III.7.
GLANDELE SUPRARENALE
Glandele
suprarenale sunt o pereche de glande situate la polii superiori ai
rinichilor. Fiecare glanda are o zona corticala, corticosuprarenala,
dispusa la periferie (80 % din masa
glandei), care inconjoara complet zona medulara, medolusuprarenala
(20 %). Cele doua zone difera din punct
de vedere embriologic, anatomic si functional.
Corticosuprarenala -
secreta trei categorii de hormoni, pe baza de colesterol:
Mineralocorticoizii-
au ca reprezentant principal, aldosteronul,
cu rol in reglarea metabolismului mineral. Determina reabsorbtia Na+
( si retentie de apa ) si eliminarea K+ la nivelul tubilor distali si
colectori ai nefronilor. Se mentine echilibrul acido-bazic si
presiunea osmotica normala a mediului intern. Hipersecretia
determina boala lui Conn, caracterizata
prin cresterea masei sangelui circulant si hipertensiune arteriala.
Glucocorticoizii, reprezentati
de cortizol,
intervin in metabolismul intermediar al glucidelor. Au efecte:
- metabolice- cresc eliminarile de azot, produc hiperglicemie, cresc lipemia si stimuleaza catabolismul proteic;
- sangvine - cresc numarul de elemente figurate;
- digestive - scad absorbtia lipidelor, cresc secretia de HCl si pepsinogen;
- renale - scad permeabilitatea tubilor distali pentru apa, stimuland eliminarea excesului de apa, cresc filtrarea glomerulara;
- nervoase - cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustative, induc modificari ale EEG si iritabilitate, scad puterea de concentrare.
Excesul
de glucocorticoizi provoaca boala lui Cushing caracterizata
prin obezitate, hiperglicemie, hipertensiune arteriala.
- Hormonii sexoizi ( sexosteroizi ) sunt secretati in cantitati foarte mici si au actiuni asemanatoare cu cei secretati de gonade. Impreuna cu acestia contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la pubertate. De asemenea, stimuleaza anabolismul proteic.
Excesul
de hormoni sexoizi, determina sindromul
androgenital, caracterizat la femei,
prin “ masculinizare “, iar la copii prin stoparea cresterii si
aparitia unei pubertati precoce.
Hiposecretia
de hormoni ai corticosuprarenalei, determina boala lui Adison
care se manifesta prin melanodermie (colorarea pielii in brun),
astenie, scaderea eficientei neuromusculare, tulburari
gastrointestinale si cardiovasculare, scadere in greutate, diminuarea
functiei imunitare.
Reglarea secretiei se realizeaza prin mecanisme neurohormonale de
tip feed-back. Un caz aparte il reprezinta reglarea secretiei de
aldosteron in care intervin, pe langa sistemul hipotalamo-hipofizar,
variatiile volumului sangvin si ale concentratiei K din sange si din
lichidul interstitial.
Medulosuprarenala
este considerata un ganglion simpatic de dimensiui mari, deoarece
contine neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii
si secreta hormoni: adrenalina
(epinefrina) si noradrenalina (norepinefrina).
Acesti hormoni au efecte similare cu ale stimularii simpaticului, dar
in timp ce adrenalina stimuleaza in special metabolismul energetic,
noradrenalina are actiuni vasculare mai intense. Cei doi hormoni au
efecte multiple in organism.
Mod de actiune
|
Adrenalina
|
Noradrenalina
|
la nivelul sistemului nervos
|
- stimuleaza sistemul
reticulat activator ascendent, determinand o stare de alerta
corticala;
- determina anxietete
si frica;
|
- aceleasi efecte, dar mai reduse;
|
la nivelul sistemului cardiovascular
|
- creste forta de
contractie a miocardului, frecventa cardiaca si viteza de
conducere;
- produce vasodilatatia
vaselor coronare, pulmonare si a celor din muschii scheletici;
- produce vasodilatatie
usoara a vaselor gastrointestinale;
|
- efecte similare, dar
mai reduse
- vasoconstrictie
usoara;
- vasoconstrictie;
- vasoconstrictie foarte usoara a vaselor din
creier;
|
la nivelul musculaturii netede si viscerale
|
- relaxeaza musculatura
tractului digestiv, a bronhiilor si a vezicii urinare;
- produce contractia
sfincterelor digestive, a splinei, a muschilor erectori ai firelor
de par, a muschilor dilatatori ai pupilei;
|
- aceleasi efecte, dar
mai reduse;
- aceleasi efecte, dar mai atenuate;
|
in metabolism
|
- hiperglicemie,
glicogenoliza hepatica si musculara;
- stimuleaza
metabolismul lipidic prin mobilizarea acizilor grasi din depozite;
|
- aceleasi efecte, dar atenuate.
|
Reglarea
se face exclusiv pe cale nervoasa; in conditii care necesita o
adaptare rapida (hipoglicemie, frica, frig, hipotensiune, durere,
efort fizic) se secreta cantitati mari de hormoni si se modifica
raportul dintre cei doi hormoni: in stress emotional predomina
noradrenalina in timp ce in situatii neobisnuite predomina
adrenalina. In timpul somnului, secretia celor doi hormoni este
redusa.
