Tulburările de personalitate
Personalitatea
– sistem de trăsături psihice generale şi relativ stabile,
care definesc un anumit individ, făcându-l să se deosebească de
ceilalţi.
Tulburările de personalitate
- Larousse: „iritabilitate, impulsivitate şi o mare varietate de trăsături de caracter, manifestându-se prin conduite antisociale şi care nu asociază o culpabilitate conştientă“
- Modele de comportament care persistă, sunt inflexibile, nu se pot adapta la cerinţele vieţii şi la normele societăţii
Istoric
- Sec. XIX, francezii – dezordini
- 30 de ani mai târziu, în Anglia – deranjament mintal
- Freud elaborează teoria personalităţii
Caracteristici ale tulburărilor de personalitate
- Dezvoltări dizarmonice ale personalităţii
- Trăsăturile de inaptabilitate sunt: stabile, durabile, inflexibile
- Indivizii nu încearcă să se schimbe, ci să adapteze societatea la ei
- Indivizii nu îşi consideră comportamentul anormal; nu se consideră niciodată vinovaţi
- Valorile lor etice şi idealurile morale sunt în dezacord cu ale societăţii
- Instabilitate afectivă, cu schimbări rapide ale dispoziţiei
- Frecvent apare impulsivitatea şi violenţa
- Relaţiile interpersonale sunt dificil de iniţiat şi de menţinut
- Asociază frecvent consumul de alcool şi de droguri
1.
Tulburare a personalităţii de tip paranoid (fanatică)
- suspiciozitate exagerată
- neîncredere generalizată
- control al autenticităţii şi fidelităţii datelor, acţiunilor
- interpretativitate, tendinţă de succes, de putere
- dificultăţi în relaţionare
- tenacitate
- slabă toleranţă la frustrare
- intoleranţă la minimalizare sau ignorare
- tendinţă de autonomie, incapacitate de cooperare
- tendinţă de autovalorizare
- atitudine de supraestimare, grandoare
- prevalenţă mai înaltă la bărbaţi
2. Tulburare a personalităţii de tip schizoid
- Apare în copilărie: detaşare de relaţiile sociale, izolare, gamă restrânsă de exprimare a emoţiilor
- retraşi, nu se joacă cu alţi copii, tăcuţi
- nu doresc să aibă relaţii cu alte persoane, sunt total dezinteresaţi în a iniţia prietenii
- nu participă la activităţile grupului
- îşi aleg meserii solitare
- nu se implică emoţional în nici un fel de relaţie sentimentală
- nu ţin cont de părerile celor din jur (critică sau laudă)
- rezonanţă afectivă scăzută
- tendinţă la introspecţie sau reverie
- mai frecvent întâlnită la băieţi
3. Tulburare a personalităţii de tip antisocial
- Apare în copilărie sau adolescenţă
- copiii sunt mincinoşi, fug de acasă, fură, iniţiază bătăi
- chiulesc, nu respectă disciplina şcolară
- perturbă orele, sunt obraznici cu profesorii
- chinuiesc animalele
- asociază de la vârste mici fumatul şi consumul de alcool
- Odată cu înaintarea în vârstă:
- Sunt în conflict permanent cu societatea prin încălcarea legilor – manifestări clasice sau agresive
- Incorectitudine – minţitul repetat şi manipularea celor din jur pentru profitul personal
- Incapacitatea de a învăţa din experienţele negative
- Incapacitatea de a menţine un comportament şcolar sau profesional stabil
- Asociază consumul de alcool sau droguri
- Dezvoltarea de tip antisocial pare a fi asociată cu mediul urban şi cu nivelul economic precar
- prevalenţa: 70-75% sunt persoane din penitenciare
- mai frecvent întâlnită la bărbaţi (proporţie de 3/1)
4. Tulburare a personalităţii de tip emoţional instabil
- Manifestări impulsive, nondeliberative
- acte coleroase, violente, manifestări elastice, „explozii comportamentale“
- regrete şi scuze retrospective
- instabilitate emoţională
- prevalenţă mai mare:
- în ţările occidentale decât în cele orientale
- în sud decât în nord
- la popoarele latine decât la cele slave
- evoluţie relativ continuă
- asociază consumul de substanţe
5. Tulburare a personalităţii de tip histrionic
- Apare în copilărie sau adolescenţă: emoţii intens trăite şi nevoia imperioasă de a fi în centrul atenţiei
- vorbesc tare şi mult, conţinutul discursului este lipsit de substanţă
- labilitate dispoziţională
- sugestibilitate, impresionabilitate crescute
- comportament seducător şi provocator
- se folosesc de aspectul fizic; îmbrăcămintea este intens studiată pentru a atrage atenţia, pentru a fi în centrul grupului
- orice incitare sau refuz sunt considerate drame
- reacţia este disproporţionată; fac tentative de suicid pentru a obţine beneficii
6.
Tulburare a personalităţii de tip obsesiv-compulsiv
(anancast)
- Se caracterizează prin înalta valorizare a regulilor, regulamentelor, ordinelor
- performeri ai detaliilor
- perfecţionism extrem, militanţi ai lucrului „bine făcut“
- voluntari ai muncii şi devotamentului
- conştiinciozitate, scrupulozitate, inflexibilitate
- intoleranţă faţă de compromis, corupţie
- adepţi ai standardelor înalte autoimpuse
- exigenţa faţă de ceilalţi, tendinţa de a le impune propriile standarde
- teama de schimbare
- relaţii interpersonale reduse
- indecizie, dificultăţi în deliberare
7. Tulburare a personalităţii de tip evitant
- Elementul esenţial este timiditatea excesivă, neîncrederea în forţele proprii
- sociofobie cu evitarea activităţilor ce implică relaţii interpersonale
- sentimentul de inferioritate indiferent de rezultatele obţinute
- comportamentul este de autodevalorizare, preferă activităţi solitare pentru a evita eventualele respingeri (teama de a fi rejectaţi)
- nu doresc să se asocieze cu persoane decât dacă sunt apreciaţi
- teama de a fi criticat sau umilit
- ezită în momentul în care trebuie să-şi asume responsabilităţi, refuză orice activitate nouă care îi poate pune în dificultate
- intră în panică în orice context ce le dă sentimentul insecurităţii
- nu-şi exprimă părerile în public pentru a nu deranja
8. Tulburare a personalităţii de tip dependent
- stimă de sine redusă, subestimarea calităţilor proprii
- nevoie de aprobare şi de suport
- acordă altora girul propriilor responsabilităţi
- dificultatea de a lua decizii
- reducerea iniţiativelor
- nevoia de ataşament
- limitarea relaţiilor sociale la cei de care sunt dependenţi
- evitarea responsabilităţilor
- evoluţia este continuă
9. Tulburare a personalităţii de tip Borderline
- relaţii interpersonale schimbătoare
- reacţii impulsiv-agresive la incitaţii minime
- sentimentul de vid interior
- comportament imprevizibil
- acreditare afectivă exclusivă (univoc pozitivă sau negativă)
- acte autodistructive repetitive
- evoluţia este relativ constantă şi continuă
- se poate decompensa psihotic
- este „de departe cea mai frecventă formă de tulburare a personalităţii“ (J.G. Gunderson, 1989)
10. Tulburare a personalităţii de tip narcisic
- Autoevaluare exagerată, nerealistă, fantezistă
- idealizarea propriei persoane
- conduită arogantă, distantă
- disponibilităţi empatice reduse
- nonreceptivitate la opinii diferite, sfaturi sau îndemnuri
- aviditate pentru titluri, demnităţi, onoruri
- manipulare a relaţiilor interpersonale pentru a obţine onoruri, poziţii sociale
- sentimente ostile faţă de cei care nu-i admiră în mod evident
- agravările apar mai frecvent în urma pierderilor care le afectează orgoliul
11. Tulburarea de
personalitate histrionică
- autodramatizare, expresie teatrală, exagerare a emoţiilor
- pacientul – uşor de influenţat de anturaj sau de circumstanţe
- afectivitate labilă şi superficială
- seducţie inadecvată în comportament
- căutarea continuă a senzaţiilor puternice, a admiraţiei celorlalţi şi a activităţilor în care să fie în centrul atenţiei
- atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
- egocentrism
- autoindulgenţă
- comportament manipulativ
12. Tulburarea schizotipală a personalităţii
- Deficit interpersonal şi social marcat
- distorsiuni perceptuale şi cognitive, cu excentricităţi comportamentale
- excentricităţi vestimentare, în dezacord cu normele sociale
- gândire magică
- idei interpretative ce nu ating intensitatea psihotică
- limbaj plin de metafore, stereotipii
- tendinţa la solitudine, meserii solitare
- capacitate redusă de modulare afectivă
- simptome psihotice halucinator-delirante de scurtă durată
