Tehnici de nursing , recapirulare - C 47:Primul ajutor în corpi străini oculari, Primul ajutor în hemoragii,cu comă...LUXAŢIILE,PLĂGILE

Primul ajutor în corpi străini oculari

• Definiţie:

• Corpii străini oculari pot fi fragmente de lemn, cotor de măr, ace, plante, sticlă, bucăţi de piatră, cărbune, nisip, zgură etc.
• Corpii indiferenţi – netoxici sau inoxidabili – sunt bine toleraţi timp îndelungat.
• Corpii infectanţi, spini vegetali, insecte, corpi oxidabili – menţin o stare de iritaţie permanentă → complicaţii serioase.

• Măsuri de urgenţă:

• Corpii neinclavaţi → pot fi extraşi prin spălare oculară abundentă – la nivelul sacului conjunctival, cu apă sau soluţie dezinfectantă (oxicianură de mercur 1/6000).
• Corpii inclavaţi → se extrag în servicii specializate oftalmologic – cu tampon de vată după întoarcerea pleoapei sau prin intervenţie chirurgicală.

• Observaţii:

• Nu se forţează extragerea corpilor străini în afara spitalului.
• Neglijaţi, corpii străini pot determina conjunctivite acute sau dezlipire de cornee prin lezarea corneei în timpul clipitului.
• Corpul străin inclavat în cornee se extrage numai de specialist.

• Îngrijiri după extracţie:

• Se instilează epitelizante şi dezinfectante.
• Ochiul este pansat câteva zile.
• Se administrează local midriatice, iar pe cale generală antiinflamatoare necortizonice, calmante şi antalgice (Algocalmin, Bromoval).

Primul ajutor în hemoragii

• Definiţie:

• Hemoragia → pierderea de sânge în afara sistemului vascular.
• Hemostaza → metodă terapeutică de oprire a unei hemoragii externe sau interne.

• Cauze:

• Traumatisme.
• Intervenţii chirurgicale.
• Diferite boli – ulcer duodenal, cancer gastric, tuberculoză pulmonară etc.

• clasificarea hemoragiilor:

• Funcţie de vasul lezat:
  • Hemoragii arteriale – sângele ţâşneşte în jet sincron cu pulsaţiile cardiace, este roşu aprins.
  • Hemoragii venoase – sângele curge continuu, în valuri, este roşu închis.
  • Hemoragii capilare – sângele musteşte.
  • Hemoragii mixte – arterio-veno-capilare.
• Funcţie de locul de ieşire a sângelui:
  • Hemoragii externe.
  • Hemoragii interne – hemoperitoneu, hemopericard, hemotorax, hematom, hemartroză etc.
  • Hemoragii exteriorizate – hematemeză, melenă, epistaxis, otoragie, hemoptizie, hematurie, metroragie, menoragie etc.
• Funcţie de circumstanţele de apariţie:
  • Hemoragii generale – purpură, scorbut, hemofilie.
  • Hemoragii locale:
    1. Spontane – primitive.
    2. Provocate – secundare.
• Funcţie de cantitatea de sânge pierdut:
  • Hemoragii mici – până în 500 ml.
  • Hemoragii mijlocii sub 20%. – între 500 şi 1500 ml.
  • Hemoragii mari între 20-50% - peste 1500 ml.
  • Hemoragii grave peste 50% - hemoragii cataclismice sau fulgerătoare

• Manifestări imediate în hemoragie:

• Sângerare locală.
• Şoc hemoragic – paloare, piele albă, umedă, tensiune rapid scăzută spre zero, puls tahicardic slab bătut, ameţeală, leşin, vertij, vomă, greaţă, transpiraţii, sete intensă, gură uscată.
• Semne de laborator – anemie, scăderea volumului plasmatic, scăderea hematocritului.

• Măsuri de prim ajutor – HEMOSTAZA:

• În hemoragiile externe se aplică hemostaza provizorie.
• În hemoragiile interne – transfuzii şi perfuzii, cu evacuarea de urgenţă a accidentului în vederea operaţiei.
• Hemostaza poate fi provizorie sau definitivă.
• Dacă vasele lezate sunt mici hemostaza se poate face prin aplicarea unui pansament steril.
• Hemoragiile venoase se opresc prin pansament compresiv.

• Tipuri de hemostază:

• Hemostază spontană – formarea cheagului plachetar urmat de constituirea cheagului roşu, formarea trombusului şi reluarea fluxului sanguin.
• Hemostaza medicamentoasă – se realizează cu medicaţie hemostatică, vasoconstrictoare şi aplicaţii locale de substanţe hemostatice. Exemple: preparate de calciu i.v. sau i.m., vitamina K, vitamina C, Venostat, Dicynone, Adrenostazin, adrenalină local, norartrinal în hemoragii digestive, gelaspon, bureţi de fibrină, pulbere de fibrină aplicată pe zona hemoragică timp de 3-4 zile, peliculă de fibrină, trombină pulbere uscată, apă oxigenată etc.
• Hemostaza provizorie – compresiune pe plan dur a peretelui lezat. Compresiunea se poate face local – la nivelul plăgii sau la distanţă.
• Hemostază definitivă:
  • Pansament compresiv –pentru vasele mici.
  • Obturarea vasului lezat cu pansament de ceară, muşchi, aponevroze.
  • Compresiune cu pensă hemostatică.
  • Sutură chirurgicală a vasului lezat.
  • Ligatură vasculară.
  • Grefă vasculară – venoasă sau arterială în leziuni mai mari de 2 cm.

• Compresiunea directă:

• Compresiunea digitală → în hemoragiile arteriale sau în cazul hemoragiilor vaselor aflate sub aparat gipsat. Întrerupe fluxul sanguin către plagă. Nu poate fi menţinută mult timp. Se aplică o faşă compresivă la nivelul plăgii.
  • Hemostaza la frunte → artera temporală superficială.
  • Hemostaza la creştetul capului → compresiune pe marginile laterale ale rănii.
  • Hemostaza regiunii temporale → deasupra şi retroauricular.
  • Hemostaza la obraz, buze, nas → compresiune pe artera facială (mijlocul mandibulei).
  • Hemostază la gât, faţă → compresiune pe carotidă – niciodată pe amândouă odată.
  • Hemostază la umăr, axilă → compresiune artera subclaviculară.
  • Hemostază la braţ, antebraţ → compresiune artera humerală
  • Hemostază regiunea inghinală → pliu inghinal.
  • Hemostază la coapsă → compresiune artera humerală,
  • Hemostază abdominală → compresiune artera aortă abdominală (cu pumnul).
  • Hemostază regiunea poplitee → compresiune la nivelul regiunii cu sul şi flectarea puternică a gambei pe coapsă.
• Compresiunea la distanţă – compresiune circulară – cu garou. Garoul – se înfăşoară de 2-3 ori în jurul membrului accidentat până la dispariţia pulsului.
  • În hemoragia arterială – garoul se aplică deasupra vasului lezat.
  • În hemoragiile venoase – garoul se aplică sub vasul lezat.
  • Timp maxim de compresiune prin garou 2 ore!
  • Se desface garoul la fiecare 30 minute câte 3 minute – desfacere lentă – pentru irigarea ţesuturilor.
  • Se aplică bilet cu data şi ora aplicării – la vedere – pe haine!
  • La scoaterea garoului se va avea în vedere apariţia colapsului circulator ce poate duce la moartea pacientului în 24 ore.
• Compresiune prin flexie forţată – asigură oprirea provizorie a hemoragiei prin presiunea pe care o exercită corpul dur interpus între segmentele de membru asupra vasului lezat.

• Compensarea hemoragiei:

• Se face imediat după hemostază sau concomitent.
• Are ca scop reechilibrarea volemică, restabilirea funcţiei circulatorii, reechilibrarea hemodinamică, restabilirea respiraţiei, hrănirea ţesuturilor.

• Îngrijirea bolnavului cu hemoragii:

• Intervenţii în urgenţă:
  • Poziţie Trendelemburg.
  • Identificarea tipului de hemoragie.
  • Hemostază provizorie.
  • Aplicarea garoului – ridicarea treptată, lentă a garoului.
  • Transport urgent, supravegheat.
  • Recoltare de grup sanguin, hematocrit, hemoglobină, hemoleucogramă.
  • Instituirea perfuziei macromoleculare (Dextran Marisang).
  • Transfuzie.
  • Monitorizarea funcţiilor vitale.
  • Învelirea pacientului.
  • Încălzirea progresivă, băuturi calde.
  • Oxigenoterapie.
  • Repaus absolut.
  • Nu se injectează vasoconstrictoare.

• Condiţii:

• Nu se alică garou fără rulou aşezat pe traiectul vasului.
• Nu se fixează garoul cu nod.

Îngrijirea pacientului cu comă

primul ajutor
 LA PACIENTUL ÎN COMĂ.

• Definiţie:

• Coma → pierderea stării de conştienţă, de diferite grade, cu menţinerea funcţiilor vitale afectate în diferite grade.

• Clasificarea comelor:

• Gradul I – coma uşoară, vigilă.
• Gradul II – coma profundă.
• Gradul III – coma carus.
• Gradul IV – coma depăşită (pacientul este menţinut în viaţă prin respiraţie mecanică).

• Materiale necesare:

• Aspirator de secreţii.
• Oxigen.
• Pipă faringiană Guedel.
• Deschizător de gură.
• Balon Ruben.
• Perfuzor.
• Soluţii perfuzabile.
• Ace, seringi.
• Eprubete.
• Sonde.

• Măsuri de urgenţă:

• eliberarea căilor respiratorii.
• Curăţarea cavităţii bucale.
• Aşezarea pacientului în decubit lateral, cu capul în hiperextensie.
• Introducerea pipei Guedel.
• Respiraţie artificială, resuscitarea cardiorespiratorie.
• Crearea unei căi de acces venos şi instituirea perfuziei cu soluţii perfuzabile.
• Recoltări de sânge.
• Aprecierea funcţiilor vitale şi vegetative.
• Observarea comportamentului, reactivităţii organismului.

• Observaţii:

• Gradul comei se apreciază prin scara Glasgow (prin examinarea oculară, răspuns verbal, răspuns motor).

Primul ajutor
 ÎN LUXAŢII

• Definiţie:

• Luxaţia reprezintă ruptura capsulei articulare, a ligamentelor articulaţiilor cu dislocarea capetelor osoase articulate şi pierderea parţială sau totală a contactului dintre ele.

• Scopul primului ajutor:

• Reducerea durerii prin imobilizarea corectă a membrului.
• Prevenirea complicaţiilor – perforarea pielii de os, transformarea luxaţiei închise în luxaţie deschisă, hemoragie, secţionarea nervilor etc.

• Semnele luxaţiei:

• Durere vie.
• Limitarea mişcărilor.
• Impotenţă funcţională.
• Poziţie vicioasă faţă de poziţia normală a regiunii.
• Scurtarea segmentului şi deformarea regiunii.
• Echimoze.

• Clasificarea luxaţiilor:

• Luxaţii închise → cu tegumente integre.
• Luxaţii deschise → cu ieşirea osului la exterior (plagă).
• Luxaţii complete → capetele osoase în raport incomplet în articulaţie.
• Luxaţii complete → capetele osoase nu sunt în raport articular.

• Măsuri de urgenţă:

• Calmarea durerii – Algocalmin, Antinevralgic.
• Aplicarea unui manşon rece, umed la nivelul membrului lezat – (fixat cu bandaj compresivă condus în 8 pentru luxaţia tibio-tarsiană).
• Transport supravegheat pe targă.

• Observaţii:

• Reducerea luxaţiei se face sub anestezie.
• Profilaxia tetanică în luxaţia deschisă.
• Este obligatorie explicarea tehnicilor ce urmează a fi efectuate, bolnavului.

PLĂGILE

• Definiţie:

• Plaga este întreruperea continuităţii pielii în urma unui traumatism, devenind poartă de intrare a microbilor în organism. Pe cale limfatică, microbii sunt opriţi la nivelul ganglionilor – limfadenită de vecinătate -, dar în zilele următoare invadează organismul.
• Asepsia → mijloace ce împiedică pătrunderea microbilor în organism: sterilizarea instrumentelor, spălarea plăgii cu apă şi săpun, dezinfecţia tegumentelor cu alcool iodat, alcool.
• Antisepsia → mijloace ce distrug microbii din plagă prin mijloace fizice sau chimice.

• Agenţi vulneranţi:

• Mecanici → accidental sau operator.
• Termic.
• Chimic.

• Soluţii antiseptice:

• Soluţii antiseptice pentru tegumente:

• Alcool rectificat 70%. În concentraţii mai mari produce precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microbilor.
• Tinctură de iod 2%.
• Iodura de potasiu 2%.
• Alcool iodat 2%.
• Fenolul – acid fenic – soluţie 1-3‰ din cristale roz-albe. Este toxic, poate produce arsuri ale mucoaselor şi dermite.
• Eterul – simplu sau iodat.
• Iodoformul – cristale galbene sau pomadă – folosit în stomatologie.
• Preparate tipizate:

• Septozolul (Nonilfenol-polietoxilat, iod, alcool izopropilic, apă distilată) – tinde să ia locul tincturii de iod.
• Metoseptul (acid salicilic, mentol, albastru de metilen, tripaflavină, alcool, apă distilată) – pentru dezinfecţia plăgilor recente.

• Soluţii antiseptice pentru plăgi:

• Antiseptice oxidoreductoare:

• Apă oxigenată – cu acţiune bactericidă, hemostatică, de curăţare mecanică a plăgilor de cheaguri, resturi de ţesuturi.
• Cloramina (soluţia Dakin) – soluţie diluată de hipoclorit de sodiu.
• Permanganat de potasiu 1/4000 – la dezinfecţia mucoaselor şi plăgilor.

• Soluţii colorate:

• Rivanol – soluţie 1‰ din pulbere galbenă.
• Albastru de metilen 2% - pentru mucoase.
• Violet de genţiana 1% - mai ales în dermatologie.

• Antiseptice albumino-precipitante:

• Săruri de argint:

• Nitrat de argint – creioane, stilete, soluţie 1%.
• Colargol 1%.
• Protargol 2%.
• Argiror 5%.
• Săruri de mercur:

• Biclorura de mercur – sublimatul de mercur. Se foloseşte la dezinfecţie şi curăţenie.
• Oxicianură de mercur – pentru mucoase.

• Acid boric 1-2% - combate mai ales infecţiile cu piocianic.

• Antiseptice tensioactive:

• Detergenţi – Bromocet.
• Săpunuri.

• Clasificarea plăgilor:

• După agentul cauzal:
  • Plăgi produse prin agenţi mecanici → tăiate, înţepate, împuşcate.
  • Plăgi produse prin agenţi termici:
    1. Căldură → arsuri.
    2. Frig → degerături.

• Contactul cu unele substanţe acide sau chimice.

• După regiunea anatomică interesată:
  • Plăgi ale capului.
  • Plăgi ale toracelui.
  • Plăgi abdominale.
  • Plăgi ale membrelor etc.

• După adâncime:
  • Plăgi superficiale – interesează pielea şi mucoasele.
  • Plăgi profunde – interesează pielea şi straturile subiacente:
    1. Plăgi penetrante – deschid cavităţile naturale ale corpului (cutia toracică, cutia craniană, abdomenul).
    2. Plăgi perforante – când agentul vulnerant afectează un organ intern.

• După timpul trecut de la producere:
  • Plăgi recente – curate – sub 6 ore de la producere.
  • Plăgi vechi – infectate – peste 6 ore de la producere.

• Prim ajutor:

• Se spală şi se dezinfectează mâinile.
• Se curăţă de impurităţi (spălare cu apă şi săpun) şi se degresează (benzină iodată sau alcool) tegumentele din jurul plăgii.
• Se badijonează tegumentele din jurul plăgii cu tinctură de iod – de la plagă spre periferie.
• Se spală plaga cu soluţii antiseptice – apă oxigenată, rivanol etc.
• Se acoperă plaga cu comprese sterile, strat de vată pentru absorbţie.
• Se fixează pansamentul – galifix, benzi de leucoplast, tubulaturi elastice, faşă etc.
• Se asigură repausul regiunii afectate.
• Transport impus de gravitatea plăgii se face supravegheat la serviciul de chirurgie.

• Tratament în spital:

• Plăgile recente – sub 6 ore de la producere, nezdrobite → pot fi suturate per primam  (de la început).
• Plăgile contuze, neregulate, vechi → necesită drenaj cu tuburi de dren, meşe. Sutura plăgii se face per secundam – din aproape în aproape, fără sutură plan la plan.

• Observaţii:

• Nu se aplică tinctură de iod în plagă.
• Nu se aplică antiseptice pe arsuri.
• Nu se aplică vata direct pe plagă.
• Nu se toarnă soluţii antiseptice în plăgile penetrante sau perforante.
• Nu se explorează plăgile perforante.
• Nu se scot corpurile străine din plagă – pot produce hemoragii foarte grave, alte complicaţii.
• Obligatoriu → vaccinarea antitetanică.