Boli infecto-contagioase C2 Patogenia infecţioasă,Diagnosticul în bolile infecţioase

Patogenia infecţioasă

- prima etapă în producerea unei boli infecţioase este reprezentată de pătrunderea în organism a agentului patogen
- pătrunderea agentului patogen se face la nivelul unor porţi de intrare, multiplicarea agentului patogen, diseminare de la poarta de intrare în organism (diferite ţesuturi şi organe)
-dinamica procesului infecţios:
-poarta de intrare poate fi:
  1. tegumentul
- există soluţii de continuitate ( infecţii stafilococice, erizipel)
- uneori tegumentul este indemn (infecţii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
  1. mucoasele
- mucoasa căilor respiratorii superioare şi inferioare: virusuri, stafilococ, streptococ, H.influenzae
- mucoasa digestivă. Salmonella, enterovirusuri, bacterii Gram (-)
- mucoasa căilor urinare: bacterii G (-) dar şi G (+)
- mucoasa conjunctivală: Chlamydia,adenovirusuri
  1. pătrundere direct în sânge: prin intermediul vectorilor
  1. cale iatrogenă: intervenţie chirurgicală
  • căi de diseminare:
  1. diseminare pe cale directă
  1. diseminare pe cale limfatică
  1. diseminare pe cale sanguină
  • mecanismele de acţiune ale agenţilor infecţioşi:
  1. acţiune directă
  • ex.v.poliomielitic: acţionează pe neuronii motori din coarnele anterioare, blochează sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor, moartea celulei motorii
  1. acţiune prin intermediul exo- sau endotoxinelor
- exotoxina se eliberează în organism: bacilul botulinic, difteric, dizenteric
- endotoxina: bacterii G (-)
  1. acţiune indirectă: este necesară participarea organismului
  1. procesul inflamator
-în prima etapă la nivelul porţii de intrare are loc o vasoconstricţie locală (evitarea diseminării)
- în infecţiile bacteriene are loc acţiunea PMN, anticorpilor şi complementului
- în infecţiile virale intră în acţiune imunitatea celulară (limfocite)
- în a 2-a etapă,PMN persistă în infecţiile bacteriene şi dispar în infecţiile virale
- în a 3-a etapă se eliberează histamină, bradikinină cu producerea: vasodilataţie, edem
    1. mecanisme imunologice
  • reacţii de tip I (reacţii anafilactice)
- dacă reacţiile atg.-atc.au loc în sânge determinând şoc anafilactic
- dacă aceste reacţii au loc la nivelul unui anumit organ apare reacţie locală
  • reacţii de tip II (reacţii citotoxice)
  • reacţii de tip III (reacţii prin complexe imune)
  • în organismele cu imunitate bună se produc reacţii atg.-atc. cu formarea de complexe imune depozitate în splină
  • reacţii de tip IV (reacţii mediate celular) cu participarea sistemului imun celular
- patogenia febrei:
- centrul de reglare a temperaturii este situat în hipotalamusul anterior

 Diagnosticul în bolile infecţioase

  • etape:
  1. ancheta epidemiologică
  2. diagnostic clinic
- după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice) şi boli cu debut insidios
- boli cu perioadă de incubaţie scurtă - boli diareice

- boli cu perioadă de incubaţie medie - rubeola, rujeola,tusea convulsivă
- boli cu perioadă de incubaţie lungă - hepatita B, HIV
  1. atitudine terapeutică
  • examinări paraclinice:
  1. examinări din sânge
-VSH la 1 oră şi 2 ore; nu ↑ în infecţiile virale şi ↑ în infecţiile bacteriene
- Hb + Ht - ↓ în sdr.anemic
- leucocite : V.N. = 5000-8000/mm3
-↑ în infecţiile bacteriene
-↓ în infecţiile virale
- tablou sanguin:
- neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene
- limfocitele ↑ în infecţiile virale
- monocitele ↑ în mononucleoza infecţioasă
- trombocite
- fibrinogen - ↑ în infecţii bacteriene
- proteina C reactivă - ↑ în infecţiile bacteriene
- procalcitonina - marker de infecţie bacteriană gravă
- glicemia
  1. examenul sumar de urină
  2. ECG
  3. EEG - meningită, meningoencefalită
  4. secreţie faringiană - angină acută
  5. examenul din spută
- peste 25 PMN/câmp = marker de infecţie bacteriană
  1. Rx pulmonar
  2. probe hepatice
-TGP
- bilirubină
-TQ,TH
- scintigrafie
- examinări din urină
  1. urocultură
  2. puncţie lombară
- virală - lichid hipertensiv, clar, albuminorahie ↓
- bacteriană - lichid hipertensiv, tulbure, albuminorahie ↑, glicorahie ↓, determinarea agentului patogen pe frotiu sau cultură
- determinarea bacteriilor în sânge:
- frotiu
- hemoculturi - recoltate în puseu febril sau frison
- pt.a fi (+) trebuie să existe cel puţin 3 hemoculturi (+) cu acelaşi germene
- trebuie efectuate pe medii pt.aerobi şi anaerobi
- în infecţiile acute ↑ IgM; în infecţiile cronice ↑ IgG
- modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:
  1. agent etiologic cu virulenţă ↑ - boală foarte gravă (boală supraacută)
  2. agent etiologic cu virulenţă medie - boală autolimitantă


  1. agent etiologic cu virulenţă ↓ - boli cronice
- boli subacute - există răspuns imun deficitar:
- encefalopatia subacută progresivă
- endocardite subacute