GRUPELE
PRINCIPALE DE BOLI ACUTE CARE NECESITA PREVENTIE
Difteria,
tetanosul și tusea convulsiva se previn prin administrarea de rutina
a vaccinului DTP incepind din a doua luna de viata. DTP se face la
copii până la vârsta de 7 ani. La copii mai mari de 7 ani și la
persoanele adulte se face vaccinul anti-difteric-tetanic( DT).
-
Difteria este
o boala rara datorita faptului ca imunizarea este obligatorie.
Cazurile care apar, sunt datorate lipsei sau a unei inadecvate
imunizari. Imunizarea nu elimina prezenta bacilului Corynebacterium
diphtheriae din nazofaringe și de pe piele. Analiza serica
demonstreaza ca multi adulti nu sunt protejati impotriva difteriei.
Difteria poate sa nu induca imunitate deoarece anumite particule care
determina boala sunt nontoxicogene. Imunizarea activa trebuie
efectuata imediat dupa insănătosire.
-
Tetanosul: Sporii
de Clostridium tetani sunt ubicuitari.
PROBLEME DE NUTRIȚIE
Pacienții
trebuie informati în ceea ce priveste dieta ideala, adecvata virstei
și necesitatilor metabolice la modul general și atunci cind exista
o afectiune metabolica sau o boala care presupune respectarea unei
anumite diete ei trebuie indrumati catre un nutritionist.
Regimul
alimentar este foarte important pentru sănătate; există o tendință
actuală mai ales în țara noastra a unui consum bogat în grasimi,
colesterol și zahar, și a unei ingestii relativ scazute de fructe
și vegetale proaspete consum care se asociaza mai devreme sau mai
tirziu cu aparitia uneia din urmatoarele boli: ateroscleroza, boli
cardiovasculare, cancer, diabet zaharat, obezitate care reprezinta
cauzele actuale de morbiditate și mortalitate.
Tendinta
actuala este de a consuma de preferinta cereale integrale, vegetale,
fructe, pește și carne de pasăre (continutul în fibre al dietei
protejeaza mai ales impotriva cancerului de colon, fiind recomandat
ca dieta medie sa contina 20-30 g de fibre pe zi; alimentele care
contin fibre sunt: piinea integrala, vegetalele verzi și galbene,
anumite legume, citricele și cerealele).
Scăderea
consumului de carne de porc, miel și vaca, ouă și alimente cu
continut crescut de colesterol precum și inlocuirea partiala a
grasimilor saturate cu grasimi polinesaturate( aportul total de
grasimi (consumul de grasimi trebuie redus, și sa reprezinte cel
mult 30% din calorii; aportul de acizi grasi saturati sa fie mai mic
de 10% din calorii iar aportul de colesterol sa fie mai mic de 300
mg/zi).
Evitarea
obezitatii.( o metoda sensibila și uzuala de detectare a obezitatii,
implica calcularea indicelui masei corporale - BMI care se obtine
prin raportarea greutatii corporale la înălțimea individului
(kg/m2); riscurile sănătatii asociate cu obezitatea cresc progresiv
cind BMI depaseste 30.; intre 25-30 avem o supraponderabilitate).(
BMI normal= 22).
Aportul
total de calorii trebuie sa fie de aproximativ 40-50 de
calorii/kgcorp/zi- aceasta fiind valabil pentru un individ
normoponderal și care desfasoara o activitate zilnica moderata.
Aportul
total de grasimi trebuie sa reprezinte aproximativ 30% din totalul
caloriilor:
- aportul
de acizi grasi saturati trebuie sa furnizeze mai putin de 10% din
calorii (grăsimea saturată este solida la temperatura camerei și
este reprezentată mai ales de grăsimile animale).
-
aportul de colesterol trbuie sa fie mai mic de 300 mg/zi.
-
creșterea aportului de acizi grasi polinesaturati (acidul linoleic,
linolenic și arahidonic) acestia avind proprietatea de a scadea
colesterolul sanguine (acestia sunt reprezentati de grasimile
vegetale, se numesc uleiuri și sunt lichide la temperatura camerei).
Cele mai valoroase uleiuri sunt cele de masline, de porumb, de
floarea soarelui toate presate la rece.
-
aportul de proteine trebuie mentinut la mai putin de 1,6 g/kg de
greutate corporala. Proteinele consumate
trebuie sa provina mai ales din peste, icre, fasole, nuci, alune(
proaspete și fara adaus de ulei și sare) și carne slaba mai ales
de pui ;
Se
recomanda reducerea la minimum a consumului de alimente conservate
prin sarare, saramurare sau afumare(acestea din urma contin adesea
substante carcinogene).
Scaderea
consumului de zahar mai ales de dulciuri concentrate și
monozaharide; se prefera sa se consume polizaharide ca de exemplu
amidonul care este continut în fasole, cereale(orez, griu, porumb),
cartofi, mazare.S-a considerat ca alimentele bogate în amidon
ingrasa însă ceea ce este periculos nu este amidonul ci adaosul în
exces de smintina, sare, ulei, unt, margarina deci a grasimilor.
Cantitatea de glucide trebuie sa fie de aproximativ 50% din totalul
caloriilor zilnice. Deci principala recomandare este de a nu consuma
glucide simple ci numai glucide complexe. Alimentele cu un continut
glucidic mai mare de 50% trebuie evitate. Se recomanda în special
alimente cu un continut de glucide 10-50%( piine neagra, cartofi,
orez, paste fainoase, fructe proaspete și sucuri de fructe) și care
implicit au un continut crescut de fibre.
Aportul
zilnic de sare trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 6 g.(rolul
consumului excesiv de sodiu în aparitia HTA este stiut. La toti
indivizii se recomanda consum moderat de sare; unii pacienți
hipertensivi nu raspund suficient la dieta hiposodata altii raspund
foarte bine acestia fiind mai ales reprezentati de virstnici, cei cu
antecedente familiale de HTA și pletoricii ei necesitind ajustarea
tratamentului hipotensor).
Consumarea
de bauturi alcoolice cu moderatie sau deloc. (Moderat inseamna: 2
pahare cu bere sau 2 pahare cu vin la masa și în nici un caz
dimineata la prima ora). Aportul suplimentar de vitamine și minerale
nu trebuie sa depaseasca aportul zilnic recomandat:
- K
(potasiul) este macroelementul major intracelular, iar carenta
produce: slabiciune musculara, hipotonie musculara( contribuie la
buna desfasurare a activitatii musculare și nervoase). Se gaseste
mai ales în fructe și legume dar și în alimentele de origine
animala. Se pierde în cadrul unui tratament intempestiv cu
diuretice, diaree, în perioadele de post cu deficit proteic major;
se inlocuiesc pierderile cel mai bine cu suc de fructe.
-
Na și Cl (sodiul și clorul): macroelemente implicate în mentinerea
echilibrului hidroelectrolitic și acidobazic. Na are și el un
important rol în mentinerea normala a activitatii musculare și
nervoase. Carenta acestor elemente este foarte rara.Clorura de
sodiu(sarea de bucatarie) se poate usor adauga alimentelor cind
exista pierderi: caldura excesiva insotita de transpiratie abundenta,
utilizare irationala a diureticelor, varsaturi. Clorul participa la
formarea acidului clorhidric din sucul gastric.
-
Mg (magneziul) este un alt macroelement care intervine în
metabolismul calciului fiind parte componenta a tesutului osos și
avind și rol de cofactor enzimatic.
- P
(fosforul) macroelement prezent în os și necesar în cele mai multe
procese metabolice din organism.
- Ca
(calciul) reprezinta macroelementul cu cea mai mare pondere în
structura organismului fiind prezent în os și deci necesar pentru
dezvoltarea osoasa normala; de asemeni este necesar în cadrul unei
activitati normale musculare și nervoase intervenind și în
coagularea sanguina.
Aceste
sase minerale se numesc macrominerale și sunt esentiale pentru o
nutritie corespunzatoare fiind necesare intr-o cantitate de 100mg/zi.
Exista și
microminerale care sunt necesare intr-o cantitate de sub 100 mg/zi
fiind reprezentate de crom, cobalt, cupru, iod, mangan, molibden,
seleniu, zinc, fluor, fier. De regula deficienta acestor minerale
este rara și simptomele deficientei nu sunt bine definite (sint
nespecifice): de exemplu: anemie, probleme dermatologice, neurologice
și sunt greu de distins de la vitamina la vitamina sau intre
minerale sau sunt confundate cu alte dezordini metabolice. în cele
mai multe tari industrializate deficienta de minerale este foarte
rara și chiar de vitamine. Acele deficiente care au fost cel mai
bine intelese trebuie prevenite astfel:
-
Deficienta de fier:
carenta de fier determina anemie feripriva. Rezervele de fier ale
organismului se constituie în ultimile luni de sarcina astfel incit
pina la virsta de 4 luni nu este nevoie sa se suplimenteze cu fier
dieta sugarilor cu exceptia prematurilor care se nasc cu rezerve
insuficiente de fier. Diversificarea alimentatiei dupa virsta de 4
luni asigura necesarul de fier de 0,5-1mg/zi. Preventia anemiei
feriprive se face printr-o alimentatie echilibrata cu alimente care
contin fier: carne, ficat, galbenus de ou, legume verzi, fructe și
prin fier suplimentar în perioadele de necesitati crescute:
sarcina(mai ales sarcini repetate), pubertate , pierderi menstruale
abundente, indivizi cu statut socioeconomic defavorizat care dezvolta
anemie din cauza saraciei sau ignorantei. Necesarul zilnic de fier
este de 15-20mg.
-
Deficienta de iod:
iodul se gaseste în sarea de bucatarie iodata. Dieta inadecvata
determina aparitia gusei endemice, iar deficienta cronica determina
hipotiroidismul iar la copii cretinismul.
-
Deficienta de calciu sau
ingestia inadecvata cauzeaza la copil rahitismul și la adulti poate
contribui la instalarea osteoporozei. De asemeni poate determina o
mineralizare defectuasa a dintilor și fenomene de spasmofilie și
tetanie. Profilaxia rahitismului este obligatorie și presupune
evitarea nasterilor premature și administrarea de vitamina D și
calciu femeii gravide în ultimile luni de sarcina. Profilaxia
postnatala se face prin administrarea vitaminei D de la virsta de 2
saptamini și prin promovarea alimentatiei la sin obligatoriu cel
putin trei luni. Calciul de obicei nu se administreaza de rutina,
deoarece consumul unei cantitati suficiente de lapte asigura
necesitatile zilnice ale sugarului, el fiind necesar în anumite
circumstante: prematuritate, malnutritie, aport de lapte mai putin de
500ml/zi, dupa imobilizare în gips. Daca
însă s-a luat decizia de a se administra calciu acesta se va da
sub forma
de lactat sau gluconat de calciu 40mg/kgcorp/zi pentru sugarul
alimentat natural și 140 mg/kgcorp/zi pentru sugarul alimentat
artificial și evitarea excesului de fainoase.
-
Deficienta de magneziu se
asociaza frecvent cu cea de calciu, femeile fiind afectate cu
predominanta. Ca tratament preventiv este o alimentatie bogata in:
cereale integrale, fasole, alune, frunze verzi, germeni de griu.
Administrarea de magneziu este foarte utila în profilaxia bolii
coronariene, la pacienții alcoolici, la pacienți cu spasmofilie sau
tetanie tinind cont ca la acestia deficitul este aproape constant. Se
administreaza 400-500mg Mg ionic/zi, concomitent cu vitamina B6 care
faciliteaza trecerea intracelulara a magneziului( deoarece cele mai
multe deficite sunt intracelulare în prezenta unei magneziemii
normale); în deficitele mixte de calciu și magneziu se
administreaza concomitent 200mg calciu ionic/zi.
Aportul
de vitamine:
-
Vitamina A (retinol):
RDA (recommended daily allowances- doza zilnica) este de 800-1000
micrograme retinol. Sursele principale sunt reprezentate de: legumele
cu frunze verzi și legume galbene și portocalii precum și în
ficat, pestele și untura de peste, untul. Deficienta de vitamina
necesita suplimentarea zilnica, însă o alimentatie echilibrata
asigura deplin necesitatile zilnice. Este esentiala pentru vedere
(deficitul producind hemeralopie), în reglarea structurii și
functiei membranelor celulare, în procesul de crestere al oaselor și
dintilor, precum și în functionarea normala a gonadelor.
-
Vitamina D (colecalciferol):
RDA este de 5 micrograme( 200 UI) pe zi. Este sintetizata în piele
sub influenta razelor ultraviolete. Are rol în absorbtia calciului
și în metabolismul osos. Deficienta
acestei vitamine determina rahitismul la copii, și la adulti
osteomalacia. Preventia este obligatorie incepind din saptamina a
doua de viata cu 400 UI/zi oral.
-
Vitamina E (tocoferol):
RDA este de 8 micrograme/zi. Se gaseste în vegetale, seminte și
simburi, în cereale și în uleiurile lor. Deficienta este foarte
rara. Este un antioxidant care protejeaza grasimile polinesaturate de
oxidare, și indeparteaza peroxizii care se formeaza din acizii
polinesaturati, contribuind astfel la protectia membranelor celulare;
deficienta producind hemoliza eritrocitelor data de lipsa de
protectie impotriva peroxizilor și cretinurie prin afectare
musculara. Este data ca adjuvant în diverse boli, însă cu
certitudine nu se stie cit este de eficienta.
-
Vitamina K:
RDA este de 65 micrograme/zi. Are rol în coagularea singelui.
Se gaseste în vegetalele verzi și este sintetizata de bacteriile
intestinale. Deficienta este extrem de rara și duce la hemoragie mai
ales la nou nascuti inainte de maturizarea tractului digestiv( care
au tub digestiv steril).
- Vitamina B1
(tiamina): RDA este de 1,1-1,5mg/zi. Are rol de cofactor
enzimatic în metabolismul glucozei și al acizilor grasi. Se
gaseste în carnea de porc, organe, oua, vegetale verzi, cereale
integrale, nuci. Dieta inadecvata duce la dezordini în metabolismul
carbohidratilor și afectarea activitatii unor enzime în eritrocite
și leucocite, iar clinic apar manifestari neurologice( tulburari de
somn, depresie, ameteala, dureri de cap, oboseala cronica), și la
nivelul aparatului cardiovascular( Beriberi). Alcoolismul cronic
asociat cu dieta inadecvata determina sindromul Wernicke- Korsakoff,
astfel incit Vitamina B1 se administreaza de rutina la alcoolicii
cronici, pentru a preveni acest sindrom.
-
Vitamina B2 (riboflavina):
RDA este de 1,3-1,7mg/zi. Este precursoare a unor coenzime implicate
în procesele de oxidoreducere, iar dieta inadecvata( ea se gaseste
in: lapte, vegetalele verzi, nuci, alune, carne slaba) determina
leziuni ale mucoaselor, ale pielii(dermatita seboreica), la nivelul
gurii( cheilita, stomatita angulara, glosita) și leziuni corneene.
-
Vitamina B6 (piridoxina):
RDA este de 1,6-2mg/zi. Are rol de cofactor pentru multe enzime din
metabolismul glucozei, și în sinteza proteinelor. Se gaseste in:
ficat, peste, nuci, cereale integrale, seminte de floarea soarelui,
soia, germeni de griu. Dieta inadecvata determina manifestari
clinice: leziuni la nivelul pielii și mucoaselor, anemie
sideroblastica, disfunctii neuronale pina la convulsii și modificari
de personalitate. Suplimentarea în scop preventiv este necesara în
anemii, la alcoolici, și în tratamentul cu izoniazida la pacienții
cu tuberculoza pentru consolidarea imunitatii.
-
Vitamina B12 (cobalamina):
RDA este de 2 micrograme/zi(necesitatile sunt crescute pe perioada
gestatiei). Se gaseste: ficat, rinichi, lapte, deci numai în produse
de origine animala. Are rol de cofactor enzimatic,in hematopoeza, în
metabolismul acidului folic, și în mentinerea integritatii tecii de
mielina. Deficienta de vitamina este foarte rara. Suplimentarea cu
scop preventiv de vitamina B12 este necesara numai la persoane strict
vegetariene, la cei cu afectiuni ale stomacului și ileonului(
sindrom de malabsorbtie, aclorhidrie, gastrectomie), la cei cu boli
hepatice, la hipertiroidieni și la alcoolicii cronici. Deficienta de
vitamina B12 determina anemie megaloblastica, megaloblastoza în
maduva osoasa, neuropatie periferica prin alterarea formarii tecii de
mielina( parestezii, ataxie, incetinirea proceselor cognitive,
depresie, confuzie și uneori psihoza), leziuni ale suprafetelor
mucoase, glosita și eliminarea de acid metilmalonic în urina.
-
Acidul folic (folatul):
RDA este de 180-200 micrograme /zi( necesitatile sunt crescute pe
perioada graviditatii și lactatei, la cei cu sindroame de
malabsorbtie, la alcoolicii cronici). Sursele de acid folic include
pe cele secretate de bacteriile intestinale, precum și cele din:
ficat, drojdie de bere, vegetale verzi. Intervine ca coenzima în
metabolismul aminoacizilor și în sinteza AND-ului. Deficienta
include anemie megaloblastica, megaloblastoza în maduva osoasa, și
tulburari gastrointestinale.
-
Niacina (acidul
nicotinic și nicotinamida): RDA este de 15-19 mg/zi. Sursele sunt
reprezentate de: acidul nicotinic deriva din metabolismul
triptofanului (10%), restul provine din alimente: drojdie de bere,
ficat, legume și carne. Niacina are rol de cofactor enzimatic în
numeroase reactii de oxidoreducere. Deficienta produce pelagra.
-
Acidul pantotenic:
RDA este de 5-10 mg/zi. Este larg raspindit
în alimente. Este un precursor în sinteza CoA.
-
Biotina:
este secretata de bacterii intestinale intr-o cantitate suficienta
astfel incit chiar în lipsa ingestiei deficienta nu este cunoscuta
decit rar. Are rol de coenzima în reactii de carboxilare. Deficienta
determina dermatita seboreica, anorexie, greata, și dureri
musculare, fiind determinata precum am spus nu numai de o dieta
inadecvata dar mai ales de factori favorizanti: tratament antibiotic
care distruge flora microbiana producatoare de biotina și ingestia
de avidina care se gaseste în albusul crud și care impiedica
absorbtia biotinei.
-
Vitamina C (acidul
ascorbic): RDA este de 60mg/zi. Sursele de vitamina sunt reprezentate
de: citrice, capsuni, pepene galben, coacaze negre, precum și marea
majoritate a legumelor crude sau minimum preparate. Pe masura ce
legumele se deshidrateaza ele pierd vitamina. De asemenea se
recomanda ca legumele conservate prin refrigerare, inainte de a fi
folosite pentru gatit sa nu se lase sa se dezghete. Vitamina C este
un cofactor în sinteza colagenului, este necesara în sinteza
norepinefrinei și epinefrinei, are efect antioxidant protejind
celulele impotriva actiunii nocive a radicalilor liberi, și nu în
ultimul rind favorizeaza absorbtia fierului. Deficienta produce
scorbutul: cu afectarea pielii și intirziere în vindecarea ranilor,
impiedica mineralizarea osoasa și dureri la nivelul articulatiilor,
fragilitate vasculara pina la diateza hemoragica, anemie. Exista o
serie de situatii cind necesarul de vitamina este crescut însă este
de retinut ca în orice situatie megadozele sunt nocive: stresul,
fumatul, consumul de aspirina, alcoolul, și cei ce se drogheaza.
Foarte important: persoanele care au deficienta de
glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza și cei cu talasemie nu vor primi doze
mari de vitamina C.
