Hematologia , 1 Componentele si functiile sangelui , MĂSURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR HEMATOLOGICE.....

Hematologia este ramura medicinei interne care se ocupa cu sangele, organele care il produc si bolile acestuia.

Hematologia include studiul etiologiei, diagnosticarii, tratarii, identificarii posibilelor complicatii si profilaxia bolilor sangvine.

Bolile sangvine afecteaza producerea sangelui si sau componentele acestuia, cum ar fi celulele sangvine(hematii,trombocite, leucocite)hemoglobina, proteinele sangvine, mecanismele coagularii.

Componentele si functiile sangelui

Singele este un tesut lichid care reprezinta 6-8 % din greutatea corporala.

Componentele sângelui sunt:elemente figurate(celule functionale mature) si plasma sanguina( mediul lichid in care circula elementele figurate)

Exista trei tipuri de elemente figurate, ele reprezentand 45% din volumul sangvin:

- globulele rosii(hematii sau eritrocite)

- globulele albe( leucocitele)

- plachetele sangvine( trombocitele)

Hematiile:

- numarul lor variaza intre 4,5-5milioane/mm³

- scaderea numarului lor este intalnita in anemii

- cresterea nuamarului lor este intalnita in poliglobulii

- componenta esentiala a eritrocitelor este hemoglobina, a carei functie principala este transportul O₂ catre tesuturi si CO₂ catre organele excretoare, de asemena mentin echilibrul acido-bazic

Leucocitele:

- au rol in apararea organismului de infectii

- numarul lor variaza intre 5.000-8.000/mm³

- cresterea numarului lor se numeste leucocitoza, se intalneste in infectii

- scaderea numarului se numeste leucopenie , se intalneste in cazul bolii Hodgkin, dupa expuneri la raze X, la batrani etc.

Trombocitele:

• intervin in procesul de hemostaza, favorizand mecanismele de oprire a hemoragiei
• numarul lor variaza intre 150000-300000/mm³
• Cresterea numarului lor se numeste trobocitemie sau trombocitoza
• Scaderea numarului lor se numeste trombocitopenie

Functiile sangelui

• Functie respiratorie –transporta O₂ de la plamani la tesuturi si CO₂de la tesuturi la plamani
• Functie nutritiva- transporta substante nutritive din alimente la diferite tesuturi
• Functie de excretie- transporta metaboliti spre organele de excretie de unde sunt eliminati in mediul inconjurator
• Functie de termoreglare- transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului, de unde se transmite in mediul inconjurator
• Functia de aparare a organismului
• Reglarea functiilor si asigurarea unitatii organismului- alaturi de sistemul nervos sangele reprezinta o cale de legatura directa intre structurile organismului, asigurand nu doar transportul unor substante reglatoare , dar si functionarea coordonata a acestora
• Functia hemostatica

Hemostaza este un mecanism care permite oprirea hemoragiei in cazul lezarii vaselor. Intervin factori vasculari( vasoconstrictie) trombocitari si plasmatici.

MĂSURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR HEMATOLOGICE

		Măsuri de prevenire primară	educaţia populaţiei pentru a avea o alimentaţie completă, cu fructe şi zarzavaturi proaspete şi carne în cantitate suficientă administrarea fierului la gravide în a doua parte a sarcinii şi, de asemenea, la pacienţii cu gastrectomie, pentru prevenirea anemiei tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioză, giardoza) prevenirea accidentelor care produc lezări ale vaselor şi, deci, hemoragii acute acordarea de sfaturi genetice pentru pacienţii cu hemofilie
		Măsuri de prevenire secundară	pacientul hemofilic din copilărie este educat: să evite traumatismele şi, asţfel, apariţia hematoamelor - să limiteze administrarea medicamentelor prin injecţii şi extracţii dentare să ştie să-şi acorde primul ajutor în caz de plăgi (pansament compresiv, aplicarea de trombină pe plagă) în cazul intervenţiilor chirurgicale, se va administra plasmă cu 8 ore înainte şl după actul chirurgical. Pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se la controale clinice si de laborator
		Măsuri de prevenire terţiară	reorientarea profesională a pacienţilor cu boli hematologice îndrumarea pacienţilor cu anchiloze în poziţii vicioase, ca ur mare a hemartrozelor pentru tratamente ortopedice de corectare.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE ÎN BOLILE

HEMATOLOGICE

Astenie intensă	- sugerează o leucoză
Scădere exagerată în greutate	- în procesele neoplazice
Modificări de coloraţie şi integritate a tegumentelor	paliditate în anemii hipercoloratie, facies vulturos,rosiatic, ceanotic în poliglobulie tegumente uscate, unghii şi păr fiabile; prezenţa ulceraţiilor în anemiile cronice prezenţa elementelor purpurice în diatezele hemoragice ragade(fisuri ale comisurii bucale) in anemia feripriva
Modificări ale ganglionilor	adenopatii ferme, generalizate, sunt întâlnite în boala Hodgkin (latero-cervicale, axilare, inghinale) . adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal
Splenomegalie	întâlnită în boala Hodgkin întâlnită în leucemia cronică
Peteşii, echimoze	peteşiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se manifestă sub forma unor pete roşii violacee, care nu dispar la presiune echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune aceste elemente sunt întâlnite în sindroamele hemoragipare

EVALUAREA MORFO - FUNCŢIONALĂ A SÂNGELUI ŞI A ORGANELOR

HEMATOFORMATOARE

Examene de	examenul sângelui:
laborator	- pentru explorarea seriei albe: numărarea leucocitelor şi
	stabilirea formulei leucocitare
	pentru explorarea seriei roşii: numărarea hematiilor, hematocrit, hemoglobină(se recoltează prin puncție venoasă 2ml sânge pe anticoagulant EDTA) , -numărarea reticulocitelor ( se recoltează prin puncție capilară), -stabilirea rezis tenţei globulare (apreciază fragilitatea eritrocitelor, se recoltează prin puncție venoasă 5-6 ml de sânge pe 5-10 perle de sticlă VN=0,42-0,34%), -electroforeza hemoglobinei(procedeu de separare util identificării formelor anormale ale Hb.), -sideremia,(pt.măsurarea cantității de fier) - bilirubinemiaeste o analiză biochimică pentru explorarea funcţiei de coagulare: -numărarea trombocitelor, fibrinemiei, -T.S.=timp de sângerare este timpul scurs din momentul înțepării lobului urechii sau pulpei degetului până la oprirea sângerăriiV.N=2-4 min.), T.C.=timp de coagulare,este timpul scurs de la recoltarea sângelui(punere pe lamă) până la coagularea lui V.N5-8 min), -timp de coagulare Lee-White=timpul scurs de la recoltarea sângelui și coagularea lui, Se recoltează prin puncție venoasă,după care se introduce eprubeta într-un aparat special,se citește valoarea timpului afișată electronic VN=6-12min, -timp de protrombină, -test Coombs, se recoltează prin puncție venoasă fără anticoagulant pentru determinarea de anticorpi izoimunizanți incompleți în caz de anemie hemolitică a nou-născutului - timp Quick=se recoltează prin puncție venoasă 4,5 ml.de sânge pe 0,5 ml.oxalat de potasiuVN=12-14 sec., -timp Howell=se recoltează 4,5 ml sânge prin puncție venoasă pe 0,5 ml oxalat de potasiuVN=1-2min. -V.S.H.=viteza de sedimentarea a hematiilor, se recoltează prin puncție venoasă 1,6 ml sânge pe 0,4 ml citrat de sodiu VN bărbați=1-10mm/h VN femei=2-13mm/h proteinemia examenul materiilor fecale: examenul parazitologic (pentru ascaridioză, giardloză) reacția Adler. examenul urinei pentru evidenţierea hematuriei microscopice pentru evidenţierea hemoglobinuriei nocturne examenul s ucului g astric: pentru determinarea chimismului gastric (hipo- şi anaciditatea gastrică sunt cauze de anemie) pentru reacţia Adler.
Testul Rumpel- Leede	- probă pozitivă, când apar aproximativ 15 peteşii sub nivelul de aplicare a manşetei pneumatice. - apreciază fragilitatea capilară
Explorarea organelor hematofor- matoare	puncție osoasă puncţie (biopsie) ganglionară puncție splenică scintigramă hepatică scintigramă splenică ecografie abdominală

Exploararea ganglionilor limfatici

Rolul asistentei este de a pregăti materialele și pacientul

1. Examenul clinic:prin palpare se stabilește localizarea,extinderea, sensibilitatea, aderența ,forma,mobilitatea

2. Puncția ganglionară

- se efectuează pt. diagnosticarea adenopatiilor izolate sau a celor încadrate în boli de sistem

- este efectuată de medic

- asistenta pregătește bolnavul și materialele

3. Biopsia ganglionară= recoltarea unui ganglion printr-o mică incizie

4. Limfografia este examenul radiologic al sistemului limfatic cu ajutorul substanței de contrast

5. Limfografia cu izotopi radioactive:în cazul metastazelor ganglionare.

Explorarea măduvei hematogene

Extragerea măduvei se face prin puncţie stemală pentru examenul hematologic numit medulogramă.

Puncţia stemală

Definiţie. Puncţia stemală reprezintă crearea unei comunicări între mediul extern şi zona spongioasă a sternului, străbătând stratul său cortical, prin intermediul unui ac special Rohr sau trocar.

Scop: - explorator - recoltarea măduvei pentru examinare, în vederea stabilirii structurii, compoziţie şi pentru studierea elementelor figurate ale sângelui în diferite faze ale dezvoltării lor.

• terapeutic — recoltarea măduvei de la persoane sănătoase în vederea transfuzării sale la un pacient.

Indicatii: boli hematologice anemii aplastice, leucemii, mielom multiplu.

Locul puncţiei: manubriul sau corpul sternului.

Materiale necesare:

-materiale pentru protecţia patului;

-materiale pentru dezinfecţie: alcool iodat;

-instrumentar şi materiale sterile: ace de puncţie Rohr sau Klima, seringi de10-20ml, ace şi seringă pentru anestezia locală, pense, tampoane, comprese, câmp chirurgical, mănuşi,

-alte materiale: sticlă de ceasornic, lame de microscop;

-anestezice, ser fiziologic, soluţii perfuzabile şi alte medicamente recomandate în cazul puncţiei terapeutice;

-ser fiziologic steril, încălzit la temperatura corpului.

Pregătirea pacientului:

-psihică: -se informează cu privire la necesitatea puncţiei, se încurajează pacintul explicându- i că se va înlătura durerea prin anestezie ; se ia consimţământul în scris.

-fizică:

-se controlează, în preziua puncţiei, T.S., T.C. şi T.Q.

-se aşează în poziţia adecvată locului de puncţie: decubit dorsal cu toracele puţin ridicat, pe un plan dur.

-se rad pilozităţile, se dezinfectează cu alcool iodat locul de puncţie pe o arie mare decât sternul.

Tehnica execuţia : puncţia se face de către medic ajutat de una sau două asistente.

Rolul asistentei:

-aşează pacientul în poziţie corespunzătoare;

-pregăteşte locul puncţiei: spălarea regiunii, raderea pilozităţilor, degresare, badijonare cu alcool iodat;

-serveşte medicul cu materialele necesare; menţine pacientul în poziţie fixă şi îl supraveghează.

După terminarea puncţiei, asistenta dezinfectează locul prin badijonare cu alcool iodat, apoi face compresiune cu un tampon steril, aplică comprese sterile pe locul puncţiei pe care le fixează cu leucoplast. îmbracă apoi pacientul, îl aşează comod în pat, îi supraveghează starea generală şi funcţiile vitale, pansamentul.

Din produsul recoltat asistenta efectuează frotiuri pe lame de sticlă, se etichetează şi se trimite la laborator.

Accidente :

tardive: hematoame, infecţii ale osului (osteomielită).

imediate-, puncţie albă, fracturi, pneumotorax;

Îngrijiri după puncţie : - repaus la pat cel puţin 3 ore, monitotrizarea funcţiilor vitale, administrare de antalgice, supravegherea şi aseptizarea plăgii.

Explorarea splinei

1. Puncţia splenică

-este indicată în Splenomegalie, în boli ale sistemului reticulohistiocitar;

-este efectuată de medic ajutat de asistentă;

Scop- explorator

Rolul asistentei:

-pregătirea materialelor;

-pregătirea bolnavului: psihică; fizică: pregătirea locului;

-în timpul puncţiei menţine poziţia bolnavului (decubit dorsal cu capul uşor ridicat) şi îl supraveghează.

Contraindicaţii: bolnavii cu suspiciuni de chist hidatic.

2. Endoscopia splenică

• se face prin laparoscopie abdominală

3. Scintigrama splinei

• este efectuată la laboratorul de izotopi radioactivi de către personal specializat;
• se injectează coloizi radioactivi (^99mTc) I.V. şi se înregistrează scintigrama ;
• scop: explorator şi pentru depistarea metastazelor ;.

Alte investigaţii:

Rdf. toracică, Echografie abdominală, Echo, splenică.