AMG
Pagini
AN I
AN II
AN III
NEVOILE ...
TESTE
TESTE 2
TESTE 3
LICENTA
TRUSA MED.
ANATOMIE REZUMAT- 9: Sistemul muscular
2. Sistemul muscular
= este format din
muschi
, care sunt
organe active ale miscarii
→ acest rol este realizat de catre
musculatura scheletica - somatica
– avand in structura sa
tesut muscular striat
Muschii au forme variate → se descriu muschi:
-
fusiformi
-
biceps, triceps
-
triunghiulari
-
piramidal al abdomenului
-
de forma patrulatera
-
marele drept abdominal + marele dorsal
-
in forma de cupola
–
diafragma
-
in forma de trapez
–
m. trapez
-
circulari
-
orbicularul buzelor + cel al pleoapelor, sfincterele
Structura
muschiului - muschii scheletici prezinta:
Corpul muschiului
- o portiune centrala musculara, mai voluminoasa = format din
fibre musculare striate
- la exteriorul corpului muscular se afla o membrana conjunctiva =
fascia muschiului
→ sub aceasta se afla o lama de tesut conjunctiv =
epimisium
→
din care pornesc, in interior, septuri conjunctive =
perimisium
→ in plus, teci fine de tesut conjunctiv invelesc fiecare fibra musculara =
endomisium
Extremitati de culoare alb-sidefie (2)
=
tendoane
, care au in structura lor
tesut fibros
- unul dintre tendoane se insera pe
osul fix
=
originea
muschiului → in general, originea este
unica
, dar se cunosc si muschi cu
mai multe origini
: biceps, triceps, cvadriceps
- celalalt se prinde de
osul mobil
=
insertia
muschiului
Vascularizatia
muschiul = bogata
Inervatia
muschiului este
dubla
→
somatica + vegetativa
→ inervatia
vegetativa
determina
reactii vasomotorii
Principalele grupe de
muschi
scheletici
= grupati in muschii
capului, gatului, trunchiului + membrelor
Muschii capului
-la cap se descriu
2
categorii de muschi:
-
mm. mimicii
→ care, prin contractia lor, determina diferite
expresii ale fetei
-
mm. maseteri
→ care intervin in realizarea
actului masticatiei
Muschii gatului
-in regiunea
anterolaterala
a gatului = pe mai multe
planuri
(dinspre
suprafata
spre
profunzime
):
-
m. pielos al gatului
→ care increteste
pielea gatului
-
m. sternocleidomastoidian
Muschii trunchiului
- se grupeaza in:
Mm. spatelui + ai cefei
:
→
in plan
superficial
,
superior
=
mm. trapezi
→
in plan
profund, inferior
de trapezi =
marii dorsali
Mm. anterolaterali ai toracelui
→
in partea
anterioara
a toracelui =
marele + micul pectoral
→
mai
profund
=
m. subclavicular + dintatul mare
- situat lateral
→
in spatiile
intercostale
=
mm. intercostali externi + interni
→
la
baza cutiei
toracice =
diafragma
, un muschi lat, care separa cutia toracica de cavitatea abdominala, avand o fata
boltita
spre torace + fata
concava
spre abdomen
Mm. anterolaterali ai abdomenului
= muschi lati
→
de o parte si de alta a
liniei mediane
=
mm. drepti abdominali
→
anterior
fata de fiecare
m. drept abdominal
=
m. piramidal
→
lateral
de
mm. drepti abdominali
=
mm. oblic extern, oblic intern + transvers al abdomenului
Muschii membrelor
Muschii membrului superior
=
grupati in mm. ai:
umarului, bratului, antebratului + mainii
.
Mm. umarului
- principalul =
deltoidul
, situat imediat
sub piele
- ridica membrul superior pana la orizontala (
abductia
bratului)
Mm. bratului
- distingem:
→
anterior
=
m. biceps brahial, m. brahial + m. coracobrahial
→
posterior
=
m. triceps
Mm. antebratului:
→
anteriori
=
flexori
ai antebratului + ai mainii &
pronatori
ai mainii → unii = flexori ai degetelor
→
posteriori + laterali
=
extensori
ai antebratului, mainii + degetelor
Mm. mainii
- mana are un aparat muscular complex si are muschi numai pe fata sa
palmara
+ in
spatiile interosoase
Muschii membrului inferior
- se descriu
mm. bazinului + coapsei + gambei + piciorului
→
in jurul articulatiei soldului
=
mm. fesieri
→
la coapsa
, muschii sunt grupati in:
loja anteromediala + loja posterioara + loja laterala
-in
loja anterioara
=
m. croitor
- cel mai lung muschi al corpului → sub m. croitor =
cvadricepsul
-in
loja mediala
a coapsei gasim: cei
3 mm. adductori - mare, scurt + lung
&
m. drept medial
→ acesti 4 muschi, prin contractie, apropie coapsele intre ele =
adductie
-in
loja posterioara
=
mm. biceps femural, semitendinos + semimembranos
→
mm. gambei
= grupati intr-o
loja anterolaterala + loja posterioara
-in
loja anterioara
=
mm. tibial anterior + extensori ai degetelor
-in
loja laterala
=
mm. peronieri scurt + lung
-
loja posterioara
prezinta:
-in plan
superficial
=
m. gastrocnemian
care, impreuna cu
solearul
, formeaza
tricepsul sural
-in planul
profund
=
mm. tibial posterior + flexori ai degetelor
→ fac
extensia
labei piciorului +
flexia
degetelor
→
mm. piciorului
= asezati atat pe fata
dorsala
,
cat si pe fata
plantara
Fiziologia muschilor scheletici
Muschii scheletici asigura
tonusul, postura, echilibrul, mimica + miscarile voluntare
→
componenta
efectorie
a reflexelor somatice de
tonus, postura, echilibru + redresare + a activitatii motorii voluntare, a expresiei starilor afectiv emotionale + limbajului
= o reprezinta
muschiul striat somatic
→
muschii scheletici
= aprox.
40 %
din masa organismului
Proprietatile muschilor
Contractilitatea
= proprietatea specifica muschiului = capacitatea de a
dezvolta tensiune intre capetele sale
(a se scurta)
-
baza anatomica
a contractilitatii =
sarcomerul
&
baza moleculara
=
proteinele contractile
-
sarcomerul
=
unitatea morfofunctionala a miofibrilei
si este cuprins
intre doua membrane Z
Excitabilitatea
-
se datoreaza
proprietatilor membranei celulare
: permeabilitate selectiva, conductanta ionica, polarizare electrica, pompe ionice
- muschii raspund la un stimul printr-un
potential de actiune propagat
, urmat de
contractia caracteristica
- intre
manifestarea electrica
de la nivelul
membranei fibrei musculare
si
fenomenele mecanice
de la nivelul
sarcomerului
se produce un
lant de reactii fizico-chimice
=
cuplaj excitatie-contractie
Extensibilitatea
= proprietatea muschiului de a se
alungi pasiv
sub actiunea unei
forte exterioare
→
substratul anatomic
al extensibilitatii =
fibrele conjunctive + elastice
din muschi
Elasticitatea
= proprietatea specifica muschilor de a se
deforma
sub actiunea unei forte + de
a
reveni pasiv la forma de repaus
atunci cand forta a incetat sa actioneze
-
baza anatomica
a acestei proprietati =
fibrele elastice
din structura
perimisiumului
Tonusul muscular
= o stare de
tensiune permanenta
, caracteristica muschilor care au
inervatie motorie
somatica + senzitiva
intacte
→
dupa denervare
,
tonusul
muschilor scheletici
dispare
- tonusul muscular = de
natura reflexa
Contractii ale fibrei musculare striate:
•
izometrice
-
lungimea
muschiului ramane
neschimbata
,
dar
tensiunea
creste
↑ foarte mult → in timpul acestui tip de contractie, muschiul
nu
presteaza
lucru mecanic extern
→
toata
energia chimica
se pierde
sub forma de
caldura
+
lucru mecanic intern
→ exemplu de contractie izometrica = sustinerea posturii corpului
•
izotonice
-
lungimea
muschiului
variaza
,
iar
tensiunea
ramane
constanta
→ muschii realizeaza
lucru mecanic
→ aceste contractii sunt caracteristice
majoritatii mm. scheletici
•
auxotonica
-
variaza
si
lungimea
, si
tensiunea
muschiului
→
in timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze
izometrice, izotonice + auxotonice
Manifestarile contractiei musculare
1. Manifestarile electrice
= reprezentate de
potentialul de actiune
(PA) al fibrei musculare →
stimularea
fibrelor musculare pe cale
naturala
(de la
placa motorie
) sau
artificiala
(cu
curent electric
) provoaca aparitia unui
PA
propagat
in lungul fibrei
cu o viteza de
30 m/ s
→
PA ale unei
unitati motorii
se
sumeaza
, dand
potentialele de placa motorie
→
activitatea electrica
a intregului muschi sau a unitatilor motorii componente poate fi inregistrata →
electromiograma
2. Manifestarile chimice
= initiate prin
mecanismul de cuplare excitatie-contractie
→ procesele
chimice
din muschi asigura
energia
necesara proceselor mecanice
→
metabolismul muscular
este:
-
anaerob
in primele
45-90
sec
. ale unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa regleze aportul de O
2
- dupa primele
2 min.
de efort, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte
aerob
3. Manifestarile mecanice
se studiaza cu ajutorul
miografului
→ aplicarea unui
stimul unic
, cu
valoare prag
, determina o
contractie musculara unica
=
secusa musculara
, care are urmatoarele
componente
:
a.
faza
de
latenta
-
dureaza
din momentul aplicarii excitantului
si pana la
aparitia contractiei
→ in timpul acestei faze, are loc
manifestarea electrica
a contractiei, a carei
durata
depinde de
tipul de muschi
→ fiind de la cca
0,01 s
la muschiul striat
b.
faza
de
contractie
-
dureaza in medie
0,04 s
c.
faza
de
relaxare
-
dureaza
0,05 s
→
secusa poate fi
izometrica
sau
izotonica
→
durata
totala a secusei =
0,1 s
,
iar
amplitudinea
ei
variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat
, pana la o valoare
maxima
→ acest fapt se explica prin antrenarea in contractie a unui numar tot mai
mare
de fibre musculare, pe masura ce
intensitatea stimulului creste
→
daca, in loc de stimulare unica, se folosesc
stimuli repetitivi
, la intervale
mici
si
regulate
, curba rezultata nu mai este o secusa, ci o
sumatie de secuse
=
tetanos
(contractie tetanica):
a.
incomplet
,
al carui grafic prezinta un
platou dintat
, exprimand
sumarea incompleta
a secuselor la stimularea
repetitiva
cu frecventa
joasa ↓:
10-20
stimuli/ secunda
b.
complet
,
al carui grafic prezinta un
platou regulat
, exprimand
sumatia totala
a secuselor, obtinuta prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai
mare ↑
:
50-100
stimuli/secunda
→
toate
contractiile voluntare
ale muschilor din organism =
tetanosuri
si
nu
secuse, deoarece
comanda voluntara
se transmite la muschi prin impulsuri cu
frecventa mare
→
exista insa in organism si situatii in care
contractia este o secusa
: frisonul, sistola cardiaca, contractia obtinuta in urma reflexului miotatic
4. Manifestarile termice
ale contractiei se datoreaza
fenomenelor biochimice
din fibra musculara
→
randamentul
contractiei masei musculare este de
30 %
→ ceea ce inseamna ca
70 %
din
energia chimica
se transforma in
energie calorica
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire