoptarii si principalele elemente
implicate
se cunosc doar cu putin timp inainte;
- depind
decisiv de capacitatea decizionala, intentia si experienta
managerilor implicati.
4.
Clasificarea deciziilor dupa frecventa adoptarii lor:
a) Decizii
periodice:
- se adopta la anumite perioade de timp, reflectand
ciclicitatea
proceselor manageriale si de productie;
- au caracter
repetitiv.
b) Decizii
aleatorii
: - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil
de anticipat;
- eficacitatea lor
depinde de potentialul decizional al
decidentului.
- Decizii unice:- au caracter exceptional;
- eficacitatea
lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.
5. Clasificarea
deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:
a) Decizii
integrale:
- se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita
avizul esalonului ierarhic suoerior;
-
de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate.
b) Decizii
avizate
:
- aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la
nivelul
esalonului ierarhic superior;
-
sunt frecvent decizii strategice si tactice.
6.
Clasificarea decizilor dupa sfera de cuprindere a decidentului:
a)
Decizii
participative
:- se adopta de organisme de management
participative;
- majoritatea sunt
decizii strategice si tactice;
-
are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula,
in gradul de
fundamentare superior;
b)
Decizii
individuale:
- se adopta de catre un decident;
- se
bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a
managerului
respectiv.
CAPITOLUL 4
SISTEMUL INFORMATIONAL
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL
Sistemul
informational- cuprinde
ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor
informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a
informatiilor, contribuind la stabilirea si realizarea obiectivelor
previzionate.
Componentele
sistemului informational: potrivit
definitiei de mai sus sistemul informational este alcatuit dintr-o
serie de elemente strans intercalate.
Data
reprezinta
descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fenomene
referitoare la organizatie sau la procese din afara acesteia.
Informatiile
sunt
acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere, privind
direct sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi,
utilizabile in realizarea sarcinilor ce-i revin.
Tipologia
informatiilor. Informatiile
se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- mod de exprimare;
- directia vehicularii;
- provenienta;
- grad de prelucrare;
- destinatie;
- mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii;
- obligativitatea pentru adresant.
1.Clasificarea
informatiilor dupa modul de exprimare
a)
Informatii orale: - sunt expuse prin viu grai si nu implica
investitii prin
mijloace
de tratare a informatiei;
- prezinta viteza mare
de circulatie;
-
nu sunt controlabile, lasand loc la interpretari.
b)
Informatii scrise: - sunt consemnate de regula pe hartie si pot fi
pastrate
mult timp nealterate;
- consemnarea lor impune
un consum de timp apreciabil;
-
implica cheltuieli moderate.
c)
Informatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale
(calculatoare, circuit de televiziune local) deoarece se adreseaza
concomitent vazului si auzului;
- prezinta viteza mare
de circulatie;
-
pot fi consemnate integral si rapid;
- sunt costisitoare.
2.
Clasificarea informatiilor dupa directia vehicularii
a)
Informatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice
superioare
catre cele inferioare de
management;
- sunt
alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii etc
b)
Informatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor
ierarhice inferioare la cele superioare de management;
- reflecta modul de
realizare a obiectivelor si deciziilor manageriale.
c)
Informatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de
posturi situati pe acelasi nivel ierarhic.
- Clasificarea informatiilor dupa provenienta
- Informatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care fac parte unitatea sanitara;
- sunt alcatuite din
legi, ordonante, decizii, instructiuni, indicatii etc.si sunt in mare
parte obligatorii.
b)
Informatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la
toate activitatile
acesteia.
- Clasificarea informatiilor dupa gradul lor de prelucrare
- Informatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de
prelucrare
informationala, sunt cele mai raspandite la
nivelul
executantilor;
- Informatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de
prelucrare
infromationala;
- sunt raspandite la
nivelul esalonului managerial inferior.
c)
Informatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari
informationale
prevazute;
- au
caracter complex si se adreseza de regula managerilor de la nivelul
esaloanelor superior si mediu.
5.
Clasificarea informatiilor dupa destinatie
a)
Informatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii
si
executantii din unitatea
respectiva;
- au grad de formalizare
redus;
b)
Informatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei
unitati
sanitare sunt
pacientii;
- prezinta grad mare de
formalizare.
6.
Clasificarea informatiilor dupa obligativitatea pentru adresant
a)
Informatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii
respective fiind
destinate
nivelurilor ierarhice inferioare;
- au caracter decizional pronuntat;
-considerarea
mesajului informational este obligatorie;
b)
Informatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau
manageri
fiind destinate colegilor sau superiorilor;
- au caracter imformativ;
-
luarea in considerare a mesajului informational nu este obligatoriu.
Circuitele
informationale reprezinta
traiecul parcurs de o informatie sau o categorie de informatii intre
emitator si destinatar.
Tipologia circuitelor
informationale
Circuitele
informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor (emitator- destinatar).
- Frecventa producerii.
1) Directia de
vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor
(emitator- destinatar).
a)
Circuit informational
vertical
-
legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza
informatii ascendente si descendente.
b)
Circuit
informational orizontal
- circuitul
informational se stabileste intre posturi si compartimente situate pe
acelasi nivel ierarhic
-
vehiculeaza informatii orozontale.
c)
Circuit
infromational oblic
-
circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente
situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii
de subordonare;
- vehiculeaza
informatii ascendente si descendente.
2)
Dupa frecventa producerii
a)
Circuit
informational periodic
-
fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential
al proceselor de munca.
Ex: predarea si
preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc.
b)
Circuit
informational ocazional
-
se stabileste o frecventa aleatoare;
- fundamentul
producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene unitatii
sanitare.
Fluxul
informational reprezinta
cantitatea
de informatii vehiculata intre emitatorul si beneficiarul pe
circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza de
deplasare, fiabilitate, cast etc.
Procedurile
informationale constutuie
ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalitatile de culegre,
inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de
informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor,
a raporturilor modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor
folosite.
Mijloacele
de tratare a informatiilor pot
fi clasificate pe categorii, avand anumite caracteristici si anume:
1)
Mijloace
de tratare a informatiilor manuale -
sunt reprezentate de masina de calcul manual, masina de
dactilografiat etc.
- se caracterizeaza prin intrare manuala a informatiilor cu
ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea informatiilor
pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a numeroase
greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor, cost relativ
scazut.
2)
Mijloace
de tratare a informatiilor automatizate:
-
sunt reprezentate de computere si terminale;
-
se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor,
prezinta memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a
datelor in memoria auxiliara nelimitata, viteza foarte mare de
prelucrare, siguranta in calcule, posibilitati de folosire a unor
modele complexe cu numar mare de variabile, programe evaluate,
costuri apreciabile.
- necesita forta de
munca specializata si perfectionata continuu.
4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL
Sistemul
informational intr-o organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele trei functii: decizionala,
operationala,
de
documentare.
Functia
decizionala-
exprima rolul sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare adoptarii deciziilor.
Functia
operationala-
prin care sistemul informational are drept scop declansarea
ansamblului de actiuni necesare realizarii obiectivelor propuse.
Functia
de documentare- exprima
rolul sistemului informational de a asigura imbogatirea fondului de
informatii in cadrul organizatiei.
4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL
In
cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din
cadrul organizatiilor s-a evidentiat existenta unor deficiente tipice
precum: distoriunea, filtrajul, redundanta, supraincarcarea
circuitului informational.
Distorsiunea
– consta in modificarea partiala, neintentionata a continutului, a
mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si
transmiterii de la emitator la receptor.
Filtrajul-
consta
in modificarea partiala sau totala a continutului, a mesajului unei
informatii in mod intentionat.
Efectul
negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea
partiala sau integrala a beneficiarilor de informatii.
Redundanta
este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce consta
in inregistrarea, transmiterea si prelucarearea repetata a unor
informatii.
Supraincarcarea
circuitului informational consta in vehicularea prin ele a unei
cantitati de informatii care ii depaseste capacitatea de transport,
ceea ce duce la blocarea sau intarzierea ajungerii unei parti din
informatii la utilizator.
