Tehnici de nursing , recapirulare - C 44 , Primul ajutor în criza epileptică , Primul ajutor în infarctul miocardic , Primul ajutor în criza de astm bronşic

Primul ajutor în criza epileptică

  • Definiţie:
  • Este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut şi sfârşit brusc, caracterizat prin pierderea cunoştinţei şi însoţit de convulsii tonico-clonice.
  • Manifestări:
    • Convulsii tonico-clonice.
    • Pierderea cunoştinţei.
    • Tulburări respiratorii.
    • Tulburări sfincteriene.
    • Automuşcarea limbii – se observă spută cu sânge în jurul gurii.
    • Oboseală.
    • Dezorientare.
  • Îngrijiri în timpul crizei:
  • Nu se părăseşte bolnavul.
  • Se îndepărtează curioşii.
  • Se aşează pe plan orizontal.
  • Se urmăreşte prevenirea accidentării.
  • Se îndepărtează corpurile contondente.
  • Pentru evitarea traumatizării limbii şi buzelor (automuşcare) se aşează între arcade un obiect moale din cauciuc sau material textil.
  • Eventual se îndepărtează protezele dentare.
  • Se anunţă medicul specialist printr-o terţă persoană.
  • Îngrijiri după tehnică:
  • Se lasă bolnavul să doarmă (cca. 2 ore).
  • Se schimbă lenjeria – în timpul crizei are loc descărcarea involuntară a vezicii urinare şi a rectului.
  • Leziunile traumatice în urma autotraumatizării, sunt tratate corespunzător.
  • Tusea prezentă după acces este explicată de saliva aspirată în căile respiratorii.
  • Bolnavul se poate trezi dezorientat şi agresiv.
  • Rehidratarea – oral şi în cazuri speciale, parenteral, psihoterapie, liniştirea bolnavului.
  • Observaţie:
  • Nu se face mobilizare forţată în timpul crizei. Există riscul producerii de fracturi.


Primul ajutor în infarctul miocardic
  • Definiţie:
  • Infarctul miocardic este o zonă de necroză ischemică la nivelul miocardului produsă prin obliterarea unei ramuri coronariene.
  • Faza de prespitalizare este intervalul de la debutul infarctului şi până la internarea în spital.
  • Prevenirea morţii subite:
    • Aşezarea bolnavului în d.d. şi interzicerea oricărui efort – inclusiv vocal.
    • Psihoterapie.
  • Prevenirea altor complicaţii:
  • Sedarea durerii – la indicaţia medicului cu Morfină 1 f i.m. sau s.c., Mialgin i.m. dacă sunt dureri mai mici se poate încerca administrarea de Algocalmin, Fortral, Codeină – i.v.
  • Se urmăreşte tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, culoarea şi aspectul tegumentelor.
  • Se instituie dacă este posibil perfuzie cu ser glucozat 5%, Dextran, Marisang, Hemisuccinat de Hidrocortizon.
  • Se administrează Xilină – de uz cardiogen.
  • Oxigenoterapie.
  • Scurtarea timpului până la internarea în spital:
  • Transport urgent cu unitate mobilă coronariană.

Primul ajutor în criza de astm bronşic
  • Definiţie:
  • Astmul bronşic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de stenoza funcţională spastică a bronhiilor.
  • Crizele de astm bronşic se pot trata şi în condiţii ambulatorii.
  • Intervenţii până la venirea medicului:
  • Aşezarea în poziţie şezând, sprijinit.
  • Administrarea de bronhodilatatoare – dacă pacientul are prescripţie – i.v.
  • Administrare de aerosoli cu efect bronhodilatator.
  • Psihoterapie.
  • După sosirea medicului:
  • Administrare de efedrină → contraindicată la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni. Nu se dă în prima criză de astm.
  • Medicul poate recomanda ca medicaţie de urgenţă administrare de:
    • Miofilin → 1-2 f în 3-5 minute.
    • Hemisuccinat de Hidrocortizon 50-200 mg i.v.
    • Oxigenoterapie.