Anatomia si fiziologia omului , 12 TRUNCHIUL CEREBRAL

II.2. TRUNCHIUL CEREBRAL

Trunchiul cerebral este situat in continuarea maduvei spinarii.
A. Anatomie
Este format din 3 etaje: bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal.
  1. Bulbul rahidian este delimitat de maduva spinarii prin decusatia piramidala, zona in care se incruciseaza fibrele din piramidele bulbare, iar de puntea lui Varolio prin santul bulbo-pontin. Prezinta piramidele bulbare (continuarea cordoanelor anterioare ale maduvei spinarii). Lateral de acestea se afla cordoanele laterale bulbare, ce prezinta in partea superioara olivele bulbare separate de piramidele bulbare prin santurile preolivare. Prezinta fasciculele Goll si Burdach care patrund in nuclei Goll si Burdach. Prezinta pedunculii cerebelosi inferiori, cai de legatura cu cerebelul. Prezinta nuclei ai nervilor cranieni si nuclei vestibulari.
  2. Puntea lui Varolio este delimitata de mezencefal prin santul ponto-peduncular. Prezinta piramidele pontine, continuarea piramidelor bulbare si pedunculii cerebelosi mijlocii, cai de legatura cu cerebelul si nuclei ai nervilor cranieni.
  3. Mezencefalul prezinta pedunculii cerebrali, despartiti de fosa interpedunculara ce contine componentele hipotalamusului. Prezinta coliculii cvadrigemeni (2 superiori si 2 inferiori), pedunculii cerebelosi superiori, cai de legatura cu cerebelul.

Trunchiul cerebral are la exterior substanta alba si la interior substanta cenusie. Substanta alba este constituita din fibrele ascendente si descendente descrise la maduva, fibrele transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie. Substanta cenusie- daca in jumatatea inferioara a bulbului dispozitia substantei cenusii este asemanatoare celei din maduva, in jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului cerebral, substanta cenusie este dispersata sub forma de nuclei. Nucleii trunchiului cerebral se impart in : nuclei senzitivi, nuclei motori, nuclei vegetativi si nuclei proprii.


Segmentul trunchiului cerebral
Nuclei senzitivi ai nervilor cranieni
Nuclei motori ai nervilor cranieni
Nuclei vegetativi ai nervilor cranieni
Nuclei proprii
bulb
- senzitiv al trigemenului(V);
- solitar(VII, IX. X);
- vestibular (VIII);
- cohlear(VIII).

- ambiguu (IX,X,XI);
- nucleul hipoglosului(XII);
- salivator inferior(IX);
- dorsal al vagului(X);
- nucleii olivari;
- nucleul Goll;
- nucleul Burdach;
- nucleii substantei reticulate: respiratori si cardiaci.
punte
- principal al trigemenului(V);
- nuclei motori(V,VI,VII);
- salivator superior(VII);
- lacrimal(VII);
- nuclei respiratori si cardiaci;
mezencefal
- mezencefalic al trigemenului(V);
- nucleul oculomotorului(III);
- trohlearului(IV);
- accesor al oculomotorului(III);
- substanta neagra;
- nucleul rosu;
- coliculii cvadrigemeni.


B. Functiile trunchiului cerebral
Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de conducere si functia reflexa.
B.1. Functia de conducere - apartine substantei albe, constituita din fibre ascendente, descendente si de asociatie. Ele conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii trunchiului sau intre nuclei si maduva sau cortex.
B.2. Functia reflexa - in nuclei trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice si vegetative.
Reflexe somatice:
  • reflexe de tuse, stranut, deglutitie, voma (in bulb);
  • reflexe de supt, clipire, masticatie (in punte);
  • reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in substanta neagra);
  • reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);
  • reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).
Reflexe vegetative:
  • reflexe de salivatie pentru glandele parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb);
  • reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare (in punte);
  • reflexe pupilare fotomotorii si de acomodare la distanta (in mezencefal).
Nervii cranieni – sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaza sistemul nervos periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi si se pot grupa dupa functii in: senzitivi, motori si micsti.

Perechea
Tipul
Organele inervate
I olfactivi
senzitivi
- epiteliul olfactiv din cavitatea nazala;
II optici
senzitivi
- retina globului ocular;
III oculomotori
motori
- muschii extrinseci ai globului ocular: drept inferior, drept superior, drept intern, oblic inferior, prin fibrele motorii somatice;
- muschii intrinseci ai globului ocular: muschii circulari ai irisului si ai corpului ciliar, prin fibrele vegetative motorii;
IV trohleari
motori
- muschiul oblic superior al globului ocular;
V trigemeni
micsti
- tegumentul fetei si dintii prin ramurile sensitive oftalmica, maxilara si prin fibrele sensitive ale ramurii mandibulare;
- muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare;
VI abducens
motori
- muschiul drept extern al globului ocular;
VII faciali
micsti
- papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale mucoasei linguale, prin fibrele sensitive;
- muschii mimicii prin fibrele motorii;
- glandele salivare (sublinguale si submandibulare) si glandele lacrimale prin fibrele vegetative motorii;
VIII vestibulo-cohleari
senzitivi
- organul Corti din urechea interna prin ramura acustica;
- receptorii statici din urechea interna prin ramura vestibulara;
IX glosofaringieni
micsti
- papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele sensitive;
- unii muschi ai faringelui prin fibre motorii;
- glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii;
X vagi
micsti
- mucoasa faringiana si cea de la baza limbii prin fibre sensitive;
- unii muschi ai laringelui prin fibre motorii somatice;
- majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele vegetative sensitive si motorii;
XI accesori
motori
- muschii sternocleidomastoidian si trapez;
XII hipoglosi
motori
- muschii limbii.