FIȘE- TEHNICI DE NURSING -4Injecția intradermică

11. 

    Injecția intradermică

	rolul asistentului medical în pregătirea generală a injecțiilor
Definiţie	Injecţia reprezintă introducerea traumatică a substanţelor medicamentoase sub formă lichidă în organism prin intermediul unui ac adaptat la seringă.
Scop	Terapeutic → pentru ameliorarea sau vindecarea diferitelor afecțiuni. Explorator → pentru stabilirea diagnosticului. Anestezic → injectarea anestezicilor.
Avantajele injecției	Dozaj corect şi exact. Efect instalat rapid, absorbţie uşoară şi completă.
Calea de administrare	Intravenos (iv). Intramuscular (im). Intradermic (id) → în grosimea pielii. Subcutanat (sc) → hipodermic (sub piele). ! Alegerea căii de administrare se face în funcție de scopul injecției, rapiditatea apariției efectului dorit, compatibilitatea țesuturilor cu substanța injectabilă.
Medicamente injectabile	Soluţii injectabile – fiole, flacoane: soluţii apoase, soluţii uleioase, suspensii – pentru absorbţie întârziată. Flacoane cu pulbere – însoţite de solvent. Soluţii încărcate în seringi – pentru unică folosinţă.
Timpii unei injecții	Pregătirea materialelor. Pregătirea pacientului. Pregătirea seringii. Pregătirea locului injecţiei. Executarea injecţiei. Supravegherea efectului medicamentului.
Reguli generale	Se verifică: Medicamentul prescris. Concordanţa între prescripţie şi pacient. Doza – concentraţia – modul de administrare. Volum soluţiei de injectat pentru adaptarea seringii. Integritatea fiolei, a ambalajului. Valabilitatea. Modul de păstrare şi depozitare. Pulberea şi solventul. Doza unică sau multiplă. Încălzirea medicamentului păstrat la rece pentru a preveni iritare locală. Se verifică materialul şi instrumentarul necesar administrării. Se verifică soluţia injectabilă → să fie clară, transparentă, fără flocoane sau precipitat.
Materiale şi instrumente necesare	Seringă cu ac adaptate injecţiei. Acele au lungimi diferite şi culori convenţionale: Galben, verde (i.m., i.v.). Albastru, mov (s.c.) →(1) Roz (recoltare, dizolvare şi aspirare soluţii). → (2) Verde (i.m., i.d.). → (3) Negru, gri (i.m., i.v.). → (4) Portocaliu (s.c.). Soluţie de injectat verificată. Tampoane cu alcool, eter sau benzină → pentru dezinfecţia tegumentelor. Garou sau bandă elastică (pentru injecţia intravenoasă). Leucoplast. Mănuşi de protecţie. Material pentru protecţia lenjeriei. Tăviţă renală. Trusă cu medicaţie de urgenţă pentru eventualele accidente → adrenalină, efedrină, cardiotonice, calciu, Romergan etc.
Pregătirea bolnavului	Se anunţă pacientul, se explică tehnica şi necesitatea ei. Se informează pacientul asupra durerii resimţite. Se aşează pacientul în poziţie comodă, atât pentru el, cât şi pentru asistenta care execută tehnica → în funcţie de tipul de injecţie şi de capacitatea de mobilizare a acesteia. La nevoie se rade pilozitatea de pe locul ales. Se dezinfectează locul şi se lasă să se usuce.
Montarea şi încărcarea seringii	Se verifică integritatea ambalajului şi termenul de valabilitate. Se desface ambalajul de sus în jos. Se înşurubează acul de amboul seringii. Se dezinfectează (cu tampon cu alcool) gâtul fiolei şi se deschide fiola (după ce lichidul din gâtul fiolei revine în fiolă prin mişcări de rotaţie). Se îndepărtează protecţia acului şi se aspiră soluţia în seringă, înclinând treptat fiola. Nu se ating pereţii fiolei cu acul. Încărcarea seringii din flacoane cu dop de cauciuc: Se îndepărtează apărătoarea metalică şi se dezinfectează dopul. Se aspiră aer în seringă în cantitate egală cu lichidul ce trebuie aspirat din flacon. Se perforează flaconul şi se răstoarnă. Se introduce aerul sub presiune în flacon → lichidul se goleşte singur în seringă. Se schimbă acul. Emulsiile injectabile se agită înaintea utilizării. Pregătirea flacoanelor cu pulberi: Se aspiră în seringă solventul. Se dezinfectează dopul flaconului cu pulbere. Se perforează dopul de cauciuc şi se introduce solventul. Se agită flaconul până când lichidul devine limpede. Se aspiră soluţia medicamentoasă în seringă. Se schimbă acul. Se elimină aerul din seringă până apare pe ac prima picătură de soluţie. Se ataşează protecţia la ac. Injectarea se face imediat după încărcarea în seringă.
Precauţii universale	Au ca scop prevenirea transmiterii infecţiilor pe cale sanguină. Toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi. Sângele sau alte fluide biologice sunt potenţial contaminate. Acele şi obiectele utilizate în tehnica injecţiilor sunt contaminate după execuţia tehnică. În caz de tăiere accidentală rana se protejează cu pansament oclusiv, iar tratamentul se continuă numai după îmbrăcarea altor mănuşi curate. După folosire mănuşile se aruncă.
Tehnica generală a injecțiilor	Injectarea este întotdeauna lentă – pentru a preveni apariţia durerilor. Injectarea intravenoasă lentă sau foarte lentă previne apariţia complicaţiilor. Locul puncţiei se acoperă cu tampon, iar acul se retrage brusc. După injectare se comprimă uşor locul. În cazul puncţiei arteriale, se aplică pansament compresiv – mai mult timp. Se desface garoul înaintea injectării soluţiei.
Observaţii	În cadrul stagiilor de învăţământ clinic elevii au posibilitatea de a efectua injecţii numai sub directa îndrumare şi supraveghere a instructorului de practică sau a unui cadru medical care posedă cunoştinţe profesionale, capacitate şi manualitate tehnică şi care poartă întreaga responsabilitate a efectuării injecţiilor de către practicanţi. Fiola tăiată se administrează imediat. Fiolele neetichetate se aruncă. În cazul tratamentelor de lungă durată este obligatorie alternarea locului injecţiei. Pentru fiecare injecţie se foloseşte seringă cu ac individual. Soluţiile uleioase care se încarcă greu în seringă se încălzesc în apă caldă pentru fluidizare. Substanţele precipitate se agită bine până dispare orice depozit de pe fundul fiolelor. Unele medicamente pot flocula în fiole (fapt specificat pe ambalaj); se administrează după încălzire în apă caldă. Fiola în care cad cioburi de sticlă la deschidere se aruncă.

	executarea injecţiei intradermică
Definiţie	Introducerea de 0,1 ml substanţe medicamentoase – soluţii izotone – în organism, prin intermediul unui ac fin cu vârf tăiat scurt ataşat la o seringă, în stratul dermic.
Scop	Terapeutic → desensibilizări în afecţiuni alergice, vaccinarea BCG la sugari. Explorator → intradermoreacţia (IDR la tuberculină etc.). Anestezic → infiltrarea dermică cu anestezic.
Locul injecţiei intradermice	Faţa antero-internă a antebraţului. Faţa externă a braţului şi a coapsei. În scop anestezic → pe orice suprafaţă a corpului.
Materiale şi instrumente necesare	Seringă de 0,5-1 ml cu ac fin cu vârf tăiat scurt. Material general pentru executarea unei injecţii. Soluţia de injectat.
Pregătirea bolnavului	Se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei. Se aşează bolnavul în repaus comod – în decubit dorsal. Se dezveleşte locul ales.
Execuţie	Se spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie. Se dezinfectează locul puncţiei cu alcool şi se aşteaptă evaporarea. Se întinde şi se imobilizează piele antebraţului cu policele, indexul şi mediusul mâinii stângi. Se introduce vârful acului în grosimea pielii, tangenţial pe suprafaţa pielii, cu bizoul în sus, până dispare complet orificiul acului. Se injectează lent în grosimea stratului dermic. Se formează o papulă albă de aspectul cojii de portocală de 5-6 mm diametru, o înălţime de 1-2 mm la 0,1 soluţie injectată. Se retrage acul fără a aplica tampon la locul puncţiei. Se ordonează materialele folosite.
Incidente şi accidente	Revărsat lichidian → când acul a intrat parţial în derm. Tumefacţia stratului subcutanat, fără apariţia papulei cu aspect de coajă de portocală → când acul a pătruns prea profund. Lipotimie sau stare de şoc → când se introduc soluţii alergene. Tulburări trofice → din cauza distensiei puternice prin injectarea de soluţii hipotone. Necroza unor porţiuni de tegument → prin reacţie intensă la locul injecţiei.
Observaţii	Nu se face dezinfecţia cu alcool a locului injecţiei dacă se face testare la tuberculină → alcoolul inactivează tuberculina. Pentru anestezie locală injecţie se poate face pe orice suprafaţă a corpului → obligatoriu după testarea sensibilităţii organismului la anestezic! În cazul efectuării testelor alergologice, se pregătesc: Adrenalină, Efedrină, Hemisuccinat de Hidrocortizon, cardiotonice. Nu se injectează în regiunile cutanate cu foliculi piloşi.

12. 
    

14. Injecția subcutanată

postelnicu Mihaela

Definiţie	Introducerea în organism de substanţe medicamentoase lichide izotone, nedureroase, prin intermediul unui ac în ţesutul celular subcutanat (hipoderm).
Scop	Terapeutic → injectarea soluţiilor cristaline, perfuzie subcutanată hidratantă.
Soluţii indicate	Soluţii cristaline. Soluţii uleioase în cazuri speciale.
Soluţii contraindicate	Compuşii metalelor cu greutate moleculară mare (Bi, Hg, Iod → produc necroze locale). Este stric interzisă administrarea de NaCl pe această cale.
Locul injecţiei subcutanate	Locuri frecvent utilizate: Faţa externă a braţului. Faţa superoexternă a coapsei. Flancurile peretelui abdominal. Regiunea deltoidiană. Regiunea supra- şi subspinoasă a omoplatului. Regiunea subclaviculară. Regiunile centrale fesiere.
Materiale şi instrumente necesare	Seringă de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată. Ac steril hipodermic, lung de 30-52 mm şi diametru de 6/10, 7/10, 8/10, cu bizou lung. Soluţia medicamentoasă cristalină izotonă sau soluţie uleioasă în cazuri speciale. Material general pentru executarea unei injecţii. Soluţie dezinfectantă → alcool, tinctură de iod, eter, benzină iodată.
Pregătirea bolnavului	Se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei. Se aşează bolnavul în repaus → în mod obişnuit se aşează pacientul în poziţie şezând cu membrul superior sprijinit pe şold şi faţa externă a braţului dezvelită (când injecţia se execută la nivelul feţei externe a braţului). Se dezveleşte locul ales.
Execuţie	Se spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie. Se dezinfectează locul puncţiei. Se cutează pielea fixând-o între degetele de la mâna stângă şi ridicând-o de pe planurile profunde. Se puncţionează pe direcţia axului longitudinal al cutei, în profunzimea stratului subcutanat, la o adâncime de 2-4 cm → paralel/perpendicular cu suprafaţa regiunii. Trecerea de stratul dermic este semnalată prin senzaţia de învingere a unei rezistenţe, iar vârful acului se poate mişca liber. Se verifică poziţia acului prin aspirare în seringă. Se relaxează pliul şi se injectează lent, cu presiune uşoară pentru a nu destinde brusc ţesutul subcutanat.
Intervenţii după tehnică	După injectare se aplică o compresă şi se retrage acul brusc, masând uşor zona pentru a închide traiectoria acului şi a favoriza circulaţia locală în vederea accelerării resorbţiei. Resorbţia începe după 5-10 minute de la injectare.
Incidente şi accidente	Durere violentă – prin lezarea unei terminaţii nervoase sau distensia bruscă a ţesuturilor. Durere – la administrarea de soluţii de NaCl. Ruperea acului. Embolie uleioasă – prin injectare într-un vas de sânge. Necroza ţesuturilor prin greşirea căii de administrare. Hematom. Abces – prin infectarea hematogenă. Infecţii – prin nerespectarea normelor de igienă.
Observaţii	Se evită injectarea repetată în acelaşi loc → se schimbă periodic locul. NU se injectează substanţe iritante. NU se injectează în regiuni infiltrate, zone cu abcese tegumentare, acnee, foliculită, furunculeetc. Este stric interzis a se administra pe această cale clorură de sodiu. Prin acelaşi ac se pot injecta mai multe fiole de medicament, fie prin detaşarea seringii şi reîncărcarea ei, fie prin adaptarea altei seringi deja încărcată. Dacă cantitatea de soluţie injectabilă este mai mare se schimbă direcţia acului sub piele fără a fi scos din locul pe unde traversează pielea.

15.