Tulburările nevrotice
- tulburări anxios-fobice
- tulburări anxioase
- tulburări obsesiv-compulsive
- reacţii la stres şi tulburări de adaptare
- tulburări disociative
- tulburări somatoforme
Caracteristici:
- slabă amplitudine clinică
- nu prezintă tulburări de conştienţă
- sunt considerate de sorginte exogenă
- nu este important elementul traumatizant, ci importantă este semnificaţia ce i se atribuie
- etiologie preponderent psihogenă
- nu ating nucleul personalităţii
- pot fi declanşate de evenimente imediate
- pot necesita perioada de elaborare între apariţia traumei şi instalarea tulburării
- simptomele apar insidios, debut lent
- se dezvoltă clinic în mod treptat
- au perioadă de constituire, organizare şi remisiune
Tulburări anxioase
- Anxietatea – teamă difuză fără obiect
- prezintă un grad mare de generalizare
- este difuză
- este „lipsită de obiect“
- asociată cu un pericol neprecizat
- nu poate fi controlată de pacient
- manifestări somatice şi neurovegetative
- se manifestă: cronic, permanent / paroxistic
Manifestări
somatice:
- tahicardie, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, dureri/arsuri precordiale, senzaţie de constricţie toracică
- gastrointestinale: greaţă, senzaţie de gol în stomac, crampe abdominale, uscăciunea gurii, creşterea tranzitului intestinal
- respiratorii: creşterea ritmului respirator, senzaţia de lipsă de aer, senzaţia de sufocare, senzaţia de „nod în gât“
- alte manifestări: contracţii musculare, tremurături, fatigabilitate, transpiraţii, ameţeli, cefalee, parestezii
Tulburări anxioase – modificări genetice
- tulburarea de panică şi agorafobia: transmitere între generaţii, cu o rată între 0,3 – 0,6 (medie-înaltă)
- fobia socială: genetică nesemnificativă
- fobii specifice: factorii de mediu şi condiţionarea sunt mai importante decât transmiterea genetică
Teorii psihologice
- Psihanalitică: consecinţă a frustrării libidinale
- instinctele inacceptabile, încercând să devină conştiente, determină anxietatea
- când anxietatea este mare, ea creează o evitare a mecanismelor defensive
Tulburări anxioase
- Tulburarea de panică: entitate nosografică ilustrată prin:
- atacuri recurente de anxietate severă
- debut brusc, adesea imprevizibil
- senzaţia de moarte iminentă
- teama de pierdere a controlului
- incapacitate de stăpânire şi de testare a realităţii
- depersonalizare, derealizare
- manifestări neurovegetative
- tendinţa de a ieşi din situaţie
- evitarea ulterioară a situaţiei în care s-a produs atacul
- durata episodului: 8-10 minute
Tulburarea anxioasă
generalizată
- teamă excesivă, difuză, generalizată, „liber flotantă“
- teamă proiectată în viitor, premoniţia unui pericol iminent
- îngrijorarea faţă de anumite evenimente: incendii, inundaţii, boală
- manifestările apar zilnic, minim 6 luni
- irascibilitate, iritabilitate
- tremor
- manifestări neurovegetative
- astenie, fatigabilitate
- somn redus, superficial
- debut în copilărie, adolescenţă, la adultul tânăr
- evoluţie îndelungată, continuă, cu oscilaţii – ameliorări sau agravări
- prevalenţă: 5% din populaţia generală
- comorbidităţi: depresia majoră, distimia, tulburarea de panică, abuz sau dependenţă de alcool, substanţe
Tulburări anxios-fobice
- grup de entităţi clinice ilustrate prin:
- anxietate apărută în legătură directă cu stimulul fobic – fobii specifice
- evită situaţiile ce declanşează starea
- sunt trăite cu disconfort
- nelinişte
- depresie
Fobii specifice
- stare de teamă – fobie – teamă cu obiect
- teama este provocată de prezenţa sau anticiparea unei situaţii sau obiect
- recunoaşterea caracterului excesiv, disproporţionat şi nejustificat al fricii sale
- conţinutul fobiilor este influenţat de cultură, vârstă, sex
- vizează cele mai variate aspecte ale existenţei:
- locuri şi situaţii: claustrofobie, talazofobie, hidrofobie
- boli, sânge, moarte: nosofobie, hematofobie, tanatofobie
- obiecte, animale, aspecte: aihnofobia, zoofobia, misofobia
- evitarea elementelor şi situaţiilor fobogene
- cele mai frecvente şi de cele mai multe ori benigne
- prevalenţă: 20%
- pot să debuteze în copilărie (frica de un anumit animal) sau în perioada adultă
- evoluţia este cronică, dar sunt puţin invalidante
1) Agorafobia
- teama de locuri deschise, care asociază frica de a ieşi singur în public şi frica de mulţime
- apar comportamente de evitare, ce limitează viaţa socială
- tendinţa de refugiere rapidă şi imediată
- simptome depresive şi obsesive
- prevalenţă mai ales la femei
2) Fobia socială
- teama de a se afla în atenţia unor persoane:
- necunoscute, nonfamiliare
- diferite de membrii grupului familial sau de prieteni
- înalt investite în plan social, profesional
- teama de a se afla în situaţii sociale nonfamiliare
- teama că poate fi pus în condiţii jenante, umilitoare
- expunerea la aceste situaţii provoacă stări de panică
- evitarea situaţiilor sociale ca vorbitul, mâncatul în public
- relaţii sociale restrictive
- apare o selectare a participărilor sociale şi se realizează o glisare între evitare şi izolare:
- evitare discretă, redusă la manifestări necesare în public
- evitare difuză, extinsă la aproape toate manifestările
- evitare socială cvasitotală
- Invalidare profesională şi socială
- sentimente de incapacitate, cu diminuarea performanţelor profesionale
- debutul în copilărie sau adolescenţă, poate fi brusc sau insidios
- evoluţie continuă pe tot parcursul vieţii
- tulburarea cunoaşte un grad de agregare familială
