Modificari
observate in diferite sindroame
Sindromul
bronsitic
Prin
bronsita se intelege o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei
arborelui traheo-bronsic, insotita de modificarea secretiei bronsice.
I)Sindromul
de bronsita acuta
Bronsita
acuta este o boala a cailor respiratorii, cu evolutie de scurta
durata, neinsotita de modificari radiologice. Clinic, se manifesta
prin sindromul care ii poarta numele.
Etiologie-factorii
incriminati sunt reprezentati de:
-virusuri-care
afecteaza in special in anotimpul rece- virusurile gripale,
virusurile paragripale, virusul sincitial respirator, adenovirusuri,
coronavirusuri, mixovirusuri, enterovirusuri, virusul herpetic (da
forme sporadic de bronsita acuta).
-bacterii-
bronsita acuta bacteriana apare, de obicei, in evolutia unei bronsite
acute virale, prin suprainfectarea acesteia cu flora orofaringiana
(pneumococi, alti streptococi aerobi sau anaerobi, bacteroides,
neisserii, bacilli gram negativi).
-substante
chimice- bronsita acuta poate surveni prin expunere profesionala sau
accidental la substante chimice diverse, cum ar fi praf, ciment, gaze
toxice, fum, etc.
Clinic-
sindromul de bronsita acuta se identifica relative usor. Acesta are
doua faze:
1)Faza
de cruditate- se
observa cu ocazia expunerii la rece (current de aer rece, ingestie de
lichide sau alimente reci, imersie in apa rece) sau a unei iritatii a
cailor respiratorii (praf, gaze iritante, fum etc.) Simptomul
dominant este tusea seaca, initial, precedata, de cele mai multe ori,
de catar nazo-faringian (rinita, rino-sinuzita, angina). Tusea este
frecventa, spastic, chintoasa. Poate aparea si subfebrilitate.
Dispneea si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza cu un sindrom
obstructive de cai aeriene superioare (crupul) sau de cai aeriene
intapulmonare, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita acuta
astmatiforma). Bolnavul nu prezinta alte simptome respiratorii si
nici febra inalta.
2)Faza
de coctiune- se
instaleaza la cateva zile de la debutul bolii, fiind caracterizata
prin aparitia expectoratiei cu sputa mucoasa sau muco-purulenta, care
la inceput, este eliminata greu. Starea generala se mentine buna,
fara febra.
Forme
clinice de bronsita acuta:
-bronsiolita
acuta-afecteaza
bronhiile mici si bronhiolele, care sunt blocate cu mucus aderent si
vascos. Apare in special la copii, in cursul evolutiei unei viroze.
Boala este foarte severa, se manifesta prin dispnee marcata. Evolutia
este adesea spre colaps si exitus.
-bronsitele
hemoragice-cu spute
hemoptoice sau chiar hemoptizii, apar mai ales in cazul gripelor sau
al spirochetozelor bronsice.
-bronsita
secundara, dependent, care
ascunde o alta afectiune; este asa numita “bronsita-simptom”-
intlanita in unele boli infecto-contagioase (constituind debutul
acestora- rujeola, gripa, tuse convulsiva), afectiuni pulmonare mai
severe (pneumonie, bronhopneumonie), tuberculoza pulmonara, cancer
pulmonar, corp strain bronsic ignorat.
Evolutia
bronsitei acute
Tusea
si expectoratia diminueaza progresiv, in 1-3 saptamani, prognosticul
fiind in majoritatea cazurilor favorabil. Evolutia poate fi severa la
varstnici, la cei cu boli cronice sau in situatia formelor grave de
bronsita acuta, cum sunt bronsiolita acuta sau bronsitele herpetice.
Uneori dupa bronsita acuta , bolnavul poate ramane cu o
hiperreactivitate bronsica aproximativ patru saptamani. Persistenta
acesteia mai mult de patru saptamani poate semnifica debutul unui
astm bronsic sau al unei bronhopneumopatii cronice obstructive.
II)Sindromul
de bronsita cronica
a)Bronsita
cronica simpla se
caracterizeaza prin tuse cronica sau recurenta, minim 3 luni pe an,
timp de doi ani consecutiv, insotita de expectoratie cu sputa cu
aspect variabil, mucoasa sau muco-purulenta. Este obligatoriu ca
aceste simptome sa nu se datoreze altor afectiuni pulmonare, cum ar
fi tuberculoza, neoplasmul pulmonar, bronsiectaziile, pneumoconiozele
etc.
Bronsita
cronica simpla constituie rezultatul expunerii indelungate la
iritanti bronsici, la indivizii fara hiperreactivitate bronsica.
b)Bronsita
cronica obstructive reprezinta
termenul folosit pentru bolnavii cu bronsita cronica simpla, la care
obstructia cailor respiratorii mici a devenit partial ireversibila.
Acestia prezinta:
-tuse
cronica sau recurenta, minim 3 luni pe an, doi ani consecutive.
-expectoratie
cu sputa mucoasa sau muco-purulenta
-dispnee
persistent sau intermitenta.
c)Bronsita
cronica astmatiforma se
caracterizeaza prin :
-tuse
cronica productive
-episoade
de bronhospasm
d)Empfizemul
pulmonar caracterizat
prin dilatarea spatiilor aeriene situate distal de bronhiolele
terminale, asociata cu distrugerea peretilor alveolari.
Factori
predispozanti sunt
reprezentati de:
-fumatul
(inclusiv fumatul pasiv) frecvent corelat cu aparitia bronsitei
cronice si a emfizemului.
-poluarea
atmosferica-bioxid de sulf sau de azot, pulberi, gaze toxice
-factori
ocupationali- expunere la pulberi minerale sau vegetale, acizi,
solvent organic, toluene, scame
-infectii
-factori
genetici
Sindrom
de condensare pulmonara
Definitie
Sindromul
de condensare pulmonara reprezinta expresia clinica a unui proces
anatomo- pathologic in care parenchimul pulmonar, intr-un anumit
teritoriu, inceteaza sa mai contina aer.
Aerul
alveolar poate fi:
-inlocuit
cu:
-tesut
tumoral- in neoplasmul bronhopulmonar
-exudat
inflamator fibrinos- in pneumonii
-tesut
conjunctiv-in fibroze pulmonare
-sange-
in infarctul pulmonar
-resorbit
-in
atelectazia pulmonara, cu colabarea alveolelor
In
general, aceste condensari au manifestari clinice comune,
caracterizand sindromul
de condensare cu bronhie libera. Sindromul de condensare cu bronhie
obstruata, se
manifesta prin: matitate la percutie, abolirea vibratiilor vocale,
abolirea murmurului vezicular si absenta eventualelor raluri.
Clasificare
Din
punct de vedere clinic si radiologic, sindroamele de condensare sau
fost impartite in neretractile si retractile (atelectazii pulmonare).
1)In
procesele de condensare pulmonara neretractila- toracele apare normal
la inspectie sau in cazuri foarte rare, poate fi usor bombat.
2)In
procesele de condensare retractile- toracele este asimetric, prin
retractia hemitorcelui pe partea unde este localizat procesul
patologic.
1.Sindromul
de condensare neretractila
A)Sindromul
de condensare pulmonara produs prin procese inflamatorii
Pneumoniile-
pneumoniile reprezinta boli pulmonare inflamatorii acute, cu
etiologie foarte diversa, caracterizate, din punct de vedere
anatomo-patologic, prin alveolita exsudativa si/sau infiltrate
inflamator periobronhovascular. Clinic si radiologic, contureaza un
sindrom de condensare pulmonara.
Din
punct de vedere etiologic,
deosebim:
1.Pneumonii
infectioase:
1.1.Pneumonii
bacteriene-determinate de Pneumococ, Stafilococ, Streptococ,
Klebsiella, Haemophilus influenza, Mycobacterii, Legionella
pneumophila etc;
1.2.Pneumonii
virale-determinate de virusuri gripale si para-gripale, varicela,
virusul sincitial respirator, adenovirusuri, virusul Epstein-Barr;
1.3.Pneumonii
determinate de chlamidii
1.4.Pneumonii
generate de rickettsii
1.5.Pneumonii
determinate de mycoplasme- Mycoplasma pneumonia
1.6.Pneumonii
fungice
1.7.Pneumonii
determinate de protozoare- Pneumocystis carinii
2.Pneumonii
neinfectioase:
2.1.
Unele pneumonii prin aspiratie
2.2.Pneumonii
toxice- gaze toxice, hidrocarburi volatile, compusi chimici ai unor
metale
2.3.Pneumonia
lipoidica
2.4.Pneumonia
prin iradiere.
Bronhopneumonia-este
o boala grava, produsa de asociatii de germeni, ce apare pe in teren
fragil, (varste extreme: sugari si batrani, bolnavi tarati).
Leziunile inflamatorii bronsice si alveolare sunt dispuse bilateral,
in focare de diferite marimi- bronhopneumonia copilului mic si
varstnicului.
B)Sindromul
de condensare pulmonara din infarctul pulmonar
Embolia
pulmonara- este obliterarea brusca, partial sau totala, a arterei
pulmonare ori a uneia dintre ramurile sale, de catre un “corp
strain” circulant in sange. Acest “corp” poate fi un tromb,
format la distanta, sau poate fi de origine microbiana, gazoasa,
grasoasa sau din lichidul amniotic.
Infarctul
pulmonar- reprezinta o forma de trombembolism pulmonar si apare prin
obliterarea unei artere pulmonare de calibru mediu; consecinta este
invadarea cu sange a alveolelor deservite de respectivul ram
arterial.
C)
Sindromul de condensare pulmonara din cancerul bronhopulmonar.
Tumorile
pot fi primitive sau secundare (metastaze).
Factorii
favorizanti ai neoplasmului bronhopulmonar:
-fumatul;
profesia(noxe-asbest, gudron); poluarea; ereditatea; sexul (frecventa
este mai mare la barbate decat la femei).
2)Sindromul
de condensare pulmonara retractila (atelectazia)
Condensarea
pulmonara retractila (atelectazia/colabarea) reprezinta o midificare
survenita la nivelul parenchimului pulmonar, in care se asociaza doua
elemente: colaps al alveolelor pulmonare si existenta unui fenomen
pulmonar de retractie.
Sindrom
pleural
Sindroamele
pleurale grupeaza o serie de manifestari clinice subiective si
obiective determinate de inflamatia foitelor pleurale (pleurita sau
pleurezie uscata), existenta unui lichid in cavitatea pleurala
(transudat, exudat, empiem, hemotorax, chilotorax), ingrosarea si
alipirea foitelor pleurale (sindrom de simfiza pleural sau
pahipleurita) sau de prezenta de aer in cavitatea pleurala
(pneumotorax).
1)Sindromul
de pleurita sau pleurezie uscata
Termenul
de pleurita exprima o inflamatie pleurala importanta, cu depunere de
fibrina pe suprafata endopleurala. In literatura de specialitate mai
este cunoscut sub numele de pleurezie uscata sau de pleurezie
fibrinoasa.
2)Sindromul
de revarsat lichidian al marii cavitati
Sindromul
de revarsat lichidian al marii cavitati apare prin acumulare de
lichid in cavitatea pleurala.
Aspectul
lichidului pleural:
a)Aspectul
macroscopic al lichidului poate fi variat:
-seros-in
unele transudate cardiace sau renale
-serofibrinos
(serocitrin)-in pleurezii TBC (majoritatea cazurilor), neoplazice,
virale, alergice, din colagenoze etc.
-serohemoragice
sau hemoragice in neoplasm bronhopulmonar, infarct pulmonary, TBC,
pancreatita acuta.
-opalescent
sau chilos (laptos)-lichidul contine lipide peste 5%.
-purulent-se
intalneste in supuratii pulmonare, TBC, pneumonii cu germeni piogeni,
septicopioemie cu localizare pleurala (mai rar).
Proteina Transsudat Exsudat
Proteine
totale <3g% >3g%
Raportul
protein pleurale/protein serice <0,5 >0,5
Lacticdehidrogenaza <200
u.i./l >200
u.i./l
Raportul
LDH pleurala/LDH serica <0,6 >0,6
Alte
criterii: Transsudat Exsudat
Glucoza
pleurala >60 mg% <60 mg%
Leucocite
pleurale <1000/mm³ >1000/mm³
Densitatea
lichidului <1016 >1016
Chilotoraxul-
reprezinta acumulare de limfa in cavutatea pleural, ca urmare a
afectarii ductului thoracic:congenital, posttraumatic, obstructive.
Lichidul are un aspect laptos, opalescent si contine trigliceride in
cantitate crescuta (peste 110 mg%).
Pleurezii
cu colesterol-sunt pleurezii vechi, cronice. Lichidul este galbui,
asemanator chilotoraxului,dar contine cholesterol in cantitati
crescute (>1000 mg%).
Pleurezii
cu eozinofile- exsudatul contine eozinofile >10%.
Pleurezii
purulente (empieme)- empiemele reprezinta acumulare de lichid
purulent in cavitatea pleural; se mai numesc si piotorax sau abcese
pleurale.
3)Sindromul
de simfiza pleural (pahipleurita).
Este,
de fapt, un sindrom ce presupune ingrosarea foitelor pleurale,
asociata cu simfiza pleural (alipirea celor doua foite).
4)Sindromul
de pneumotorax- pneumotoraxul reprezinta patrunderea aerului in
cavitatea pleurala- din punct de vedere al modului de producere poate
fi: traumatic, terapeutic (artificial), spontan (accident, de regula
acut).
Sindromul
din astmul bronsic
Definitie
Astmul
bronsic este un sindrom respirator caracterizat prin crize
paroxistice de dispnee, care se remit spontan sau prin tratament.
Spre
deosebire de pacinetii cu BPCO, astmaticii au functie pulmonara
normal intre crize.
Etiopatogenie
Elementul
characteristic diatezei astmatice este reprezentat de o
hiperreactivitate a arborelui traheobronsic. La astmatici, diversi
stimuli actioneaza asupra mastocitelor, bazofilelor si macrofagelor,
ducand la eliberarea de mediatori chimici, care produc:
-bronhospasm
-edem
al mucoasei bronsice
-hipersecretie
bronsica
Aceste
modificari sunt responsabile de fenomenul declansarii crizei de astm.
Principalii
factori declansatori ai
astmului bronsic sunt:
-Factori
alergici-rolul alergenilor este sigur si dovedit la o proportie de
30-40% dintre bolnavii astmatici.
1.alergeni
introdusi prin inhalare:
-praful
de casa
-polenul
-fungii
atmosferici: ciuperci, mucegaiuri
-alergeni
de origine animala: peri, pene, lana, insect
-alergeni
de origine vegetala: bumbac, ricin etc.
-alergeni
profesionali
2.alergeni
ingerati
-alimentari:
oua, carne, peste
-medicamente:
aspirina, piramidon, alte analgetice, penicilina etc.
-Factori
infectiosi-joaca un rol in aparitia accesului de astm, in principal
la subiectii predispusi, cu hiperreactivitate bronsica. Sunt
incriminati virusuri, bacteria, mycoplasme, chlamidii, fungi etc.
-Factori
iritanti fizici si chimici- determina obstructii bronsice nu
printr-un mecanism allergic, ci prin unul iritativ, la persoane cu
hiperreactivitate bronsica. Printre ei , mentionam praful, fumul,
gazelle industrial, factorii meteorologici (aer rece, umezeala).
-Factori
psihici (traume psihice, emotii)
-Efortul
fizic- in special la copii si tineri poate provoca un acces de
bronhospasm, cunoscut sub numele de “astm Indus de efort”.
Clinic-se
manifesta sub forma de crize de dispnee paroxistica, bradipneica,
expiratorie , zgomotoasa si fortata, separate de perioade de liniste.
Criza
de astm-consta in
dispnee, wheezing, tuse si expectoratie mucoasa, anxietate.
Clasificarea
astmului bronsic dupa
principalii factori etiologici:
a.Astmul
alergic (extrinsec).
Va
fi depistat prin anamneza, teste alergologice, punerea in evident a
eozinofiliei sanguine si din sputa.
b.Astmul
intrinsic (criptogenetic, infectios, endogen).
-absenta
unei istorii personale si/sau familial ale bolii alergice
-teste
cutanate negative
-declansarea
crizei de astm , de obicei, dupa o infectie a cailor aeriene
superioare.
c.Astmul
mixt.
Ca
forme particulare
de astm mentionam:
-astmul
Indus prin exercitiu- exercitiul fizic poate declansa criza de astm
la orice asthmatic sau poate fi singurul mecanism declansator al unei
crize de astm. Apare frecvent la copii si tineri, dar poate fi
intalnit si la varste mai inaintate. Cu cat este mai rece si mai
uscat, aerul inspirit, cu atat este mai pronabila declansarea crizei
de astm.
-astmul
indus de aspirina si de alte analgetice. Dupa severitate, astmul
poate fi clasificat in: astm usor, moderat, sever.
Complicatile
astmului bronsic:
-emfizem
pulmonar obstructive difuz sau corcumscris
-cord
pulmonar cronic
-insuficienta
cardiaca dreapta acuta
-atelectazie
-suprainfectarea
teritoriilor pulmonare prost ventilate o perioada mai lunga de timp;
pneumotorax
Sindromul
emfizematos
Definitie
Emfizemul
pulmonar este o stare patologica ireversibila, caracterizata:
-anatomic
prin :
-cresterea
peste normal a spatiilor aeriene situate distal de bronsiolitele
terminale
-dilatarea
si/sau distrugerea peretilor alveolari
-pierderea
elasticitatii pulmonare
-functional,
prin cresterea volumului pulmonar rezidual.
-clinic,
prin dispnee
Etiologie
In
unele cazuri, etiologia este evident:
-in
emfizemul acut, aparut
dupa eforturi fizice intense si prelungite: mars, marathon, travaliu
prelungit
-in
emfizemul obstructive,
ce apare secundar unor
obstacole la nivelul arborelui traheo-bronsic.
Printre
factorii etiologici
incriminati amintim:
-fumatul
(in special Cadmiul existent in tigari)
-poluarea
atmosferica- oxid de azot, gaze industrial
-infectiile
pulmonare
-predispozitie
familial
-mecanism
imunologic- factorul declansator este reprezentat de o noxa inhalata
(oxid de azot, Cadmiu etc) care lezeaza structurile epiteliului
alveolar, generand procesul autoimun.
Clasificarea
emfizemului
-Emfizemul
obstructiv ,care poate fi:- difuz (emfizemul hipertrofic)- este cel
mai frecvent intalnit si constituie “emfizemul-boala”. Apare, de
obicei, la indivizi de peste 50 ani, rareori la tineri.
-circumscris (emfizemul bulos).
-Emfizemul
neobstructiv ,care poate fi:- compensator
-senil
(de involutie sau sclerotrofic)
-emfizem
ce coexista cu deformari toracice.
