Boala
cerebrovasculară
Factorii
de risc sunt reprezentati de:
-
vârsta avansată
este cel mai important factor de risc.
-
HTA cu valori mari implica
riscul de accident vascular cerebral. Se stie ca HTA este una dintre
cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu
hiperlipidemia, și ca este cel mai important factor de risc
modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la limite
normale are un rol benefic de preventie a AVC.
-
Fumatul de țigări.
- CHD,
fibrilatia atriala, și diabetul zaharat sunt toti, factori
independenti demonstrati în cresterea riscului de AVC.
-
Consumul de contraceptive orale,
și în mod special mai ales de catre femeile care fumeaza se
asociaza cu risc crescut de AVC.
Preventia
AVC:
- Preventia
primara:
o
modificarea comportamentului: cu
privire la dieta, exercitiul fizic, și renuntarea la fumat.
o
consumul de aspirina s-ar spune ca
protejeaza, însă nu a fost demonstrat.
- Preventia
secundara:
o
include screeningul pentru HTA care
deja a fost prezentat, și care trbuie facut regulat la barbati și
femei cu vârsta cuprinsa intre 16-64 de ani. Unii medici recomanda
ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru stenoze
carotidiene prin examene noninvazive( de exemplu Doppler pe carotide)
sau pur și simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de
sufluri de stenoza.
Cancerul
Reprezinta
a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare.
Aproximativ 50% din cancere apar la persoane peste 65 de ani și sunt
reprezentate de: cancerul de plamini, de sin, de colon și rect, de
col uterin, și de prostata. Dintr factorii de risc cei mai
importanti pentru dezvoltarea cancerului, indiferent de localizarea
acestuia este vârsta avansata. Aceasta se datoraza acumularii în
timp a mutatiilor genetice critice, care culmineaza cu transformarea
neoplazica.
Cele mai
frecvente localizari vor fi analizate mai jos:
Plamin:
Factorii de risc:
-
Fumatul reprezinta factorul de risc major, și este probabil cel mai
cunoscut exemplu de expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia
cancerului pulmonar.
-
Expunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti
agenti industriali mai ales cind aceasta se asociaza cu fumatul.
Cresterea riscului depinde și de durata
sau tipul de expunere.
-
Poluarea aerului în zonele urbane a fost propus ca factor de risc,
însă nu afost demonstrat cu certitudine din cauza dificultatilor de
masurare a poluarii.
-
Iradierea: expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen
exterior care creste riscul aparitiei cancerului, însă aceasta
expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a fi luata în discutie.
Expunerea secundara în urma investigatiilor radiodiagnostice nu este
asociata cu un risc crescut de cancer.
- Istoricul
familial: cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere
intre acest factor de risc pe linie paterna și dezvoltarea
cancerului.
Preventia
primara și screening:
-
Screeningul pentru cancerul preclinic( asimptomatic) include
efectuarea citologiei pulmonare sau radioscopie pulmonara( ori una
ori alta, pentru ca acestea sunt costisitoare chiar daca se
efectueaza la persoanele cu risc crescut, și în plus efectuarea lor
nu micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de cancer ci numai
ajuta a-l detecta în stadii incipiente).
Cancerul
de san: Factorii de risc:
-
Graviditatea: Femeile care ramin gravide pentru prima oara dupa
vârsta de 30 de ani au risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip
de cancer comparativ cu femeile care ramin gravide sub vârsta de 30
de ani. Aceasta este valabil numai în cazul în care sarcina este
dusa la termen și femeia naște; sarcinile terminate cu avort nu
asigura protectie.
-
Istoricul familial: de cancer de san, indiferent de natura sa creste
riscul global de aparitie a cancerului de san. Totusi, riscul nu
creste semnificativ la femeile ale caror mame sau surori au avut
cancer de san dupa menopauza.
- Dieta:
bogata în grasimi și proteine animale. Aceste date sunt inca
controversate, nefiind evident daca o dieta bogata în grasimi
reprezinta un factor de risc specific. Este cert însă ca, ingestia
crescuta de grasimi și proteine animale influenteaza endocrinologic
pacienta în sensul unei promovari a cresterii, dezvoltare sexuala,
menarha la vârsta mica și cresterea perioadei reproducatoare a
femeii care cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta cancer
este mai mare. Consumul de alcool poate creste riscul de cancer însă
nu exista dovezi concludente.
-
Deficienta de vitamina C din dieta este corelata cu un risc crescut
de neoplazie în general.
-
Lactatia: nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile
nulipare și femeile care nu au alaptat decit putin sau deloc au un
risc mai mare de a dezvolta cancer de san comparativ cu femeile
multipare.
-
Administrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer
indiferent de durata administrarii acestora.
-
Tratamentul estrogenic postmenopauzal: utilizarea prelungita a
estrogenilor pentru ameliorarea simptomelor legate de menopauza mai
mult de 10 ani sau folosirea dozelor mari, zilnice, și pe cale
orala(1,25mg estradiol sau mai mult) creste riscul de dezvoltare a
cancerului de san. Pentru a contracara acest efect se recomanda
utilizarea dozelor relativ mici (0,625mg), bisaptaminal, în produse
percutanate și în combinatie cu progesteron ciclic 12-14 zile pe
luna.
-
Radiatiile: expunerea la radiatiile ionizante mai ales în
adolescenta creste riscul dezvoltarii cancerului, aceasta depinzind
de doza.
- Alte
cauze: dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu:
statusul socioeconomic ridicat, varsta peste 40 de ani, și
instalarea timpurie a menarhei.
Preventie
primara și screening:
-
Preventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati.
-
Mamografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o
forma maligna, inainte de a deveni palpabila și care poate fi
potential curabila. Totusi 10-20% din cancere nu se vizualizeaza prin
mamografie, astfel incit devine necesara autopalparea lunara care se
poate dovedi afi de un real folos. Mamografia se efectueaza la 2-3
ani pentru femeile cu vârsta intre 40-50 de ani, anual pentru
femeile cu vârsta peste 50 de ani, și mai frecvent daca este nevoie
la femeile care se incadreaza în grupa cu risc crescut.
- Examinarea
fizica prin palpare efectuata de femeie lunar, de regula
postmenstrual.
Cancerul
de col uterin: acest tip de cancer este
considerat o afecțiune pentru care exista intr-adevar posibilitatea
unei preventii eficiente, deoarece acesta prezinta un stadiu
preinvaziv de lunga durata și care poate fi tratat precum și
datorita existentei screeningului pentru citologia cervicala.
Factorii de
risc:
-
Activitatea sexuala: partenerii sexuali multipli și existenta
actuala sau trecuta a bolilor cu transmitere sexuala, ca: herpesul,
sifilisul, gonoreea creste riscul pentru neoplazia cervicala. Nu este
inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin acelasi
mecnism fiziopatologic.
-
Contraceptivele orale: exista numai o asociere redusa intre
utilizarea OC și cancerul cervical. Ceea ce s-a demonstrat prin
studii este, ca marea majoritate a femeilor care au utilizat OC si-au
inceput activitatea sexuala la o vârsta mai tinara, și au mai multi
parteneri sexuali. Folosirea alternativa de metode de contraceptie de
tip bariera reduce riscul de cancer cervical.
-
vârsta primului contact sexual: Femeile care si-au inceput viata
sexuala la o vârsta mai tinara de 20 de ani au un risc de doua până
la trei ori mai mare de a dezvolta cancer cervical decit cele cu
debut mai tardiv al vietii sexuale, chiar daca nu au mai avut și
alti parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare legat de expunerea
timpurie la papilomavirus uman.
- Deficienta
de acid folic și vitamina A și C au fost asociate cu dezvoltarea
displaziei cervicale.
-
Fumatul: asocierea intre fumatul tigaretelor și dezvoltarea
cancerului cervical este cunoscuta de mult timp, și este cert ca
agentii mutageni din fumul de tigara se concentreaza selectiv în
mucusul cervical. Aceasta asociere este și mai puternica la grupele
de vârsta tinara( 20-29 de ani).
-
Factori etnici și rasiali: negrii și hispanicii au un risc crescut
de a dezvolta acest cancer.
-
Factori socioeconomici: s-a demonstrat ca acest tip de localizare
este în legatura cu igiena sexuala la barbat, și ca femeile
casatorite cu barbati carora li s-a practicat circumcizie din motive
religioase sau alte motive(de exemplu femeile evreice) dezvolta
foarte rar sau deloc neoplasm cervical.
-
Menarha și menopauza: vârsta de instalare a acestora și caracterul
menstrelor nu par a fi un risc. Intervalul intre menarha și primul
contact sexual constituie un indicator mai bun al riscului decit
vârsta la primul contact( cu cit intervalul este mai mic cu atit mai
mare este riscul).
Preventie
primara și screening:
-
Preventia consta în masuri de educatie sanitara la adolescenti și
mai ales în grupurile cu risc crescut și inlaturarea pe cit posibil
a acestor factori de risc.
-
Screeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut, și este
reprezentat de testul Papanicolau (de citologie cervicala) care
identifica modificari displazice cervicale. Se recomanda efectuarea
testului cind o femeie devine sexual activa, apoi la fiecare 1-3 ani
sub vârsta de 35 de ani și în sfirsit la fiecare 5 ani dupa
aceasta virsta. Este de la sine inteles ca la persoanele cu risc
crescut testul se poate face oricind. Femeile cu risc crescut sunt
reprezentate de:
Cele
cu vârsta cuprinsa între 25-60 de ani
Statut
socioeconomic defavorizat
Detinute
și prostituate
Trecut
sau prezent de boli cu transmitere sexuala
Contact
sexual la vârsta tinara
Cu
avorturi în antecedente
Cu
istoric de displazie scuamoasa cervicala
Cele
cu mame necasatorite
