SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos vegetativ – SNV – coordoneaza si regleaza functiile organelor interne. Sistemul nervos vegetativ este constituit din doua componente:
- SNV simpatic si
- SNV parasimpatic, ambele inerveaza aceleasi organe, avand de cele mai multe ori efecte antagonice.
Actiunea SNV simpatic si parasimpatic asupra organelor efectoare
EFECTORI
|
EFECTELE SNV SIMPATIC
|
EFECTELE SNV PARASIMPATIC
|
muschi radiari ai irisului
|
- contractie - dilatarea pupilei;
|
-
|
muschi circulari ai irisului
|
-
|
- contractie - micsorarea pupilei;
|
muschi ciliari radiari
|
- relaxare - vedere la distanta;
|
-
|
muschi ciliari circulari
|
-
|
- contractie - vedere de aproape;
|
bronhii
|
- bronhodilatator;
|
- bronhoconstrictor;
|
inima
|
- cardioaccelerator;
|
- cardiomoderator;
|
vase coronare
|
- coronaroconstrictie;
|
- coronarodilatator;
|
vase din tegument
|
- vasoconstrictie;
|
- vasodilatatie;
|
vase din muschi
|
- vasoconstrictie;
|
- vasodilatatie;
|
vase din creier
|
- vasoconstrictie;
|
- vasodilatatie;
|
stomac si intestin
|
- diminuarea tonusului si motilitatii;
- constrictia sfincterelor;
|
- cresterea tonusului si motilitatii;
- relaxarea sfincterelor;
|
vezica urinara
|
- relaxarea muschiului vezical;
- contractia sfincterului vezical intern;
|
- contractia muschiului vezical;
- relaxarea sfincterului vezical intern;
|
glande lacrimale
|
-
|
- vasodilatatie, secretie glandulara abundenta;
|
glande salivare
glande gastrice si intestinale
|
- secretie redusa de saliva vascoasa;
- inhibarea secretie;
|
- secretie abundenta de saliva apoasa;
- stimularea secretiei;
|
Sistemul nervos simpatic
Componenta centrala a sistemului nervos simpatic este reprezentata de centrii nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde ajung axonii neuronilor aferenti din viscere: centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si sudorali din maduva osoasa. Componenta periferica este reprezentata de lanturile ganglionare paravertebrale (22-25 de perechi de ganglioni uniti prin ramuri interganglionare), plexurile viscerale (celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric) si plexurile intramurale. Caile eferente sunt constituite din doi neuroni. Sinapsa dintre neuronii preganglionari si neuronii postganglionari se face intr-una din aceste formatiuni nervoase, cat mai aproape de maduva.
Sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic are doua componente centrale, localizate in trunchiul cerebral si in maduva sacrata.
- Parasimpaticul cranian - in trunchiul cerebral se afla: nucleul accesor al oculomotorului (III), de unde provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului, nucleii salivator superior si lacrimal, de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale facialului (VII), nucleul salivator inferior, de unde pornesc fibrele parasimpatice ale glosofaringianului (IX) si nucleul dorsal al vagului (X), care reprezinta originea fibrelor parasimpatice vagale.
- Parasimpaticul sacrat - isi are originea in segmentele medulare sacrate S2-S4. Componenta periferica a SNV parasimpatic este formata din doi neuroni, dar spre deosebire de SNV simpatic, neuronul preganglionar face sinapsa cu neuronul postganglionar in peretii organelor inervate sau in apropierea acestora.
