Pregatirea
preoperatorie pentru interventii pe cale abdominala sau vaginala
- Bilantul preoperator cuprinde: hemoleucograma, gruo sanguin si Rh, uree sanguina, glicemie, VSH, TS, TC, timp Howell, timp Quick, fibrinogen, colesterol, suma de urina, urocultura, EKG, radiografie pulmnara, examenul secretiei vaginale. Alimentatia din preziua interventiei e usor digerabila, seara nu se mai mananca ci se consuma doar apa, se face o clisma evacuatoare seara si dimineata.
- Ingrijirile specifice urmaresc: tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice, cu cel putin 5-7 zile inaintea interventiei si continua dupa aceea; corectarea unei eventuale anemii; cobaltoterapia inainte de operatie, in cancerul de col uterin, pentru a preveni diseminarea bolii intra si post-operator.
- Pregatirea locala consta in: indepartarea pilozitatilor pubiene, in seara dinaintea operatiei, observarea eventualelor puncte de foliculita sau eczeme aflate in vecinatatea regiunii cew urmeaza a fi incizata, baie generala, taierea unghiilor la maini si picioare, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, efectuarea unui pansament steril (preoperator) p e zona viitoarei incizii, dimineata se masoara si se noteaza in foaia de temperatura functiile vitale (R, P, T, TA); golirea vezicii urinare si montarea unei sonde, introducerea unei mese in vagin. In cazul interventiilor pe cale vaginala, sunt tratate minutiossecretiile vaginale, sunt tratate leziunile cervicale si vaginale pana la vindecarea lor completa; dupa indepartarea pilozitatilor se fac spalaturi vaginale cu solutii antiseptice precum: permanganatul de potasiu, cloramina, apa oxigenata etc.
Ingrijirea
postoperatorie
Obiective
specifice:
- Pacienta sa-si pastreze functiile vitale in limite normale;
- Pacienta sa-si mentina bilantul hidro-electrolitic in limite normale;
- Pacienta sa elimine normal;
- Pacienta sa fie capabila sa-si accepte noua imagine corporala;
Asistenta
trebuie sa urmareasca :
- Faciesul pacientei, pentru a depista o eventuala hemoragie sau deshidratare ;
- Temperatura, pentru a depista o eventuala infectie;
- Respiatia, pulsul si tensiunea arteriala pentru prevenirea complicatiilor;
- Diureza si ranzitul intestinal;
- Starea abdomenului;
- Combaterea durerii prin administrarea de antialgice prescrise de medic, pentru asigurarea confortului si a unui somn adihnitor;
- Supravegherea pansamentului, incepand imediat dupa iesirea din sal de opratie si pna la scoaterea firelor;
- Reluarea limentatiei se va face treptat astfel: in primele zile, pana la restabilirea tranzitului, se administreaza lichide; treptat se pot consuma supe strecurate, braza de vaci, iaurt, amantana, carne fiarta;
- Mobilizarea trebuie sa se realizeze cat mai repede, progresiv, pana cand pacienta capata incredere in fortele proprii, pentru a preveni complicatiile de decubit si a favoriza cresterea amplitudini respiratorii, indiferent de varsta;
- Prevenirea complicatiilor postopratorii pulmonare, tromboembolice, infectii, la nivelul tegumentelor.
Spalatura vaginala
Definitie: Introducerea in vagin a unui curent de
apa sau solutii medicamentoase cu care se spala peretii vaginului si
care se evacueaza apoi pe langa canula.
Spalaturile vaginale pot fi clasificate dupa
temperatura lichidului in :
- spalaturi vaginale reci (pana la 20 C);
- spalaturi vaginale caldute (35 – 37C);
- spalaturi vaginale calde (45 -50C).
Scop:
- terapeutic
- Indepartarea continutului vaginului, dezlipirea exsudatelor patologice de pe peretele vaginului;
- Dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale, ginecologice si obstetricale;
- Calmarea durerilor;
- Reducerea proceselor inflamatorii;
- Prevenirea iritatiei si escoriatiei, a infectiei.
Materiale
necesare:
- Irigator utilizat pt. spalaturi vaginale cu stativ si tubulatura;
- Canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, sau de unica folosinta, de 15-20 cm, usor incurbata in unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii;
- Tavita renala, plosca;
- Musama si aleza;
- Paravan pentru izolarea bolnavei;
- Manusi sterile;
- Comprese ;
- Apa fiarta (ceai de musetel) si racita pt. indepartarea exsudatelor vaginale;
- Solutie diluata de permanganat de potasiu 1:20000 (usor roz) pt. dezodorizare, dezinfectare;
- Solutie de oxiceanura de mercur 1:4000 si solutie de sublinat 1% pt. dezinfectie ;
- Solutiile medicamentoase se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii se verifica temperatura lor.
Pregatirea
psihica a bolnavei
- Se anunta pacienta si i se explica necesitatea tehnicii si modul de efectuare ;
- Pacienta este rugata sa stea linistita, relaxata pt. a evita eventualele senzatii neplacute;
- Se obtine consimtamantul pacientei inainte de efectuarea procedurii;
- Se instruieste pacientei sa-si goleasca vezica;
Pregatirea
fizica a pacientei
- Spalatura se efectueaza in salonul de tratamente, pe masa de examinare in pozitie ginecologica, sau in salon, pe pat, in aceeasi pozite, dar izolata cu paravan de restul salonului;
- Sub pacienta se aseaza musamaua si plosca;
- Pacienta se acopera lasand accesibila doar regiunea vulvara;
- Se spala cu apa si sapun organele genitale externe;
- In cazul spalaturilor calde, regiunea vulvara se acopera cu un strat de vaselina.
Efectuarea
tehnicii
- A.M. se spala pe maini cu apa si sapun;
- Se adapteaza canula pe tubul irigatorului;
- Se verifica temperatura solutiei medicamentoase;
- Se aseaza irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana;
- Se examineaza aria perineala;
- Se goleste aerul lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca;
- Se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind orificiul de intrarea in vagin;
- Cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;
- Canula se introduce inauntru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 8-11 cm cand va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului;
- Presiunea apei nu trebuie sa fie prea mare;
- Se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu pensarea tubului si depunerea lui in tavita renala;
- Se acopera pacienta si se mai lasa sa stea pe masa cateva minute pt. a elimina tot lichidul;
- Se usuca regiunea genitala a pacientei cu comprese, se spala din nou;
- Se indeparteaza plosca, aleza, musamaua;
- Se ajuta pacienta sa se imbrace si se conduce la pat;
- Se examineaza aspectul lichidului, daca contine mucus, puroi sau sange, se informeaza medicul;
- Reorganizarea locului de munca
- Notarea procedurii in foaia de observatie
- Se verifica pacienta daca are dureri in urma spalaturii
- Se instruieste pacienta sa-si faca singura spalatura daca este nevoie;
Educatia
pentru sanatate a femeii
Educatia
pentru sanatate incepe inca din prima
copilarie si la varsta prescolara, cand
mama trebuie sa invete copilul primele notiuni de igiena generala si
locala (a organelor genitale) pentru a preveni patrunderea germenilor
in organism.
In
perioada de pubertate,
caracterizata printr-o dezvoltare rapida fízica si psihica, cand
apar primele preocupari sexuale, mama se va ocupa de alimentatia
bogata in vitamina, glucide, lipide si proteine a copilului pentru o
buna dezvoltare fízica si imunitara.
Pubertatea, numita si varsta ingrata, se afla sub
influenza hormonilor, iar dezvoltarea organismului este aproape
terminata, odata cu aparitia primei menstruatii (menarha) si a
dezvoltarii caracterelor sexuale secundare. Mama este cea care o va
invata pe fetita cum sa-si pastreze o igiena riguroasa in timpul
menstruatiei, prin baie zilnica, schimbarea cat mai des a
tampoanelor, evitarea oboselii si combaterea durerilor menstruale.
Deasemeni
fetita va fi informata despre factorii ce-i pot accentua starea de
disconfort: stresul, oboseala.
Perioada de activitate genitala se intinde pana
la instalarea menopauzei, timp in care tanara va fi informata cu
privire la contraceptie si protectia impotriva bolilor cu transmitere
sexuala, pana cand va decide sa-si intemeieze o familie.
Cand se hotareste sa devina mama, femeia este indrumata
catre un specialist, acest lucru fiind foarte important cand in
familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere
ereditara.
Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie
inainte de 18 ani deoarece copii pot fi prematuri, cu greutate mica
la nastere, iar nasterea poate fi mai dificila; dupa 35 de ani,
riscurile legate de sarcina si nastere incep sa cresca iar, prin
cresterea riscului nasterii unor copii cu malformatii sau cu greutate
mica.
In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra
modificarilor ce au loc in organism, despre limita cresterii in
greutate care nu trebuie sa depaseasca 10-12 kg, si despre
eventualele probleme in cursul sarcinii si nasterii daca in copilarie
a suferit unele boli.
Perioada menopauzei, numita si perioada critica,
este dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital,
insotita de o serie de tulburari precum: anomalii menstruale,
tulburari vasomotorii, sub forma de bufeuri, osteoporoza,
ateroscleroza, modificari ale tractului genito-urinar, insomnie,
iritabilitate, cefalee, depresie, instabilitate afectiva, determinate
de incetarea secretiei de hormoni sexuali,
Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia
fiecarei femei, indiferent de varsta si orice modificare aparuta,
raportata imediat medicului. Fiecare femeie trebuie sa cunoasca
urmatoarele : boala – cancerul de san - apare frecvent intre
40-60 de ani, cu cat este depistata mai devreme, cu atat sansele de
vindecare sunt mai mari; autopalparea poate depista boala in faza
incipienta ; amanarea prezentarii la medic scade sansele
vindecarii.
A.M.
instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i modalitatile si
anume:
-
stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata
si profil, pentru a observa existenta unei asimetrii sau a diferentei
de marime.
Palparea
se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe aceeasi parte cu
sanul examinat se ridica deasupra capului) astfel se delimiteaza
zona, se incepe examinarea prin miscari verticale, palpare se face cu
toata suprafata celor patru degete, realizandu-se mici cercuri pe
fiecare portiune atinsa, pentru detectarea eventualilor noduli aflati
in profunzime.