B. VASELE DE SANGE
Vasele de sange alcatuiesc o retea prin care sangele circula de la
inima catre toate organele corpului (artere)
si de aici inapoi, la inima (vene).
Sangele care pleaca de la inima se numeste sange
arterial, este de culoare rosu aprins
ca urmare a concentratiei mari de oxihemoglobina din eritrocite.
Sangele care se intoarce la inima se numestesange
venos, este de culoare rosu inchis ca
urmare a concentratiei mari de carbohemoglobina din eritrocite.
1.
Arterele:
- prezinta un strat muscular gros, ce le permite propulsarea sub presiune mare a sangelui de la inima;
- valoarea medie a presiunii intraarteriale este de 100 mm Hg;
- peretele aortei si al arterelor mari cuprinde numeroase fibre de elastina printre celulele musculare netede, conferind elasticitate vaselor respective; astfel, se asigura un flux continuu al sangelui; arterele mici si arteriolele sunt mai putin elastice si au stratul muscular mai gros in raport cu diametrul lumenului; aceste vase opun rezistenta curgerii sangelui, deoarece se destind foarte putin.
2.
Venele:
- prezinta un strat muscular subtire, ce le permite sa se largeasca suficient pentru a se adapta cresterilor de volum sangvin;
- venele situate sub nivelul inimii prezinta valve pe peretele intern, dispuse astfel incat sangele sa curga intr-un singur sens;
- valoarea medie a presiunii intravenoase este de 2 mm Hg;
- din cauza presiunii scazute, venele nu pot propulsa sangele spre inima, astfel ca ele sunt asezate printre muschii scheletici, care le comprima atunci cand sunt actionati; respiratia contribuie la propulsarea sangelui din venele abdominale in cele toracice; in inspiratie, diafragmul se contracta ( coboara ), determinand cresterea presiunii intraabdominale, comprimarea venelor si scaderea presiunii in cavitatea toracica.
3.
Capilarele: vase sangvine de dimensiuni
mici, desprinse din arteriole; fac legatura cu venulele sau se
anastomozeaza in retele. Peretele capilarelor are o structura extrem
de simpla, fiind alcatuit dintr-un singur strat de celule. Astfel,
schimburile nutritive, plastice si gazoase dintre sange si tesuturi
se fac prin pinocitoza, difuziune si filtrare. Cantitatea de sange
care intra intr-o retea de capilare este reglata de sfincterele
precapilare.
In
arborele vascular, sangele circula prin doua sectoare distincte,
unite doar la nivelul inimii. Acestea constituie circulatia
sistemica (circulatia mare) si
circulatia pulmonara (circulatia mica).
Circulatia sistemica cuprinde:
sistemul aortic, ce asigura transportul O2
si al substantelor nutritive la tesuturi, sistemul capilar, ce
asigura schimburile nutritive si gazoase la nivel tisular, si
sistemul venos, prin care sangele cu CO2
se intoarce la inima. Sistemul aortic este alcatuit din artera aorta
si ramurile ei, care iriga organele corpului. Artera aorta prezinta
urmatoarele portiuni: aorta ascendenta, crosa aortica si aorta
descendenta toracica si abdominala. De la nivelul ei se desprind
principalele artere ale corpului. Sistemul capilar face legatura
intre sistemele arterial si venos. Sistemul venos este reprezentat de
cele doua vene mari: vena cava superioara si vena cava inferioara,
care aduc la inima sangele neoxigenat din corp. La nivelul membrelor
exista un sistem venos profund, cu vase situate in muschi, si un
sistem venos superficial subcutanat, care directioneaza circulatia
sangelui spre inima.
Circulatia
pulmonara asigura transportul sangelui
incarcat cu CO2
de la inima la plamani, prin artera pulmonara, cu ramurile ei,
dreapta si stanga, si reintoarcerea sangelui oxigenat de la plamani
(in urma schimbului de gaze respiratorii) la inima, prin cele patru
vene pulmonare.
Presiunea
sangvina reprezinta presiunea sub care
circula sangele in artere. Valoarea scade in timpul diastolei si
creste in timpul sistolei. Arteriolele, datorita peretelui muscular
foarte gros, opun rezistenta curgerii sangelui, fenomen numit
rezistenta periferica. Ca
urmare, presiunea sangelui la acest nivel, precum si in capilare
scade foarte mult. Diametrul arteriolar poate varia prin
vasoconstrictie sau vasodilatatie, influentand fluxul sangvin din
capilare. Cresterea rezistentei periferice in urmavasoconstrictiei
arteriolelor poate determina marirea presiunii sangvine. Valoarea
presiunii sangvine este influentata de trei factori:
- frecventa cardiaca;
- debitul sangvin;
- rezistenta periferica totala;
Cresterea oricaruia dintre parametrii enumerati poate determina
cresterea presiunii sangvine.
Masurarea
presiunii sangvine se face cu ajutorul tensiometrului.
Acesta este alcatuit dintr-un manson pneumatic, in care se pompeaza
aer cu o para de cauciuc. Stetoscopul, plasat la nivelul incheieturii
brat-antebrat, permite ascultarea arterei comprimate. Presiunea
sangvina se citeste cu ajutorul unui manometru.
Pulsul
sangvin - la fiecare sistola
ventriculara, inima impinge deja existent in vasele sangvine. Ca
urmare, se produce o dilatare brusca a peretilor aortei. Aceasta
dilatare se propaga cu o viteza de 10 ori mai mare ca cea a fluxului
sangvin si reprezinta pulsul sangvin.
Boli
ale inimii:
- endocardite - inflamarea endocardului si a valvelor inimii;
- miocardite - inflamatii ale miocardului;
- pericardite - inflamatii ale pericardului;
- insuficienta cardiaca - inima nu mai poate asigura o circulatie normala a sangelui; factorii favorizanti sunt: bolile valvelor inimii, efortul fizic mare, infectiile, anemiile, lipsa unor hormoni, a unor saruri minerale, deformatii toracice, boli pulmonare si renale, hipertensiune arterial, ateroscleroza;
- cardiopatia ischemica - apare ca o consecinta a aterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficienta a inimii; este acompaniata de angina pectorala, care se manifesta prin durere interna, localizata in dreptul inimii, dar care se extinde de-a lungul mainii stangi pana la nivelul degetului mic si este insotita de senzatia de moarte iminenta; cardiopatia ischemica duce, in final la infarctul miocardic, care apare datorita astuparii complete si definitive a unei artere coronare si duce la necrozarea teritoriului de muschi cardiac hranit de artera coronara respectiva.
Boli
ale vaselor de sange:
- ateroscleroza - consta in ingrosarea arterelor datorita depunerilor de ateroame (placi lipidice) in peretele vascular, ceea ce duce la diminuarea lumenului arterial; uneori lumenul este astupat complet, intrerupandu-se alimentarea cu sange a unui organ; procesul incepe prin deteriorarea endoteliului vascular ca urmare a fumatului, hipertensiunii, concentratiei mari de colesterol in sange sau a diabetului;
- arteritele - inflamatii ale arterelor, netratate duc la cangrena;
- flebite - inflamatia venelor;
- tromboflebite - inflamatii ale venelor si formarea de cheaguri de sange in vene;
- varicele - dilatarea venelor, tulburari circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceratii ale gambelor, edeme cronice masive;
