Farmacologia
este ştiinţa care studiază diferite aspecte legate de medicament,
ca: originea, compoziţia, proprietăţile fizico-chimice, traseul
S.M.(substanţe medicamentoase) de la ingerare până la eliminare,
efectele farmacodinamice, indicaţii terapeutice, reacţii adverse,
contraindicaţii, cât şi alte aspecte legate de farmacografie şi
manipularea medicamen- tului.
Etimologic:
cuvântul farmacologie
derivă de la cuvintele din limba greacă:
- pharmacon = medicament, leac, remediu etc.
- logos = ştiinţă, învăţătură
1.1.3. Ramurile farmacologiei
Ramurile
farmacologiei sunt împărţite în două categorii:
1.1.3.1.
Ramuri cu caracter fundamental
Din acest grup
fac parte următoarele ramuri:
a.
Farmacocinetica
Această ramură
studiază traseul medicamentului în organism de la ingerare până
la eliminare. În cadrul acestui traseu sunt evaluate aspecte
calitative şi cantitative legate de medicament, aspecte dependente
de doză, calea de administrare, şi anume: absorbţia, distribuţia,
metabolizarea şi eliminarea medicamentului din organism.
b.
Farmacodinamia
Studiază
mecanismele de acţiune şi efectele substanţelor medicamentoase la
diferite niveluri: molecular, celular, organ, ţesut sau la scara
întregului organism.
c.
Farmacotoxicologia
Este ramura
farmacologiei care studiază reacţiile adverse ale medicamentelor
cât şi aspecte legate de farmacodependenţă, intoxicaţii acute,
cronice etc.
1.1.3.2.
Ramuri cu caracter aplicativ
a.
Farmacoterapia [22]
Este ştiinţa
care studiază utilizarea terapeutică a medicamentelor cu scop:
profilactic, curativ (ameliorarea şi vindecarea bolilor) şi cu scop
investigaţional (pentru explorări funcţionale).
Farmacoterapia sau
terapia cu medicamente se împarte în funcţie de concepţia
terapeutică în:
- alopată, care se bazează pe principiul lui Hipocrates contraria contraris curantur;
- şi homeopată, care utilizează principiul lui Hipocrates similia similibus curantur.
În afară de
terapia cu medicamente, se mai utilizează şi alte tipuri de
terapie, ca de exemplu:
- fizioterapia, terapia care utilizează diferite modalităţi terapeutice, ca de exemplu: masajul, electroterapia, balneoterapia etc.;
- dietoterapia, terapia care se bazează pe un anumit regim alimentar esenţial pentru sănătatea organismului;
- crenoterapia, terapia cu ape minerale;
- igienoterapia, modalitate care are la bază un mod de viaţă echilibrat, ordonat etc.
În funcţie de
efectul farmacodinamic urmărit sau filozofia aplicată în
tratamentul unei suferinţe, există următoarele tipuri
de farmacoterapie:
- etiotropă, farmacoterapie care se adresează bolii;
- simptomatică, farmacoterapie care se adresează simptomelor bolii;
- patogenă, farmacoterapie care se adresează mecanismelor fiziopatologice ale boli;
- şi de substituţie, farmacoterapie prin care se substituie o substanţă biogenă carenţială.
Din punct de
vedere farmacoterapic, medicamentele se clasifică în următoarele
grupe:
- medicamente care acţionează în anumite dereglări fiziopatologice (aproximativ 2/3 din totalul medicamentelor);
- medicamente care combat agenţii patogeni (antibiotice, chimioterapice etc.);
- medicamente care înlocuiesc produse carenţiale din organism;
- medicamente utilizate în explorări funcţionale.
b.
Farmacoepidemiologia
Această ramură a
farmacologiei studiază contraindicaţiile, precauţiile şi
posibilele interacţiuni medicamentoase.
c.
Farmacografia
Studiază formele
farmaceutice, dozele, modul de administrare, cât
şi
modalităţile de prescriere şi respectiv eliberare a medicamentelor
din farmacie.
Noţiuni generale despre
medicament.
Substanţa
medicamentoasă este
o structură chimică capabilă să producă un efect farmacodinamic.
Forma
farmaceutică este
modul de prezentare a unei substanţe medicamentoase asociată cu
substanţe auxiliare potrivite cu scopul de a fi administrată pe o
anumită cale în interes terapeutic.
Medicamentul
este o substanţă medicamentoasă, o formă farmaceutică sau un
produs tipizat care se poate administra în interes terapeutic după
o anumită posologie.
Din punct de
vedere chimic, medicamentul nu se poate delimita net de alte
substanţe cu semnificaţie biologică, ca de exemplu de:
- aminoacizi, glucide, săruri minerale şi alte componente ale alimentelor care se folosesc uneori ca medicamente;
- substanţe biologice endogene cum sunt: hormonii, enzimele, diferiţi mediatori chimici care se utilizează uneori ca medicamente.
Un alt aspect care
trebuie luat în calcul în cazul medicamentelor este doza
care poate să producă un efect farmacodinamic. La doze mari,
medicamentele pot deveni toxice. Substanţele toxice sunt produse cu
scopul de a provoca tulburări funcţionale sau chiar moartea
organismului după administrare. Ţinând cont de acest aspect,
administrarea medicamentelor necesită o atenţie deosebită.
Etapele parcurse de medicament de la administrare până la eliminarea din organism
În cadrul acestui
traseu pot fi evidenţiate trei faze importante care, într-o
oarecare măsură, se pot desfăşura simultan, şi anume:
- Faza farmaceutică
Această fază se
desfăşoară la locul de administrare şi cuprinde următoarele
etape:
- eliberarea substanţei medicamentoase din forma farmaceutică;
- şi dizolvarea substanţei în lichidele biologice existente la locul
administrării,
astfel ca substanţa să poată fi absorbită sistemic.
În cadrul acestei
faze, substanţa medicamentoasă este disponibilizată din formă şi
pusă la dispoziţia organismului pentru a fi absorbită pe o anumită
cale de administrare.
- Faza farmacocinetică (ADME)
Această fază
cuprinde următoarele etape:
- absorbţia (transferul substanţei medicamentoase în mediul intern);
- distribuţia (transferul substanţei medicamentoase din comparti-mentul central în alte compartimente hidrice);
- metabolizarea (biotransformarea substanţelor medicamentoase);
- eliminarea substanţelor medicamentoase sau a metaboliţilor din organism.
Faza
farmacocinetică prin fazele prezentate descriu traseul pe care
substanţa medicamentoasă îl parcurge în organism, de la absorbţie
până la eliminare.
- Faza farmacodinamică
Această fază
cuprinde următoarele etape: fixarea, interacţiunea farmaconului sau
a produsului de metabolizare cu structura receptoare
şi
producerea efectului farmacodinamic.
