Anatomia si fiziologia omului ,11 SISTEMUL NERVOS , MADUVA SPINARII

II. SISTEMUL NERVOS

Totalitatea organelor constituite predominant din tesut nervos, specializat in receptarea, transmiterea, prelucrarea excitatiilor sau informatiilor din mediul intern sau extern formeaza sistemul nervos.

Sistemul nervos indeplineste doua functii esentiale:

• integrarea organismului in mediul inconjurator;
• coordonarea activitatii tuturor tesuturilor, organelor, sistemelor care constituie organismul.

Din punct de vedere morfologic si functional, sistemul nervos poate fi:

1. SISTEM NERVOS AL VIETII DE RELATIE (sistem nervos somatic): asigura legatura dintre organism si mediul extern, transformand excitatiile in reactii de aparare sau adaptare. Poate fi:

1. sistem nervos central (SNC, nevrax) format din encefal si maduva spinarii.
2. sistem nervos periferic (SNP) format din nervi (spinali si cranieni) si ganglioni.

2. SISTEM NERVOS AL VIETII VEGETATIVE: regleaza si coordoneaza activitatea organelor interne.

3. sistem nervos simpatic;
4. sistem nervos parasimpatic.

Sistemul nervos are o tripla protectie:

• protectia osoasa- encefalul si maduva spinarii sunt protejate de organe dure numite oase. Astfel, encefalul este protejat de oasele craniene, iar maduva spinarii de canalul coloanei vertebrale;
• meningele- in adapostul lor osos, encefalul si maduva spinarii sunt invelite de trei foite numite meninge, care le protejeaza si le hranesc:

1. duramater- formata din tesut conjunctiv dens, slab vascularizat, adera de formatiunile osoase ce protejeaza organele nervoase;
2. arahnoida- subtire, avasculara, aderenta la duramater, intre ea si piamater se afla lichidul cefalorahidian;
3. piamater- are vascularizatie nutritiva, adera la organele nervoase;

• lichidul cefalorahidian- se afla intre arahnoida si piamater, indeplineste rol de protectie a tesutului nervos impotriva traumatismelor si de transport al unor hormoni, constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul nervos a unor substante daunatoare din sangele circulant.

SISTEMUL NERVOS SOMATIC

II.1. MADUVA SPINARII

A. Anatomie

Maduva spinarii este situata in canalul vertebral, format prin suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care insa nu il ocupa in intregime, lungimea ei avand variatii individuale. Se intinde de la gaura occipitala sau de la originea primului nerv cervical (C1) pana la nivelul vertebrei a II-a lombare (L2), de unde se continua cu o formatiune foarte subtire - filum terminale - pana la vertebra a II-a coccigiana. Filum terminale impreuna cu nervii sacrali si coccigieni formeaza coada de cal.

Maduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit dorso-ventral, prezinta doua umflaturi: cervicala (de unde isi au originea nervii brahiali, ce inerveaza membrele superioare) si lombara (de unde pornesc nervii lombari ce inerveaza membrele inferioare). Fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara, mai larga si mai adanca. Lateral, se afla santurile antero-laterale, pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spinali. Fata posterioara prezinta santul median posterior, mai putin adanc, santurile postero-laterale, pe unde patrund radacinule posterioare ale nervilor spinali si santurile intermediare, care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach.

In sectiune transversala, se observa substanta cenusie la interior si substanta alba la exterior.

Substanta cenusie, situata la interior, este formata celule si fibre nervoase. In sectiune are forma literei H sau de fluture, mai pronuntata la umflaturi, prezinta trei perechi de coarne: anterioare, posterioare si laterale. Coarnele anterioare, mai voluminoase, contin neuroni somatomotori, ce coordoneaza activitatea musculaturii striate si ai caror axoni constituie radacinile anterioare ale nervilor spinali. Coarnele posterioare, mai alungite contin neuroni somatosenzitivi si intercalari (de asociatie), ceprimesc informatii prin fibrele sensitive ale nervilor spinali. Axonii unor neuroni somatosenzitivi formeaza caile ascendente, ce conduc informatiile de la diversi receptori catre cortexul cerebral. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi: viscerosenzitivi, spre partea posterioara, ce receptioneaza impulsurile de la viscere si visceromotori, spre partea anterioara, care coordoneaza motilitatea musculaturii netede. Intre coarnele posterioare si cele laterale si in jurul canalului ependimar se afla substanta reticulata, formata din grupuri de neuroni asezati in retea. In centrul substantei cenusii se afla comisura cenusie , in interiorul careia se gaseste canalul ependimar, rest al tubului neural.

Substanta alba, aflata la exterior, este formata din fibre nervoase mielinice si amielinice si din nevroglii. Este organizata in trei perechi de cordoane: anterioare (intre fisura mediana anterioara si coarnele anterioare), posterioare (intre coarnele posterioare si santul median posterior) si laterale (intre coarnele anterioare si posterioare). Cordoanele reprezinta caile de conducere a impulsurilor intre diferitele etaje ale sistemului nervos central. Caile pot fi scurte (leaga diferite etaje medulare) sau lungi (ascendente, ale sensibilitatii, care conduc informatiile de la receptori, si descendente, motorii, care conduc impulsuri catre efectori).

Maduva spinarii este conectata cu receptorii si efectorii prin 31 de perechi de nervi spinali micsti (constituiti din fibre nervoase motorii si sensitive, somatice si vegetative), care apartin sistemului nervos periferic: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian. Nervii spinali sunt dispusi simetric de-a lungul maduvei spinarii si sunt formati din 2 radacini, trunchi si mai multe ramuri. Din punct de vedere structural este alcatuit din: epinerv (membrana conjunctiva ce inveleste nervul), perinerv (tesut conjunctiv ce provine din epinerv si inveleste fasciculele de fibre nervoase intre care se afla capilare sanguine si nervi vegetativi) si endonerv (formatiune conjunctiva desprinsa din perinerv care solidarizeaza fibrele nervoase dintr-un fascicul). Componentele nervului spinal sunt:

1. radacina anterioara: este motorie, formata din axoni ai neuronilor din coarnele anterioare si axoni ai neuronilor vegetativi din coarnele laterale. Aceste fibre formeaza caile eferente ale arcurilor reflexe medulare somatice si vegetative, distribuindu-se la musculatura striata, la cea neteda a organelor interne, la glandele exocrine si endocrine, la vasele sangvine. Iese din maduva prin santul median anterior.
2. radacina posterioara: este senzitiva, formata din axoni ai neuronilor senzitivi pseudounipolari somatici si vegetativi din ganglionii spinali. Dendritele culeg informatii de la piele, muschi scheletici si viscere. Aceste fibre formeaza caile aferente ale arcurilor reflexe medulare. Intra in maduva prin santul lateral posterior.
3. trunchi: se formeaza prin unirea radacinii anterioare cu cea posterioara la nivelul canalului vertebral. Este mixt.
4. ramuri: dorsala (este mixta, se distribuie la tegumentul spatelui si la muschii cefei si ai spatelui), ventrala (este mixta, se distribuie la tegumentul si la muschii regiunii antero-laterale a trunchiului, membrelor superioare si inferioare; in regiunea toracica au distributie metamerica, formand cele 12 perechi de nervi intercostali; in celalalte regiuni formeaza plexuri: cervical, brachial, lombar, sacral, coccigian), comunicanta alba (este mixta, contine fibre preganglionare
   1. simpatice din coarnele laterale si fibre viscerosenzitive din ganglionii spinali; realizeaza legatura cu neuronii postganglionari simpatici), comunicanta cenusie (este mixta, contine fibre postganglionare simpatice, amielinice, realizeaza legatura cu ganglionii simpatici paravertebrali), meningeala (contine fibre viscerosenzitive si vasomotorii, inerveaza meningele spinale).
   
   
   
   
   B. Fuctiile maduvei spinarii
   Maduva spinarii indelineste doua functii: functia de conducere si functia de centru reflex.
   B.1. Functia de conducere a maduvei spinarii: are ca substrat anatomic substanta alba constituita in fascicule ascendente si descendente.
   1. Caile ascendente: sunt caile sensibilitatii.
   a) Caile sensibilitatii exteroceptive: sunt cai specifice, lungi, cu proiectie corticala, deservesc:
   • sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) - condusa prin fasciculul spinotalamic anterior;
   • sensibilitatea tactila fina (epicritica) - condusa la cortex prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach;
     • sensibilitatea termica si dureroasa - condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.
     b) Caile sensibilitatii proprioceptive: sunt cai specifice, care deservesc:
     • sensibilitatea proprioceptiva inconstienta- condusa prin fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig), pentru partea inferioara a corpului, si prin fasciculul spinocerebelos incrucisat (Gowers) pentru partea superioara a trunchiului si pentru membrele superioare;
     • sensibilitatea proprioceptiva constienta- condusa prin fasciculele spinobulbare, cu proiectie corticala.
     c) Caile sensibilitatii interoceptive: sunt cai nespecifice. Sensibilitatea interoceptiva este condusa prin fasciculele spinotalamice, alaturi de sensibilitatea tactila, termica si dureroasa, precum si prin substanta reticulata medulara.
     2. Caile descendente, ale motilitatii, deservesc motilitatea voluntara si involuntara.
     a) Caile motilitatii voluntare: motilitatea voluntara este condusa prin fascicule piramidale ( corticospinale ) direct si incrucisat. Ambele cai pornesc din cortex si ajung la motoneuronii somatici medulari. Prin axonii acestora, influxul nervos se distribuie la musculatura scheletica, determinand contractii musculare constiente.
     b) Caile motilitatii involuntare: motilitatea involuntara, automata, este condusa prin caile extrapiramidale, cu origine in trunchiul cerebral. In substanta alba medulara se formeaza fasciculele
     • rubrospinale- cu originea in nuclei rosii din mezencefal;
     • vestibulospinale- din nucleii vestibulari bulbari;
     • tectospinale- din coliculi cvadrigemeni din mezencefal;
     • olivospinale- din nuclei olivari bulbari;
     • reticulospinale- din substanta reticulata a trunchiului cerebral.
     
     
     B.2. Functia reflexa a maduvei spinarii
     Raspunsul organismului la stimuli din mediu se numeste reflex sau act reflex. Orice reflex are o baza anatomica, un traseu prin care este condus impulsul nervos, care poarta numele de arc reflex. Componentele arcului reflex sunt:
     1. receptorii - sunt formatiuni sau organe specializate care preiau informatiile din mediul extern sau intern si le transforma in influx nervos (impuls nervos). Pot fi:
     • exteroceptori - recepteaza stimuli, informatiile din mediul extern. Se gasesc la nivelul pielii, mucoasa linguala, in urechea interna, retina, mucoasa nazala superioara;
     • interoceptori - recepteaza stimuli din mediul intern. Se gasesc in oase, tendoane, muschi (proprioceptori) sau in organele interne (visceroceptori);
     
     
     2. calea aferenta (senzitiva) - reprezentata de pelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
     3. centrul reflex - neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaza impulsuri;
     4. calea eferenta (motorie) - axonii neuronilor motori medulari;
     5. efectorul - muschi scheletic (la reflexele somatice) si muschi visceral sau glanda.
     Conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic. 
     
     
     R → cale aferenta →centru nervos reflex → cale eferenta → efector
     
     
     Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative.
     1. Reflexele medulare somatice
     1. Reflexele monosinaptice - se mai numesc reflexe miotatice sau osteotendinoase, de extensie. Arcul lor reflex este constituit din doi neuroni (reflexul rotulian, ahilean, etc.);
     2. Reflexele polisinaptice - se mai numesc reflexe de flexie sau reflexe nociceptive, de raspuns la actiunea unui stimul nociv. Arcul reflex are cel putin un neuron intercalar.
     2. Reflexele medulare vegetative- se inchid in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande sau muschi viscerali. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: pupilodilatator, cardioaccelerator, vasomotor, de sudoratie, pilomotor, de mictiune, de defecatie, sexuale.